20/30/50

Cam asta e raportul intre alimentatie/sport/atitudine pe care ar trebui sa-l mentina orice om care vrea sa fie sanatos (sau sa se recupereze dupa boala).
Poate pe alocuri, in trecut,  a parut ca sugerez ca te poti vindeca doar prin dieta, alimentatie vegetariana, etc insa adevarul e ca nu te poti vindeca doar cu atat oricate sucuri de legume ai consuma, oricat de bio ai manca si oricate regimuri oshawa, gerson ai tine.

Din experienta ultimelor doi ani de la muscatura de capusa si din cea a celor 18 luni de vegetarianism (in care am mai cochetat cu ouale) pot spune ca dieta singura nu ajuta prea mult.
In schimb, tot din experienta am constatat ca sportul ajuta mai mult decat dieta dar ca nici el in mod singular nu poate face prea multe. Dieta + sportul insa reusesc sa-ti dea o stare de bine. Cand spun sport nu ma refer la trebaluit prin casa si nici macar la mers 5 km pe jos prin oras. Spun miscare sustinuta in care sa creasca ritmul cardiac si in care sa-ti misti toate articulatiile si toti muschii si asta MINIM 1 ora pe zi.
Inca am zile consecutive in care din motive ce tin de lipsa timpului (dedicat de cele mai multe ori serviciului si somnului) nu reusesc sa fac macar ora aceea de miscare zilnica si incep sa ma resimt. Devin rigid, articulatiile incep sa rugineasca si muschii sa fie mai reticenti la extensii. Uneori apar si dureri in corp. Cand revin cu sportul totul trece ca prin minune.

Eh, cele doua ne-ar tine pe linia de plutire, la 50%, intre sanatate si boala.
Insa ce ne-ar tine sanatosi doar prin simpla ei prezenta, fara a face sport sau a manca sanatos este atitudinea, psihicul, credinta, cum vreti s-o numim pentru ca in termenul asta inglobez tot ceea ce tine de viziunea asupra vietii, asupra lumii. Ii inglobez pe cei care rad din inima, care nu stiu sa urasca sau sa tina suparare, pe cei care nu pun la suflet si accepta fiecare problema ca o incercare a vietii care vine cu un mesaj (eventual), care nu-si dau sanatatea pentru bani, care nu se incarca obsesiv cu griji si probleme, care si-au rezolvat frustrarile, problemele din trecut si traiesc impacati cu prezentul, pe cei care nu au asteptari exagerate de la propria lor fiinta s a m d
Dovada clara ca doar prin simpla atitudine pozitiva poti ramane sanatos o dau toti cei care isi bat joc de corpul lor prin sedentarism ce uneori trece de 1-2-3 decenii si printr-o alimentatie haotica dar care totusi prin ras, voie buna, credinta intr-o fiinta superioara care are grija de ei, detasare in fata problemelor raman sanatosi sau se vindeca (de cate ori n-am auzit de „vindecarile prin har”?).

Asa ca da, un vegetarian sportiv poate sa se imbolnaveasca sau sa nu se vindece la cel mai mic dezechilibru intre dieta si sport la fel cum un om pozitiv poate sa capete o boala urata in urma unui factor stresor (cati n-au facut cancer desi erau persoane foarte optimiste?) daca nu puncteaza si la celelalte criterii, asa ca ideal e sa nu ne multumim cu limita de 50% ci sa incercam sa punctam in toate privintele.

Asta inseamna ca ok, nu e obligatoriu sa renunti la toate alimentele asa zise rele insa macar la jumatate din ele tot trebuie sa renunti si astfel primesti un scor de 10%, daca faci sport macar jumatate din cat ar trebui, primesti 15% or asta inseamna ca pe latura psihica trebuie sa fii ok mai mult de jumatate. asta inseamna sa reduci la jumatate stresul, gandurile rele, fricile, sa ierti cat poti de mult, sa multumesti si sa iubesti, sa scapi de gandurile irationale generatoare de emotii negative si sa te incarci cu ganduri pozitive. Nu dintr-o data ci macar jumatate pentru inceput.

Am facut un exercitiu impreuna cu al meu coleg S. si am evaluat subiectiv punctajul pe care l-ar obtine cativa dintre colegi si toti au iesit cam la limita de 50%.
Cred ca ar fi un exercitiu bun sa vedem fiecare, subiectiv evident, cam pe unde suntem.
Pentru ca-s gazda, incep eu si am zis ca in momentul asta as fi pe undeva pe la 15/15/25 deci undeva pe la 55% si exact asa ma simt: am obtinut o sanatate cat de cat, ma simt bine insa e o sanatate fragila deocamdata caci nu-mi mai permit sa trandavesc si sa urc cu liftul la metrou si nici nu-mi mai permit sa ma stresez aiurea.

Raportul asta de 20/30/50 e doar supozitia mea bazata pe experienta de pana acum si pe ceea ce am vazut (citit si auzit) la altii. Evident ca pentru o alta persoana raportul ar fi 30/30/40. De exemplu, am pus pentru dieta 20 % pentru ca n-am remarcat la mine modificari in starea fizica atunci cand mai am derapaje alimentare (gen mancat in dorul lelii un covrig de la brutarie sau cate un dulce cu zahar alb – gen kombucha sau fursecuri).

Da, ma bucur ca am apucat sa scriu despre asta (in ultima vreme am avut putin timp liber) ca sa inlatur cumva ideea ca as fi habotnic cu mancarea. Stiu ca pentru multi e greu sa renunte la unele chestii asa ca vestea buna pe care o aduce acest articol e ca nici nu trebuie s-o faca atat timp cat puncteaza intens la celalate aspecte.

Inca un exemplu si gata, din pct meu de vedere, o doamna trecuta de 60 de ani care are o talie ce nu-i mai permite alergarea, aerobicul, bicicleta, etc poate sa se fie sanatoasa doar prin dieta si atitudine fara sa faca vreun pic de sport la fel cum cineva care n-are bani pentru o alimentatie „trendy” tip bio poate sa fie sanatos doar prin sport si psihic.
Depinde si cat de rau sunteti si in functie de asta efortul trebuie sa fie mai mare si sa se puncteze obligatoriu la toate capitolele.

Deci care e punctajul vostru?

Ajutor pentru Silvia

Silvia P., un caz pe care multi dintre voi il stiti, are nevoie de ajutorul nostru. Istoric: in anul 1999 a avut un episod de nevrita optica, dupa care si-a pierdut parametrii functionarii  vederii. Dupa un an au aparut primele leziuni de demielinizare, a fost diagnosticata cu screloza multipla, fara a i se realiza diagnostic diferential privind borrelia si coinfectiile asociate.
Au urmat patru ani de copaxone  si cinci luni de betaferon , tratament prescris pentru SM. Dupa mai multi ani, Siliva a decoperit ca SM-ul era de fapt borrelioza. A urmat tratament in tara la care insa nu a raspuns.  De aceea este nevoie de noi analize si parerea specialistilor de la Augsburg, pentru a vedea care sunt modalitatile prin care Silvia isi poate recapata viata.
Silvia nu doreste sa ii donam bani. Ce putem face insa este sa directionam din banii pe care ii dam statului sa ii folosesca cum nu stiu ei mai bine. Poti directiona 2% catre Fundatia AKTA ce a ales sa o sprijine pe Siliva. Eu vreau sa o vad pe Silivia ca merge din nou. Impreuna putem sa contribuim la recuperarea ei.

VIZITA ÎN ROMÂNIA A DR. DOMINIQUE RUEFF

Dominique Rueff, Doctor în medicină, pionierul francez al tratamentelor nutriționiste, autor al bestseller-ului Biblia împotriva îmbătrânirii, renumit oncolog și fondator al Asociației pentru dezvoltarea nutriției ortomoleculare, este unul dintre deschizătorii de drum ai acestui tip de medicină. […]

Din anul 2003 este un colaborator constant  al „Centrului Medical European pentru Sănătate și Longevitate” (CEMESAL), devenit ulterior Institutul Jasmin, 7, rue de l’Yvette, 75116 Paris, iar din 2010 este Președintele Chronimed, grup de cercetare care a reunit in jurul laureatului Nobel – profesorul Luc Montagnier –medici, biologi si alți specialiști interesați să intensifice schimbul de experiență cu privire la căutarea originii bolilor cronice.

Se numără de asemenea printre experții cei mai apreciați ai revistei trimestriale „Anti-Age Magazine”.

Fundaţia Spandugino în parteneriat cu Alumnus Club pentru UNESCO a organizat la Bucureşti în septembrie 2012 vizita profesorului Luc Montagnier, Laureatul Premiului Nobel pentru Medicină (2008), în cadrul proiectului “Momentul Magellan” care reprezintă contribuţia românească la Programul “Global Ethics – Save the Planet Earth”, iniţiat de Federaţia Mondială a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor pentru UNESCO.

Al doilea eveniment al acestui proiect îl va constitui invitarea în ţara noastră în perioada 15-20 aprilie 2013 a prof. dr. Dominique Rueff, Preşedintele Asociaţiei pentru dezvoltarea medicinii ortomoleculare (ADNO), Preşedinte al Chronimed şi colaborator apropiat al profesorului Luc Montagnier. Este autorul a peste zece volume de medicină nutriţionistă, oncologie, nutriţie ortomoleculară, homeopatie sau fitoterapie dintre care Editura Spandugino va lansa două lucrări în perioada 15-20 aprilie 2013: “Mai mult decât vindecarea. Beneficiile medicinei integrative”, prefaţă de Luc Montagnier, o carte despre medicina integrativa, respectiv „Imunoslăbire. Scăderea în greutate ținând seama de intoleranţele noastre alimentare şi de controlul glicemiei”, o lucrare despre terapia prevenirii şi eliminării excesului de greutate.

Cu această ocazie Editura Spandugino inaugurează Colecţia Medicală, prilej cu care se vor lansa şi următoarele două cărţi: Helga Rohra – „Paşi spre lumină. De ce militez pentru drepturile pacienţilor cu demenţă” şi Judith Albertat Boala Lyme. Drumul meu pentru regăsirea sănătăţii”.

 

Judith Albertat este o luptătoare. În ciuda unei stări haotice și degradate de sănătate, nu a încetat să caute cauza simptomelor sale, care au purtat-o din doctor în doctor, din spital, în spital. I-au trebuit mai bine de zece ani să descopere numele patologiei: maladia Lyme. 

Într-un stil clar, plin de umor, combativ și documentat, autoarea – fost pilot și instructor de zbor al unei mari companii aeriene – împărtășește greutățile prin care trec toți pacienții cu boală Lyme: neînțelegere din partea cadrelor medicale, un lung șir de consultații, diagnostice greșite, medicație excesivă sau nepotrivită, trimiterea eronată la psihiatru. „Totul e numai în mintea ta!”
Epuizată de anii de consultații fără niciun rezultat, Judith Albertat a găsit o soluție în terapiile complementare combinate cu tratamentele alopate. Fără a avea pretenția să generalizeze și să ofere rețete, dimpotrivă chiar, autoarea prezintă numai terapii pe care le-a încercat, se pare cu succes în cazul său, pentru tratarea bolii Lyme.
În prefața cărții, Dr. Dominique Rueff subliniază: „Fie că a fost vorba de maladii psihiatrice, de oboseală cronică, fibromialgii, de maladii inflamatorii metabolice sau articulare, de maladii degenerative precum Parkinson sau Alzheimer și chiar de anumite tipuri de cancer, multe din aceste afecțiuni au fost ameliorate, mai mult sau mai puțin, prin tratamente antiinfecțioase adaptate, asociate tratamentelor menite să întărească sistemul imunitar. Aceasta este calea pe care Judith a întâlnit-o după zece ani de suferință, a căror poveste ne-o împărtășește în această carte.””

Conferinta care ne intereseaza pe noi se numeste:

  • 18.30 p.m. – Conferinţă cu tema: „Rolul nutrienţilor în îmbunătăţirea calităţii şi duratei vieţii– World Trade Center, Sala New York (Marti, 16 aprilie)

Intrarea este libera iar la conferinta se va putea achizitiona si cartea despre boala lyme tradusa in romana. pretul cartii este de 25 ron.

Ne vedem acolo!:)

 

La biorezonanta

Iata un nou subiect de discutie pe gustul tuturor (mai ales al scepticilor): investigatia tip biorezonanta – supranumita de unii si o escrocherie moderna 🙂
Eu o sa povestesc cum am cheltuit niste lei  fara sa critic sau sa promovez in vreun fel.
Am vrut sa fac si chestia asta ca sa vad care e punctul de vedere al aparatului asta miraculos (SCIO in cazul de fata) cu privire la sanatatea mea si la boala lyme. In plus, imi prisoseau banii 🙂

Mai mult de atat, pasiunea mea pentru metode m-a facut sa fiu curios daca aparatul o sa gaseasca problemele pe care stiam sau banuiam ca le (mai) am.
Asadar, faptele!
Am intrat in cabinet si m-am asezat pe scaun. Ma gandeam ca o sa ma intrebe tot felul de chestii dubioase din care sa-mi manipuleze rezultatele, chestii rationale, ce sa zic?
Nu am fost intrebat nimic de eventuale simptome, doar varsta, daca sunt fumator, daca iau vreun tratament actualmente si cam atat.
Mi s-au montat niste cabluri la incheietura mainilor si picioarelor si pe cap.
Apoi 8-10 minute am stat linistit si am asteptat rezultatele „miraculoase”.

Interpretarea incepe cu o analiza psiho-comportamentala pe care n-am s-o descriu aici dar care a fost in proportie de 95% acurata. N-au fost truisme sau banalitati ci chestii mai particulare.

Apoi, despre starea fizica mi s-a spus ca suprarenalele imi sunt epuizate (interesant, nu?),  ca imunitatea e la limita de jos si ca in linii mari sistemul endocrin e cam  dezechilibrat si pe fondul unei disbioze (despre care simptomatic nu pot spune ca ar exista). La analizele de sange TSH-ul a iesit ok. Pentru disbioza mi s-a prescris acidophilus din care n-o sa iau (merg mai departe cu kombucha, muraturi, kefir de apa…).

Mi s-a spus ca am o oarecare problema cu enzimele digestive si ca ar trebui sa suplimentez si un pancreas obosit (atunci am fost intrebat daca am luat medicamentatie puternica in trecut insa n-am zis nimic in sensul asta cum n-am zis nimic de lyme toata „consultatia”).

Usoare probleme de absorbtie a Ca, usoare carente de B-uri. Mi s-a recomandat suplimentarea B-urilor (ceea ce am si inceput sa fac)

Ce mi s-a parut foarte tare a fost ca mi-a zis ca am o infectie cu nu stiu ce bacterie care da mancarimi pe pleoape de cand m-am lasat de antibiotic. Mi s-a spus sa dau cu argint coloidal, m-am conformat si mi-au disparut miraculos acele mancarimi inca de a doua zi.

Mi s-a mai spus ca am o predispozitie catre artrita noduroasa pe linie genetica la varste mai inaintaet (si e adevarat caci si bunica si mama au o forma usoara de artrita noduroasa, aproape insesizabila) si catre infectii cu micoplasme (doh!).

In rest, perfect! Cerebral cica-s „scos din cutie” :))

Cam asta a fost experienta cu diagnosticul prin „biorezonanta” in linii mari. Practic se „scaneaza” fiecare sistem si organ in parte (inclusiv coloana). Mi s-a parut interesant, n-as baga mana in foc pentru orice se spune acolo insa merita tinut cont de unele chestii mai ales daca ele confirma niste supozitii (cum aveam eu cu epuizarea suprarenalelor in special pe fond de stres care are o simptomatologie cam aidoma lyme-ului meu propriu si personal).

A mai incercat cineva asa ceva? citeam acum ceva vreme ca unii chiar au fost diagnosticati cu lyme la biorezonanta!:)