Boala Lyme. Barbati vs Femei

Interesante unele din rezultatele sondajelor pe care le-am propus in dreapta paginii.

In special mi-a captat atentia discrepanta destul de mare Femei/Barbati. Conform acestui sondaj, 66% dintre cititorii blogului (si cel mai probabil, pacienti Lyme) sunt femei.

Evident, sondajul online nu e reprezentativ. El spune ceva doar despre vizitatorii blogului si despre acei bolnavi care acceseaza internetul (cu amendamentul ca banuiesc eu, majoritatea celor cu borrelioza chiar si daca sunt diagnosticati corect nu umbla pe net).

Poate ca femeile cauta mai cu indarjire posibilele cauze pentru problemele lor si/sau tratamente, poate ca femeile se informeaza mai mult pe cand barbatii duc boala pe picioare fara s-o bage prea mult in seama in ideea ca „oricum murim o data si-o data” (sau pe seama varstei – citez un amic – ‘pai credeam ca sunt normale durerile astea articulare ca la 40 nu mai esti ca la 20‘. Ideea e ca trendul sondajului se mentine dupa 66 de voturi. Initial am zis ca sunt eu un „don juan” (sic! 🙂 ) si atrag predominant femei dar cum stiu ca nu-s, am cautat un pic problema asta si am dat peste o chestie interesanta pe lymeneteurope.org care spune ca boala Lyme este prezenta in mod diferit la barbati si la femei.

Citez dintr-un articol tradus:

Femeile cu boala Lyme afişeaza mai multe simptome clinice decat barbatii cu boala şi, de asemenea, e mai putin probabil sa-şi schimbe serologia după tratament,spun rezultatele de la un studiu  prospectiv care implica 77 de pacienţi.

Numeroase simptome au fost raportate în cazul celor 37 de femei din studiu decât în cazul celor 40 de bărbaţi. De exemplu, semnificativ mai multe femei decât bărbaţi au raportat dureri articulare, dureri musculare, dureri de cap, dureri de spate, palpitatii, greaţă, vărsături, anxietate, senzaţie de amorţeală şi furnicături, precum şi modificări ale vederii pe parcursul a cel puţin una din şase vizite de studiu planificate cu un medic, Lauren A. Crowder.

Dureri articulare, palpitaţii ale inimii, greaţă, vărsături, şi de modificări ale vederii au fost raportate semnificativ mai des de femei, la două dintre cele şase vizite, dureri de cap au fost raportate semnificativ mai des de femei, la patru din cele şase vizite.

„Constatarea a doua a aratat ca in lotul nostru de pacienţi,  pentru femei e mai putin probabil  serologia testelor să se schimbe după tratament” a declarat într-un interviu doamna de Crowder Boala Lyme Fundatia de Cercetare, Lutherville, Maryland .

La vizita de studiu initială, o proporţie similară de femei şi bărbaţi (aproximativ 60% din fiecare) a fost negativă pentru boala Lyme utilizând testele Centrelor pentru Controlul si Prevenirea Bolilor. Cu toate acestea, la a doua vizită, care a fost efectuată  imediat după un tratament, 70% dintre femeile care s-au testat „negativ” la prima vizită au rămas cu probe serologice negative în comparaţie cu doar 35% dintre barbatii care iniţial au fost testati negativ.

În plus, citometria de flux policromatic efectuată pe esantioane de pacienti au indicat faptul că femeile au avut frecventa semnificativ mai mare de CD4 + CCR5 + T Cells înainte de tratament decat barbatii (medie de 9,82% faţă de 5,96%).

„Aceste descoperiri ne sugerează că ar putea exista o diferenţă între modul în care bărbaţi şi femeile răspund la infecţia cu boala Lyme. Una dintre ipoteze pentru aceste diferenţe este că poate fivorba de  o variaţie imunologică ca raspuns la Borrelia burgdorferi, infectia bacteriana care provoaca boala Lyme „, a spus doamna Crowder.

Participantii la studiu au avut eritem migrator şi confirmat clinic cu boala Lyme. La prima dintre cele şase vizite de studiu, au fost testati folosind criteriile de CDC de către un laborator comercial. Toţi au fost trataţi cu 3 săptămâni de doxiciclină şi au fost apoi urmariti timp de pana la 2 ani. La fiecare vizită de studiu, participantii au fost supusi unui examen fizic, au completat istoricul clinic, au raportat simptome clinice şi au completat chestionare auto-administrate şi a suferit repetate evaluări de laborator.

Constatarile subliniază necesitatea de cercetare suplimentară în funcţie de sex, bazate pe diferenţele dintre simptomele precoce ale bolii Lyme. Aceste diferenţe au fost observate şi în alte boli infecţioase dar nu au fost bine explorate în fazele incipiente ale bolii Lyme,  a remarcat Dna Crowder.

Sursa1

Sursa2(pagina 151)

In engleza si in original e asa:

Methods:

Seventy-six patients with clinically diagnosed early untreated Lyme disease were enrolled
in a prospective cohort study. Patients were treated with doxycycline and seen seven times over a two-year period. At each visit, a physical exam, interval history, clinical symptoms, and laboratory evaluation was performed. Blood was sent for ELISA and Western Blot to a commercial laboratory, PBLs
from whole blood are used for flow cytometry, and serum and plasma are frozen for future analysis.

Results:

While no significant differences were seen in the demographic variables of age, education, race, or income of our population, we noticed significant sex based differences in clinical and immune presentation in cases. We observed clinical differences by sex in symptoms recorded pre-treatment (V1): greater percentage in women of reported heart palpitations (24.32% vs. 0.0%, p=<0.001) and gastrointestinal symptoms (51.35% vs. 20.51% p=0.0079). A similar percentage of female and male patients were seropositive by 2-tier ELISA and western blot testing at V1, however 44% of females did not seroconvert by 2-tier testing when tested again 3 weeks post-treatment (V2), compared to 19% of males (p=<0.001). Significant differences by sex were seen in percentage of CD4 + CCR5 + T cells (female median (m) = 9.82 vs. male m= 5.96, p=0.0268) and in the CD4+ CCR5/CRTH2 ratio (female m=4.17, male m=2.91, p=0.0499). Monocyte values were lower in females when compared with the values in men (0.57vs. 0.71, p=0.0391).

Conclusions:

In a cohort of patients with a confirmed diagnosis of early Lyme disease, female patients display more clinical symptoms, have a greater chance of not seroconverting post-treatment and have evidence for altered CD4 effector responses. These findings suggest that there should be further research in the field of sex based differences in the effects of early Lyme disease in otherwise healthy populations.

Cred ca asta ar trebui retinuta si aratata celor care invoca criteriul „esti femeie si pe voi va doare mereu capul si va plangeti ” pentru a nega o eventuala infectie 🙂

Din nefericire am auzit de astfel de cazuri judecate misogin de medici.

Anunțuri

Din presa de astazi.

De când s-a încălzit vremea, zece bucureşteni ajung în medie la Institutul „Matei Balş” după ce au fost muşcaţi de căpuşe spune Adrian Streinu Cercel, managerul instituţiei sanitare. „Este mult, dar din fericire niciunul nu a dezvoltat boala Lyme. Boala Lyme nu o dezvoţi decât în cazul în care căpuşa este purtătoare a bacteriei Borrelia. Noi oricum le facem un tratament profilactic cu antibiotice celor muşcaţi de căpuşe.

Câţi oameni s-au îmbolnăvit de borrelioză în 2011

Potrivit unui raport al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), în 2011 au fost raportate la nivelul întregii ţări 861 de posibile cazuri de boala Lyme, cu 52% mai mult faţă de anul precedent. Din totalul acestora, 354 au fost confirmate, 432 infirmate şi 75 clasificate ca fiind probabile, numărul cazurilor confirmate şi probabile fiind cu 36,6% mai mare decât în 2010.

http://www.gandul.info/news/adrian-streinu-cercel-zilnic-la-institutul-matei-bals-ajung-10-oameni-muscati-de-capuse-9540742

Termenii medicali sunt ceva mai blânzi: tularemie, babesioză, febră de colorado. Dar mai este şi maladia Lyme. