10 motive pentru o alimentatie sanatoasa in borelioza

Stilul de viata sanatos si dieta nu cred ca vindeca efectiv borrelioza. Se poate totusi ameliora in felul asta. S-a tot facut confuzia asta si permanent se fac mistouri despre cei care vor sa omoare borrelia cu suc de iarba de grau.

Altele-s aspectele pentru care personal am indragit de mai mult de un an alimentatia lacto(5%) – ovo (5%) vegetariana (90%) semi-crudivora:

1. Tratamentul antibiotic are efecte devastatoare asupra sistemului digestiv, hepatic, renal si nu numai. O alimentatie usoara, lipsita de grasimi si proteine greu digerabile ajuta organele sa proceseze mai repede si mai bine antibioticul eliminandu-l eficient din sistem.

2. Se pare ca exista o corelatie intre vascozitatea sangelui, circulatie si oxigenare proasta in membrele periferice, demielinizari si cauzele infectioase (borrelia provoaca destul de des sindrom antifosfolipidic) iar un colesterol scazut (<150) si o mancare bogata in clorofila „subtiaza” inca din batrani sangele reducand astfel posibilele probleme ce ar putea tine de aparitia unei tromboze.

3. Nimeni nu stie pentru cat timp se vor pastra substantele de sinteza in organele super-imbacsite, cum si cand vor fi eliminate (daca vor fi eliminate) si tocmai de aceea e bine sa ne protejam pe cat posibil pentru a ajuta astfel organismul sa elimine cat mai multe din ele si sa se regenereze. Vom evita astfel posibile neplaceri pe viitor.

4. Mancarea vegetariana e cu precadere alcalina, proteina animala e predominant acida. Un nivel  optim al alcalinitatii obtinut din alimentatie menajeaza pancreasul care nu mai trebuie sa produca enzime pentru a restabili echilibrul PH-ului in sange (~7,4) dar si celelalte organe implicate in digestie.

5. Legat cumva de „4”, bacteriile, fungii, viermii se dezvolta fericiti intr-un corp acid. Aceste microorganisme se simt fericite cu un mediu acid asa ca o dieta crudivora axata pe legume, fructe (daca se poate mai putin dulci), cereale si nuci poate sa impiedice sau sa limiteze efectele nocive ale acestor microorganisme. cel mai simplu exemplu, candida.

6. E posibil ca enzimele unor fructe si legume (crude) aflate in dieta vegetariana clasica (incluzand alge, spirulina, etc) sa poata dizolva biofilmele dezvoltate de bacterii lasandu-le astfel vulnerabile. Sigur,  pot sa apara noi biofilme insa in felul asta e o haituire constanta a parazitilor…

7. Potasiu vs. Sodiu. Energia pe care o simtim sau nu  zi de zi isi gaseste sursa in activitatea celulara unde au loc reactiile-rezervor de energie. Daca celulele nu-s energizate, nici tu ca intreg nu vei fi. Un aspect pentru care o celula poate sa sufere este raportul Potasiu intracelular / Sodiu extracelular care ar trebui sa fie supraunitar.  Cele mai mari cantitati  de potasiu se regasesc in legume si fructe (fasole, spanac, cartofi, banane…) in timp ce cele mai bogate in sodiu alimente se gasesc in sare, lumea animala (exceptand pestele- f. bogat in potasiu) si in mancarurile procesate.

8. Fibrele. Azitromicina, minociclina, tinidazolul si altele, toate fac praf flora intestinala si asta o resimtim poate cel mai mult. Probioticele abia fac fata si oricum nu inlocuiesc nici 1% din sutele de specii de bacterii prietenoase din intestin. Daca ii mai dam colonului sa digere mancaruri extrem de grele (carne, grasimi, lapte) atunci vom avea un puternic fenomen de putrefactie in intestin. Carnea digerandu-se incomplet si foarte greu va stationa mult timp in organism recirculand astfel toxinele si cauzand stari de rau si constipatie. Lumea vegetala e plina de fibre care pot ajuta enorm la eliminarea eficienta si rapida a „scaunelor” chiar si atunci cand digestia se face incomplet.

