Culegere de studii referitoare la persistenta spirochetelor in organismul gazda. Forma chist.

Mi-a fost dat sa citesc si sa ma lovesc de o negare categorica a ideii de borrelioza tratabila asa greu. De la farmacisti (draguti de altfel 🙂 … sper sa nu citeasca aici…) cu care am discutat face 2 face la medici care se grabesc sa aduca acuze nejustificate si neargumentate celor care incearca sa trateaze boala lyme si complicatiile ei.

Daca acesti medici, insetati de a-si impune „deontologia” in ciuda sanatatii pacientului, s-ar fi documentat un pic, nu din spusele pacientilor ‘ipohondri, nici din spusele ‘colegilor” ci din spusele unor teste si studii stiintifice facute si care atesta persistenta borreliei in organism prin mecanismele de supravietuire care pot fi intalnite si la alte bacterii, poate ca ar fi tratat altfel „muscatura de capusa”. (vezi forma de cocoid de la Helyobacter).

Ani de zile si ulcerul s-a crezut o boala a stress-ului pana sa fie descoperita bacteria care il provoaca. Eu unul am suferit de ulcer intre varsta de 16 si 20 de ani. 4 ani in care am incercat orice, de la ceai de sunatoare la omez, omeran, ranitidina, orice pana cand in cele din urma am gasit un medic competent si am luat 10- 15  zile de antibioterapie tot combinata (si daca imi amintesc eu bine erau tot 3 antibiotice) si de atunci n-am mai avut nimic indiferent de excesele culinare. Chiar si in ziua de azi, dupa tzashpe antibiotice luate nu am nicio problema cu stomacul.

Intorcandu-ma din digresiune, vroiam sa spun ca da, parerea mea e ca medicii care au refuzat sa fie deschisi la posibilitatea unei cauze infectioase in declansarea unei pseudo-boli prost diagnosticata merita sa fie condamnati moral. Nu cred in balivernele cu „celelalt obraz”, „sa iertam ca-s si ei oameni si nu vor sa faca rau”.

Nu! chestiunea e simpla, daca refuzi sa te informezi ca si medic, sa te adaptezi noutatilor, sa ai o minte deschisa (caci medicina ca orice alt domeniu nu e batuta in cuie pentru eternitate), SA ASCULTI OMUL CARE TI-E PACIENT si daca prin diagnosticul tau condamni un om la suferinta o buna bucata din viata lui atunci da, se cheama ca te condamn moral.

Vorbeam de studii, mai jos am extras doar cateva „citate” dintr-un fisier pe care am incercat sa-l traduc dupa originalul in engleza. Nu mi-a iesit chiar in totalitate insa orice pacient, orice medic si orice om care pur si simplu vrea sa se informeze il poate intelege.

Transformarea ‘in vivo’ a formelor chistice de borrelia în spirochete normale 

Mai, 2001

APMIS, 109 (5) :383-8.

Gruntar I; Malovrh T; Murgia R; Cinco M.

Institutul de Microbiologie şi Parazitologie, Facultatea veterinară,

Ljubljana, Slovenia.

Abstract

Forma chistica (numita, de asemenea, spheroplasts sau forme ‘de infometare’) şi capacitatea ei de a reveni în forma normală de spirocheta mobila au fost deja demonstrate în Bb sensu lato.

Scopul acestui studiu a fost de a determina dacă formele mobile de B. garinii s-ar putea dezvolta din formele chistice, nu numai în in vitro, dar de asemenea, in vivo, in cobai injectati cu forme chistice.

Chisturi preparate în apă distilată au fost capabile să se converteasca în spirochete normale, mobile, în orice moment în timpul experimentelor in vitro cu durata de o lună, chiar şi după congelarea-decongelarea chisturilor.

Spirochete mobile s-au izolat cu succes de la 2 din 15 soareci infectati intraperitoneal cu forme chistice, arătând infecţiozitatea de chisturilor. Demonstrarea capacitatii uimitoare a chisturilor de a se transforma în spirochete mobile in vivo şi rezistenţa lor surprinzătore la condiţiile nefavorabile din gazdă ar trebui să conducă la studii suplimentare privind rolul şi funcţia acestor forme în boala Lyme.

––––––

Citate din articolul original

„Concluzii interesante pot fi trase din rezultatele experimentelor pe soareci carora li s-au inoculat chisturi:  B. garinii – forrma chistica isi menţine capacitatea de a muta în spirochete normale, nu numai în  in vitro, dar, de asemenea, in vivo şi, prin urmare, poate fi considerată infecţioasă, cel puţin în soareci.”

 „Bb inactiva – in stare dormanta de chist ar putea să fie rezistenta la antibiotice (ca urmare a activităţii metabolice scăzute) si sa supravietuiesca în cadrul conditiilor aspre de mediu. Forme chistice ar putea fi, prin urmare,  responsabile pentru eşecurile frecvente ale tratamentului cu antibiotice şi pentru recidive frecvent raportate in boala Lyme. „

Metodologia generarării de forme chistice de Borrelia burgdorferi

(1) O Brorson; (2) Brorson S.

(1) Departamentul de Microbiologie, Vestfold Sentralsykehus, Tonsberg

(2) Departamentul de Patologie, Ullevål Spitalul, Oslo, Norvegia

Abstract

Spirochete de Bb au fost transferate in apă distilată (106 per ml). Culturile au fost observate cu ajutorul microscopiei in camp intunecat (DFM), interference contrast microscopy (ICM) şi transmission electron microscopy (TEM).

95% din spirochete s-au fost convertite in chisturi după 1 min, si dupa 4 ore nicio spirocheta mobila nu a mai fost observata.

Când au fost transferate într-un mediu de creştere (BSK-H), chisturile

au devenit mai mici şi mai neregulate şi s-au umplut cu substanţe organice.

După 1 zi, 1 pana la 5 structuri subtiri au ‘încolţit’ din chisturi. Ele au continuat să crească atât în lungime cat şi in grosime până au atins o structura normala spirochetala. În cele din urmă, aceste spirochete nou-născute s-au detaşat de chisturi, timp in care mobilitatea lor a redevenit normala.

Prezenta metodă pentru a produce cantităţi mari de forme chistice B. burgdorferi se preteaza pentru studii suplimentare ale acestui microb unic.

––––––

Citat din articolul original

„… Formele chistice pot apărea în organismul uman şi pot explica perioadele lungi de timp de latenţă, rezistenţă la antibiotice sau rezultate negative serologice şi sensibilitate PCR scazuta.

Pleomorfismul Bb: Spheroplast, L-Form Variante fără perete celular

Mai-iunie, 1996

Infecţie, 24 (3) :218-26

Mursic VP, Wanner G; Reinhardt S; Wilske B; Busch U; Marget W.

Max von Pettenkofer-Institut, Ludwig-Maximilians-Universitat

Munchen, Germania

Abstract

Avand in vedere persistenţa clinica a Bb la pacienţii cu Lyme în ciuda tratamentului adecvat cu antibiotice, investigaţiile ‘in vitro’ ale variantelor morfologice şi ale formelor atipice de Bb au fost întreprinse intr-o încercare de a afla mai multe despre variaţia Bb şi rolul formelor atipice în borelioza Lyme, s-au izolat borreli de la pacienti tratati sau netratati, cu diagnosticul clinic de Borelioza Lyme pus. Mai mult, degenerarea borreliilor izolate în timpul expunerii la penicilina G, in vitro, a fost analizată.

Analiza morfologică de fond intunecat si scanare prin microscopie electronica a relevat modificări diverse. Bacteriile ‘supravietuitorare’ de la un numărul mare de pacienţi (60-80%), după tratamentul cu antibiotice au avut-o formă atipică.

Modificări morfologice in culturile cu penicilina G s-au dezvoltat treptat şi au crescut cu durata de incubare. Pleomorfismul, prezenţa de forme alungite şi structuri sferice, incapacitatea celulelor de a se reproduce, perioada lungă de adaptare si coloniile asemanatoare celor de mycoplasma sugerează faptul că Bb produce forme de spheroplast-L-form. Aceste forme fără perete celular pot fi un posibil motiv pentru care borrelia supravieţuieste în organism pentru o perioadă lungă de timp (probabil, cu toate antibioticele beta-lactamice) şi titrurile anticorpilor dispar şi emerg după revenirea la forma initiala.

––––––

Citate din articolul original

„Cu toate acestea, unii pacienti dezvolta simptome tardive în ciuda tratamentului adecvat cu antibiotic. Persistenţa Bb, chiar şi după tratamentul cu antibiotice a fost demonstrată prin biopsii din lichidul cefalorahidian, în piele, iris, inima şi articulatii” .

 „Foarte interesante sunt studiile lui Hoyer si King care au demonstrat pierderea unei parti din ADN-ul cromozomial într-o formă de L-Enterococcus (43). ”

Mai multe in fisierul atasat sau in originalul in engleza.

Lyme Disease[DOWNLOAD]

SI, cum v-am obisnuit, sa radem cu/de borrelioza Lyme:

Cred ca stiti celebrele parodii cu Hitler „finds out” din celebrul film „The downfall”. In filmuletul de mai jos, Hitler joaca rolul unui astfel de medic „deontolog”. Enjoy!

Anunțuri

Tinidazole

Tinidazol. Mult hulitul antiparazitar. Chimic, la fel cu metronidazolul, medicamentul „of choice” in State. Provoaca greata, iritatie digestiva, e scarbos, are un gust neplacut si mai toti se plang de el. Cercetatorii ne asigura ca desi a provocat cancer la cobai, dozele administrate acestora erau mult mai mari decat dozele care se dau de obicei in borrelioza iar substanta folosita pentru teste nu era identica cu cea din tinidazol. Niciun caz de cancer la om din cauza tinidazolului nu a fost raportat.

Timpul de injumatatire: ~ 13 ore.

In 2004 s-a facut un studiu in Norvegia despre felul in care borrelia burgdoferi, atat forma de spirocheta dar mai ales forma de cyst raspund la tinidazole pentru a combate fenomenul de „relapse” (recadere). Mai jos, cu liniuta, cateva idei pe care le-am extras  din documentul atasat:

– penicilina, folosita ca antibiotic pentru tratamentul lyme a demonstrat „in vivo” ca stimuleaza mai degraba spirochetele sa se inchisteze mai mult decat tetraciclinele (cyst, L-forms, etc).

– doxiciclina, ceftriaxonul, ciprofloxacina pot determina spirochetele sa intre in forma cyst ca mai apoi sa revina la forma initiala de spirocheta.

– conform testului in vitro, concentratia bactericida minima (CBM)  s-a stabilit ca fiind peste 128 micrograme/ml pentru culturile incubate la 37 de grade timp de 14 zile. totusi, la aceasta concentratie minima si pe o perioada asa de scurta, tinidazolul are sanse mici sa omoare bacteriile

– s-a mers mai departe si s-a crescut concentratia la 0.5-0.512 micrograme/ml (concentratie ce poate fi atinsa si in vivo). S-a constatat ca aceasta concentratie impiedica formarea cysturilor.

– in timp ce in cultura de control (care nu a fost expusa la tinidazole) in cysturi s-a constatat o activitate biologica intensa sugerand un continut spirochetal distinct, in proba supusa tinidazolului s-a constatat o dizolvare a cysturilor si eliminarea continutului lor. Cu cat cyst-ul este mai vechi, cu atat dozajul tinidazolului a fost mai mare. Astfel, pentru un cyst de 1 zi, concentratia a fost de 0.125 micrograme/ml in timp ce pentru cysturi de 10 luni concentratia folosita a fost de 0.500 micrograme/ml. In urma acestei expuneri, mai putin de 5% din cysturi mai prezentau activitate biologica.

– s-a aratat ca la 32 micrograme/ml (37 grade, 14 zile), cysturile au fost dizolvate in totalitate.

– capacitatea redusa a tinidazolului de a penetra membrana celulei  cand oxigenul este prezent poate fi responsabila pentru diferentele observate in aparitia si dezvoltarea cysturilor cand oxigenul a fost sau nu prezent in timpul perioadei de incubare.

– in cysturile de dimensiuni mai mari s-au gasit multiple forme de spirocheta ceea ce sugereaza ca a existat o activitate a spirochetelor in interiorul cysturilor.

– cand cysturile ce nu au fost expuse la TZ sau au fost expuse la o doza mica au fost transferate in „caldarea” cu o doza mai mare de TZ, aproximativ 10-20% din cysturi s-au transformat in spirochete imobile. Spirochetele erau scurte si subtiri iar cateva (1-5%) erau normale.

– concluzia a fost ca TZ singur nu poate ucide borrelia pentru ca formele mobile, spirochetele sunt aproximativ imune la TZ. Totusi, TZ are capacitatea de a inhiba producerea de cysturi si de a scoate spirochetele si alte materii „de baza” din cyst la concentratii ce pot fi atinse in vivo prin administrarea unei doze de 1,5 g.

– concluzie dublata si de faptul ca tinidazolul ajuta la prevenirea infectiei persistente cu  Mycobacterium tuberculosis si Clostridium difficile si poate preveni candidoza.

Asa ca, pofta mare la tinidazol! Mie deja imi ploua in gura…

PRET: cutie 4 comprimate – 3,65 ron

atasament: lyme – tinidazole

link direct

Boala Lyme. Zgariind suprafata (articol tradus)

Domnul dr. Ion a mentionat aici un link catre un articol interesant de pe siteul the lancet.

L-am tradus mai jos pentru o mai usoara raspandire atat printre pacienti cat mai ales printre medicii care nu au inteles inca serios cum sta treaba (pe alocuri articolul devine tehnic si-mi cer scuze pentru eventualele erori facute in traducerea unor termeni ce tin de genetica, am adaugat si o mica nota explicativa sub articol care face trimitere la wikipedia pentru a explica cateva notiuni mai putin cunoscute publicului larg).

Boala Lyme: Zgâriind suprafaţa

De Steven E Phillips a, Nick S Harris a, Richard Horowitz a, Lorraine Johnson a, Raphael B Stricker

Comentariul excelent al lui Ulrike Munderloh şi al lui Kurtti descrie ciclul de viata complex al Bb, agentul spirochetal al bolii Lyme, aşa cum circulă de la căpuşe la mamiferele gazdă. Acest comentariu evidenţiază o problemă tot mai mare cu boala Lyme: în timp ce abordarea clinica rămâne relativ simplista şi lipsita de informatii, cunoştiinţele de bază pe care le avem despre boala muşcăturii de capusă devin din ce in ce mai complexe. Această divergenţă intre aspectul practic, clinic si cercetările ştiinţifice, a produs o schismă între recunoaşterea Bb ca una dintre bacteriile cele mai invazive şi evazive cunoscute de om şi percepţia clinică despre Lyme. Percepţie conform căreia această boală este „greu de depistat şi uşor de vindecat„.

Complexitatea bolii Lyme merge dincolo de caracteristicile descrise de Munderloh şi Kurtti. Cu mai mult de 1500 de secvenţe de gene , B burgdorferi conţine cel puţin 132 de gene funcţionale, prin comparaţie, agentul spirochetal al sifilisului, Treponema pallidum, conţine doar 22 de astfel de gene. Mai mult, borrelia conţine 21 de plasmide1 (n.t)  (nouă circulare şi 12 liniare) . Acest lucru este de departe cel mai mare număr de plasmide găsite în orice bacterie cunoscută, şi tocmai acest număr mare de gene plasmide se presupune că oferă o reacţie rapidă care permite spirochetei să circule eficient intre căpuşe şi mamifere. Schimbul de gene şi de plasmide între tulpinile de borrelia poate creşte, de asemenea, patogenitatea infecţiei.

În mediul mamiferelor, B burgdorferi foloseşte sistemul fibrinolitic al gazdei pentru a penetra bariera hemato-encefalică şi pentru a obţine acces la sistemul nervos central. Boala Lyme conţine un mecanism secretor pentru porin2 (n.t), adhesin3 (n.t) şi proteine ​​haemolysin4 (n.t), aceste produse secretate pot contribui la proprietatile invazive ale organismului străin.  Spirochetele pot intra in celule cum ar fi fibroblastele, celulele sinoviale, celule endoteliale, precum şi în macrofage. În aceste celule, aceasta devine rezistentă la tratament, parţial ca urmare a proteinelor „camuflante” ​​produse de ea sau absorbite din celulă şi parţial din cauza modificării morfologiei spirochetei într-o formă defensivă in care spirochetele nu se inmulţesc: cyst. Strategia evazivă utilizată de B burgdorferi în faţa sistemului imunar este similară cu strategiile utilizate de către agenţii microbacterieni care provoacă infecţii cronice, cum ar fi tuberculoza sau lepra . Aceste organisme există de asemenea sub formă de chisturi, care pot fi „resuscitate” de actiunea autocrina (autostimularea celulei producãtoare) a citochinelor, după ce au stat latente luni de zile .

S-a aratat că B. burgdorferi utilizează luxS, o genă folosită de alte bacterii, pentru a regla inmulţirea. Este prima dată când această genă luxS a fost identificată la o spirochetă.

Astfel, combinaţia genetică atât de complexă, localizarea intracelulară, evitarea sistemului imunitar şi autoreglarea face din boala Lyme un formidabil agent infecţios.

Prin contrast cu informaţiile complexe despre Bb subliniate mai sus, o noţiune des întilnită în mediul clinic este că boala Lyme poate fi vindecată cu 2-4 săptămâni de antibiotice. Deşi acest lucru ar putea fi adevărat în infecţiile acute tratate prompt, în cazul infecţiilor cronice, care permit mecanismelor fiziopatologice complexe ale borreliei să se desfăşoare si care pot duce la invazia tenace a ţesuturilor, eradicarea este extrem de dificilă.

Înţelegerea complexitaţii fiziopatologice a acestui organism ar trebui să ajute la îmbunatatirea abordării clinice a bolii Lyme.

Declarăm că nu avem nici un conflict de interese.

Sursa

Notele traducatorului

1.        Plasmida (http://ro.wikipedia.org/wiki/Plasmid%C4%83)

2.        Porin (http://en.wikipedia.org/wiki/Porin_%28protein%29)

3.        Adhesin (http://en.wikipedia.org/wiki/Adhesin)

4.        Haemolysin (http://en.wikipedia.org/wiki/Haemolysin)

„din spirocheta in cyst” sau „cum pacaleste borrelia sistemul imunitar si antibioticele”

Am gasit clipul acesta pe youtube. Mi s-a parut interesant cat de repede comuta borrelia dintr-o forma intr-alta. Practic, forma cystica si celelate forme „defensive” sunt imune la antibiotice. E discutabil cat de mult elimina asocierea cu un anti-parazitar aceasta forma cystica.

Cred ca ar trebui aratat filmuletul asta oricarui doctor care „crede” ca lyme (chiar si in faza incipienta) se trateaza cu 10 zile de 100 mg de doxy naruind astfel sansele deja mici ale celor care au fost muscati de capusa sa nu ia lyme si coinfectii…