9.  O buna parte din carnea „comerciala” disponibila pe piata pe langa faptul ca este plina de hormoni de crestere contine si doze infime de antibiotic despre care am putea spune acum ca nu mai conteaza 1 mg la cele 300 mg insa cu gandul la viitor am putea sa razvratim cateva bacterii altminteri dormante si prietenoase doar cu dozele acestea mici ingerate constant.

10. Pentru ca trebuie sa profiti de fiecare picatura de energie si sa nu lasi nimic sa scape. Dupa mesele bogate in proteine animale ne apuca o somnolenta imensa, de-a dreptul incredibila in cazul boreliosilor. Asta inseamna ca organismul ne fura toata energia pentru a o utiliza in procesul digestiv. Dupa o salata de germeni insa ne simtim la fel de usori ca si la inceputul mesei.

11.  Un motiv subiectiv….pentru ca spun eu! pentru ca am simtit inca din prima luna ca ma simt mai bine psihic, ca nu ma mai incearca depresia, ca sunt mai echilibrat emotional si ca pe masura ce trece timpul ma purific mental intr-un mod incomprehensibil. Tot atunci au disparut si gandurile negre si atacurile de panica desi eram pe minociclina si pana in ziua de azi am rezistat onorabil la socurile pe care o veste sau alta mi le-ar fi putut provoca.

Daca mai aveti motive, le asteptam pe adresa redactiei!:)

Textul nu are valoare de adevar universal ci adevar personal asa ca : Se accepta si critici!:)

Anunțuri

[Tura pe munte] Istoria unei ture solitare

La doua articole despre lyme borelioza e nevoie de unul despre non-lyme pentru destinderea atmosferei si pentru a nu uita, nici eu, nici voi cei care cititi, ca exista viata si in afara bolii sau ca pur si simplu exista viata.

Cel mai greu mi-a fost dupa diagnostic si inceperea tratamentului cu antibiotice sa vad cum prietenii „de munte” dispar unul cate unul vazandu-si de turele lor alaturi de cei sanatosi care pot sa sustina o tura mai lunga si nu au nevoie de mancare „vegetariana” pe munte (si alte tabieturi) ci de un pateu si niste slana cu ceapa. Alvin Toffler a prezis asta pentru viitor (prieteniile contextuale)

In trecut am luptat destul de mult sa am un cerc de oameni din care gaseai cel putin unu care dorea sa mearga in natura sau pe munte atunci cand le propuneam. Asa ceva e foarte greu de realizat in ziua de azi.

Asadar, boala m-a resetat la 0 si ma aflu in imposibilitatea de a mai gasi un partener de tura asa cum imi doresc: nici prea prea, nici foarte foarte. Fostii amici au deja un alt nivel si fac chestii prea grele pentru starea mea fizica iar ture prea usoare parca nu-mi vine mie sa fac. Daca nu depasesc clasicii 12 km parca nu e tura 🙂

Mr. M alaturi de care care de altfel cataram stancile si care mai tot timpul era disponibil pentru iesiri e de ceva vreme intr-o stare destul de blazata din cauza bolii (desi e si el relativ ok fizic) si nu prea mai merge nicaieri.

Asa ca dupa vreo doua weekenduri sarite mi-am spus ca nu se mai poate si ca voi pleca singur.

Sa ne fie inteles! nu ca as fi pentru mersul pe munte de unul singur pentru ca e recomandat ca in special in turele lungi/complicate sa se mearga in minim doi pentru a se ajuta reciproc in caz ca apare vreun fenomen neprevazut.

Dar cum tura pe care mi-o propusesem nu era una anevoioasa am purces asadar la orele 7:10 la trenul spre Busteni in valoare de 35 RON/biletul.

Trenul era jumatate gol asa ca am putut sa ma intind si eu si rucsacelul pe cele patru scaune din jurul mesei, sa beau ceai fierbinte facut de acasa in termos si sa continui lectura „de munte” semnata de Edmund Hillary (deh! daca nu poti sa faci tocmai ceea ce-ti doresti macar sa te „hranesti” cu literatura) in timp ce ceata deasa invaluia ceea ce ar fi putut fi panorama oferita de geamul generos.

Stiam din ziua precedenta (de pe camerele video online) ca desi jos atmosfera e mohorata, umeda si neprimitoare, sus in platoul Bucegiului e soare si chiar a fost. Indata ce am trecut de 1400 m cu telecabina ceata a ramas in urma ca o mare de nori iar in platou un soare puternic incalzea vegetatia sudica. Nicio adiere de vant, nimic, astfel incat am dat si geaca jos si polarul si am pornit la tricou pe platou de la Babele spre Omu in ideea de a ajunge in locurile pe langa care am trecut de atatea ori dar pe care nu le-am vizitat pana acum ele reprezentand doar puncte intermediare catre scopul excursiei. Astfel am ajuns langa releul Costila unde nu mai fusesem niciodata, apoi am urcat pe Vf. Gavanele apropiat ca inaltime de 2500 m(in imagine) si a carui aspect din zona Costila e destul de impresionat prin forma de piramida.

Am poposit in tihna pe varf profitand de soare si de lipsa oricarei adieri polare dinspre valea Cerbului, mai mi-am turnat o ceasca de ceai si am facut poze:

Turele solitare isi au si ele rostul lor. Te ajuta sa comunici mai mult cu tine, iti ofera timpul asta pe care in civilizatie nu prea il ai. Te fac sa te pierzi in ganduri in timp ce mergi si absorbi imaginile, aerul curat si soarele. De multe ori mi se intampla sa parcurg sute de m si sa nu-mi dau seama gandindu-ma la altceva. In plus, poti sa poposesti in fiecare loc atat cat simti nu cat vrea  grupul.

Sigur, imi luasem deja bilet de intoarcere la trenul de la 17:30 si era deja aproape orele 13 asa ca am pornit in graba spre Vf. Omu pe langa care am trecut repede. Cabana Omu e inchisa in aceasta perioada asa ca nu era nimeni acolo, doar personalul de la statia meteo era iesit pentru a face fotosinteza si a prelua poate temperaturile.

Initial as fi vrut sa cobor pe valea Morarului in Busteni dar cum peisajul pe munte oscileaza in perioada asta intre iarna (gheata, zapada, umezeala) si soare si cum vaile sunt f. umbroase incepand cu luna octombrie mi-am permis sa aleg o alta varianta si sa urc pe Vf. Bucsoiu si apoi sa cobor pe  poteca clasica – Take Ionescu.

Valea Morarului intre toamna si iarna. si Vf. Bucsoiu Mare

Coborarea de pe Bucsoiu este una lunga si anevoioasa insa nu lipsita de imagini spectaculoase, de exemplu creasta Balaurului pe care fusesem in urma cu cateva saptamani si care acum era poleita cu zapada pe partea ei nordica.

Intalnesc in saua Bucsoiului un grup de 4 baieti care coborau de pe Bucsoiu. Ii intreb ce planuri au si din calculele mele se pare ca am fi fost in acelasi timp jos la cab. Gura Diham si ii rog daca se poate sa ma ia si pe mine pana la gara in Busteni pentru ca aveam vaga senzatia ca nu voi ajunge in timp util dar si pentru ca n-aveam niciun chef sa fac drumul din valea Cerbului la picior vreme de vreo 3 km. Imi spun ca da insa ulterior nu ne-am mai gasit.

Pe vf. Bucsoiu ma opresc pentru pauza de masa. Nu stiu de ce, stand acolo si privind spre vf. Scara si spre Piatra Craiului am avut asa o multumire interioara ca am luat decizia asta de a fugi de acasa multumind din toata inima Divinitatii.

Apoi, fuga fuga prin padure pe la Prepeleac, Pichetul Rosu, Poiana Izvoarelor si in final Gura Diham tocmai cand se insera de-a binelea.  In drumul dintre Gura Diham si Busteni, avand totusi senzatia ca voi pierde trenul, am incercat sa fac autostopul la trei masini care au trecut pe langa mine,  fara succes insa.

Am ajuns in gara cu 10 minute inainte sa plece trenul insa trenul avea 50 de minute intarziere asa ca m-am apucat sa citesc si am tot citit si in tren in timp ce ascultam muzica terminand pe la Ploiesti si cartea.

Hillary ajunsese pe Everest iar eu  simteam in urma turei ca am mai obtinut o mica victorie pentru sanatate…

Coinfectiile Virale

….adica virusurile transmise de capusa pe langa coinfectiile bacteriene….

In mod normal, un organism sanatos cu un sistem imunitar puternic nu prea are de furca atunci cand da peste un virus. E si normal avand in vedere ca o mare parte dintre virusuri se transmit f.f. usor si au  capacitatea de a rezista in exteriorul corpului uman foarte mult. In bolile care dau insa imunosupresie, acesti locuitori lipsiti de viata ai organismului pot sa iasa din starea latenta in care sunt si pot sa cauzeze simptomatica si chiar stricaciuni.

Desi o coplesitoare parte din populatie e „virusata”, totusi putini sunt aceia care dezvolta simptomatica pe fondul unui virus activ si mai putini sunt aceia care dezvolta boli grave si chiar cronice ca urmare a prezentei unui virus. De exemplu, Epstein-Barr virus se banuie (asa cum se banuie si de borrelia) ca ar fi implicat in cazurile de mononucleoza infectioasa sau in sindromul de oboseala cronica sau chiar in limfom Burkittl; Citomegalovirus la fel, Herpes simplex la fel, coxsackie e chiar mai rau fiind suspectat ca ar fi implicat in multe manifestari neurologice. Chiar si cancerul poate avea in spate si o infectie virala activa.

Asadar in cazul unui virus activ vorbim de o infectie cu o simptomatologie ce se suprapune de multe ori peste cea de lyme exacerband-o. Este doar suficient sa aruncati un ochi peste manifestarile unuia dintre aceste virusuri active ca sa realizati ca sunt in plaja nucleului de simptome specifice lyme.

Dupa parerea mea toti pacientii care nu raspund la tratamentul antibiotic de nicio culoare desi au facut toate bateriile de teste pentru coinfectii (s.a.m.d) ar trebui sa incerce sa se testeze si de virusuri pentru a vedea daca nu cumva unul sau mai multe s-au activat in urma imunosupresiei de lunga durata data de borrelia (sau au fost transmise chiar de capusa) producand astfel simptomatologie.

Testarea ar trebui sa fie si pe anticorpii cu viata scurta, IgM si pe cei IgG pentru a vedea daca vorbim de o infectie latenta sau una activa.

Pe siteurile americane se vorbeste despre urmatoarea baterie de virusuri:

HSV 1&2 IgG and IgM (herpes simplex)
EBVCA IgG, IFA EBVCA IgM, IFA (Epstein Barr)
EBNA AB
EB early AG IgG, IFA
Cytomegalovirus IgG Cytomegalovirus IgM
HHV-6 AB IgG, IFA HHV-6 AB IgM
Rubella IgG Rubella IgM
Varicella-zoster ACIF Varicella-zoster IgM
Parvovirus IgG Parvovirus IgM l
HHV-7 IgG HHV-7 IgM

La noi, Synevo de exemplu face inclusiv LTT pentru CMV, EBV sau HSV insa e foarte scump.

Eu de exemplu am testat la Medas IgG s IgM-ul pentru HSV, EBV, CMV si Coxsackie si a reiesit ca in afara de Coxsackie le am pe toate trei dar in stare latenta (IgM negativ, IgG pozitiv).

Din nefericire virusurile nu prea pot fi omorate pentru ca sunt deja moarte. Pot fi insa inactivate. O serie din suplimentele care deja se iau in lumea lyme (Curcumin, Goldenseal Root, cat’s claw, olive leafs) au si un efect antiviral. O serie de alimente ca usturoiul, cuisoarele si scortisoara au si ele efect antibacterian dar si antiviral.  Argintul coloidal e si el creditat cu proprietati antivirale. Medicina moderna ofera si ea cateva antivirale ca aciclovirul folosit cu succes in herpesurile de orice fel…

Domnul doctor Ion spunea intr-unul din comentariile de la un articol anterior ca treaba asta cu testele pentru virusuri e un siretlic comercial (cei de la BCA ii testeaza desi nu au un tratament tintit pe ei) si ca nici nu trebuiesc luati in calcul. Evident ca nu sunt de acord. Atat timp cat tratamentul NU-SI face efectul dupa luni si luni si ani, ORICE trebuie luat in calcul.

In alt context am testat si anticorpii anti beta 2 glicoproteina I si mi-au iesit negativ. Teoretic, acest test e luat ca test de confirmare pentru sindromul antifosfolipidic care in iunie 2011 iesise pozitiv la dr. Uscatescu (Fundeni). Bine, spre deosebire de atunci, acum parca nu-mi mai ingheata mainile si picioarele asa cum se intampla atunci (din cauza proastei circulatii cred).

In rest, restul analizelor perfecte (pana si eozinofilele au scazut de la 7 la 3 in urma tincturii de propolis luata timp de doua luni).

Borelioza stiintifica

Foarte des am intalnit pe internet in dezbaterile „exista lyme cronic sau nu?” intrebarea asta legata de „pe ce te bazezi?„. Sigur, in momentul in care ai primit intrebarea asta inseamna ca s-a deschis deja o punte de dialog. Trist ar fi fost sa se nege total si direct fara o documentatie initiala. Cam asa cum fac o buna parte din infectionistii din Romania.

Articolul acesta nu e scris de mine ci e rezultatul cautarilor pline de rabdare dupa parerea mea a unui misterios utilizator de facebook pe numele lui de scena „Studiu Lyme„. Eh, domnul sau doamna Studiu Lyme publica pe pagina lui/ei de facebook nenumarate linkuri catre diverse studii stiintifice utile pacientilor, mai ales medicilor si cel mai mult „scepticilor” care vor dovezi. Ei bine acolo se gasesc multe materiale stiintifice. Trebuie sa vrei doar sa le citesti si sa le gandesti.

Sigur, fiecare studiu pro-lyme cronic e urmat de un studiu care desfiinteaza teoria respectiva insa chiar si asa, trebuiesc considerate ambele variante. Cel putin asa ar fi etic…

Cum pe facebook sunt deja sute de astfel de linkuri, l-am rugat pe Studiu Lyme sa faca o mica sinteza a linkurilor pentru a putea fi pusa si aici pe blog (si in orice loc unde se cer „dovezi”). Personal n-am trecut prin toate materialele pe care Studiu Lyme le pune pe facebook, sunt multe, sunt stufoase si necesita timp. Daca as fi avut disponibile cele 9 ore de munca, poate as fi avut acel timp asa ca imi ramane doar sa sper ca cei care sunt platiti sa se documenteze in sensul asta, adica medicii, chiar o vor face.

p.s: oarecum in afara subiectului, salut aparitia unui nou blog in blogosfera borelioasa romaneasca: Eu, borelia si viata mea ducand astfel la 11 numarul blogurilor in care se vorbeste (si) despre boala Lyme (cel putin cele despre care stiu eu):

Asadar, Maestre, muzica!

Seronegativitate in Lyme : (inca din 1990 , se cunoaste aceasta situatie
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0140673690906066

Seronegativitate si tratament lung in Lyme cronic (1997 )
http://cid.oxfordjournals.org/content/25/Supplement_1/S52.full.pdf+html

Although these patients had clinically active disease, none had diagnostic levels of antibodies to B. burgdorferi on either a standard enzyme-linked immunosorbent assay or immunofluorescence assay. On Western blot analysis, the level of immunoglobulin reactivity against B. burgdorferi in serum from these patients was no greater than that in serum from normal controls.

http://www.nejm.org/doi/pdf/10.1056/NEJM198812013192203

Necesitatea disocierii anticorpilor din complexele autoimune :
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC265679/pdf/jcm00020-0013.pdf

Caz clinic 2002
http://www.springerlink.com/content/a9xd2qb6bmk006jk/

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/019096229370043S

Caz clinic seronegativ :2007
http://www.springerlink.com/content/f7p2661361750gr4/

Studiu pe asimptomatici :
http://jid.oxfordjournals.org/content/163/2/305.short

Only 1 (2.2%) developed clinical Lyme borreliosis, Among all participants, the 6-month incidence of clinical Lyme borreliosis was 0.8% (6/755) but was much higher (8.1%) for asymptomatic seroconversion (45/558). In conclusion, positive Lyme serology was common in Swiss orienteers, but clinical disease occurred infrequently.

http://www.springerlink.com/content/d6h6d768l1jat752/

1996 -exprimare procentuala a seronegativitatii :
http://www.springerlink.com/content/j51754812078p4l7/

2003
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1046/j.1365-2133.2001.04034.x/abstract;jsessionid=ACD9EBB34301519F517CBE7D878666F2.d03t01?deniedAccessCustomisedMessage=&userIsAuthenticated=false

De citit cu atentie :
http://www.lymecryme.com/lyme%20disease%20the%20clinical%20sectrum%20of%20abx%20responsive%20meningoencep.pdf

Anticorpii se formeaza greu :
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC296331/

Diferentele intre laboratoare : de aceea de multe ori ,exista rezultate diferite , iar procentul de seronegativitate nu este cel presupus.
http://archinte.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=613111

http://content.karger.com/ProdukteDB/produkte.asp?Aktion=ShowAbstractBuch&ArtikelNr=117104&ProduktNr=234269

Raspunsul imun poate da problemele in Lyme
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0165572897001185

PCR pozitiv si serologie negativa
http://ukpmc.ac.uk/abstract/MED/8623775
There was serological evidence of Lyme borreliosis in 75% of the cases
http://www.springerlink.com/content/uwenxgllqajrab77/

Asta este important , si nou , 2008 , cititi cu atentie :
http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMc073063

Un studiu de caz , in care seropozitivitatea apare la doi ani de la declansarea infectiei si tratamentul dureaza un an . Sunt multe situatii in care titrul de anticorpi fluctueaza ca o diagrama sinusoida , si daca se face serologia cand nu este „pe val ” atunci testele pot fi negative :
http://jama.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=195237

Ltt-ul important in seronegativitate :
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0732889306002136

Both acute and chronic borreliosis can be seropositive or seronegative. As shown by II and ELA, these patients had a moderate humoral response, high titers of the specific antibodies being a rare finding.
http://ukpmc.ac.uk/abstract/MED/8571255

Necesitatea testarii coinfectiilor :
http://jcm.asm.org/content/34/3/724.short

Un articol larg in care se recunoaste nesiguranta serologica in diagnostic:
http://www.neuro-lyme.com/Neurophsychiatric_Lyme.html

Opinia ILADS si bibliografia lor care le sustine punctul de vedere:
http://www.ilads.org/files/position2.pdf

In coinfectii se pare ca una dintre boli are prevalenta :
http://cid.oxfordjournals.org/content/16/3/392.short

Sensibilitate si specificitate :
http://download.springer.com/static/pdf/365/art%253A10.1007%252FBF00579624.pdf?auth66=1351537799_c076fcdffeb21966a708e6428c5d7653&ext=.pdf

Possible European rules, all closely related, were formulated from these bands, although there was no single rule that gave high levels of sensitivity and specificity for all the laboratories.
http://jcm.asm.org/content/38/6/2097.short

Probleme neurologice care au disparut dupa curse repetate de antibiotice :
Another was a 40-year-old man presenting with epileptic
seizures and MRI-detected multifocal lesions, which
disappeared after repeated courses of antibiotics. We
conclude that cerebral lymphocytic vasculitis and multifocal
encephalitis may be associated with B. burgdorferi infection.
The presence of B. burgdorferi DNA in tissue samples
from areas with inflammatory clianges indicates that direct
invasion ofB. burgdorferi may be the pathogenetic mechanism
for focal encephalitis in LNB.

http://owndoc.com/pdf/curing-lyme-lesions.pdf

Of the 35 of 83 (42%) patients who were positive for OspA antigen in their CSF, 15 (43%) were antigen positive despite being antibody-negative in CSF. Seven of these 15 (47%) had otherwise normal routine CSF analyses. Six of these 15 (40%) patients met strict CDC surveillance criteria for Lyme disease; four (27%) patients had serocon-version coincident with new neurologic problems; and three (20%) with characteristic syndromes for Lyme disease were seronegative, but had complexed antibody to B burgdorferi. The final two patients (13%) were seropositive and had unexplained neurologic problems not characteristic of Lyme disease.
http://www.neurology.org/content/45/11/2010.short

Trebuie sa intelegi ca , studiile TREBUIE facute pe pacienti care dovedesc boala , adica sunt pozitivi in teste . De aici si controversa. Daca sunt utilizati cei care nu dovedesc serologic boala, se ridica intrebarea , de unde stii ca este Lyme? Asa ca seronegativitatea nu poate fi probata totdeauna.

2005
http://jcm.asm.org/content/43/10/5080.short

Asta este ca o barfa :
http://www.bmj.com/content/335/7628/1008.1#T1

Coinfectari:
http://cid.oxfordjournals.org/content/34/9/1184.short

http://www.jabfm.org/content/22/2/219.abstract

http://cvi.asm.org/content/14/11/1420.abstract

http://jid.oxfordjournals.org/content/193/6/901.full.pdf+html

http://pediatrics.aappublications.org/content/112/3/e252.full.pdf+html

http://cid.oxfordjournals.org/content/33/5/676.short

http://iai.asm.org/content/69/5/3359.short

http://www.jimmunol.org/content/184/9/5085.abstract

http://www.ajtmh.org/content/75/6/1090.abstract

Seronegativitate in coinfectii:
http://www.ann-clinmicrob.com/content/4/1/15

http://www.cell.com/trends/parasitology//retrieve/pii/S147149221000019X?_returnURL=http://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S147149221000019X?showall=true

http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJM199110103251517

http://www.expert-reviews.com/doi/abs/10.1586/14737159.4.4.559?journalCode=erm

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3034327/

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17713310

Babesioza :
http://ukpmc.ac.uk/abstract/MED/8607592

http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1046/j.1537-2995.1988.28188127955.x/abstract

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1438422107000161

http://jcm.asm.org/content/40/7/2431.short

Concluzii:
– nu am gasit studii facute pe infectii simultane , cum se intampla in realitate , pentru ca un pacient cu Lyme nu are numai Lyme . Multi pacienti am infectii simultane si atunci imunitatea este suprasolicitata si titrul de anticorpi nu este reprezentativ pentru nici o boala.
Toate ghidurile sunt pe infectie unica , nu pe combinate . Nici studiile nu sunt pe combinate .
In acelasi timp , in privinta seronegativitatii , nu pot fi studii ci doar raportari de caz. Orice studiu trebuie facut pe subiecti care demonstreaza boala conform ghidurilor !( deci nu seronegativi ) Daca s-ar utiliza seronegativi atunci studiul ar fi contestat.
Fals-pozitivul testelor serologice .
Frecvent auzi la Bals sau la Cantacuzino ca daca testul este pozitiv , atunci este fals-pozitiv. Fals-pozitiv inseamna fie ca testele nu pot avea siguranta pentru ca interfereaza cu alte bacterii, fie ca suntem in zona endemica . Atentie , daca nu suntem in zona endemica ( doar Lyme-ul nu exista in Romania ) , fals-pozitiv este dovada ca testele serologice nu au valoare diagnostica si nici prognostica.
Cei de la infectioase , cauta anticorpi pentru boli autoimune in cazul in care apare un „fals-pozitiv ” . Dar nu exista un studiu care sa confirme ca ,de exemplu :
Anticorpi antimielina interfereaza cu anticorpi impotriva borreliei ! Si nu SM-ul mimeaza Lyme ci invers!

Ia citeste asta :
The pathological hallmarks of Alzheimer’s disease (AD) consist of β-amyloid plaques and neurofibrillary tangles in affected brain areas. The processes, which drive this host reaction are unknown. To determine whether an analogous host reaction to that occurring in AD could be induced by infectious agents, we exposed mammalian glial and neuronal cells in vitro to Borrelia burgdorferi spirochetes and to the inflammatory bacterial lipopolysaccharide (LPS). Morphological changes analogous to the amyloid deposits of AD brain were observed following 2–8 weeks of exposure to the spirochetes. Increased levels of β-amyloid presursor protein (AβPP) and hyperphosphorylated tau were also detected by Western blots of extracts of cultured cells that had been treated with spirochetes or LPS. These observations indicate that, by exposure to bacteria or to their toxic products, host responses similar in nature to those observed in AD may be induced.
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0197458005000709

Electron cryotomography was used to analyze the structure of the Lyme disease spirochete, Borrelia burgdorferi. This methodology offers a new means for studying the native architecture of bacteria by eliminating the chemical fixing, dehydration, and staining steps of conventional electron microscopy. Using electron cryotomography, we noted that membrane blebs formed at the ends of the cells. These blebs may be precursors to vesicles that are released from cells grown in vivo and in vitro. We found that the periplasmic space of B. burgdorferi was quite narrow (16.0 nm) compared to those of Escherichia coli and Pseudomonas aeruginosa. However, in the vicinity of the periplasmic flagella, this space was considerably wider (42.3 nm). In contrast to previous results, the periplasmic flagella did not form a bundle but rather formed a tight-fitting ribbon that wraps around the protoplasmic cell cylinder in a right-handed sense. We show how the ribbon configuration of the assembled periplasmic flagella is more advantageous than a bundle for both swimming and forming the flat-wave morphology. Previous results indicate that B. burgdorferi motility is dependent on the rotation of the periplasmic flagella in generating backward-moving waves along the length of the cell. This swimming requires that the rotation of the flagella exerts force on the cell cylinder. Accordingly, a ribbon is more beneficial than a bundle, as this configuration allows each periplasmic flagellum to have direct contact with the cell cylinder in order to exert that force, and it minimizes interference
between the rotating filaments.
http://jb.asm.org/content/191/2/600.short

Morfologi diferite:
http://journals.lww.com/amjdermatopathology/Abstract/1996/12000/Heterogeneity_of_Borrelia_burgdorferi_in_the_Skin.4.aspx

http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1600-0463.2004.apm1120110.x/abstract;jsessionid=C6458910651E225DCBD386C6B24D60C1.d03t01?systemMessage=Wiley+Online+Library+will+be+disrupted+on+27+October+from+10%3A00-12%3A00+BST+%2805%3A00-07%3A00+EDT%29+for+essential+maintenance&userIsAuthenticated=false&deniedAccessCustomisedMessage=

O microscopie mai buna ca PCR
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1600-0560.2007.00977.x/abstract?systemMessage=Wiley+Online+Library+will+be+disrupted+on+27+October+from+10%3A00-12%3A00+BST+%2805%3A00-07%3A00+EDT%29+for+essential+maintenance&userIsAuthenticated=false&deniedAccessCustomisedMessage=

Diferenta de patogenitate intre specii:
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1438422104001110

Minociclina si ALS :
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0969996102904870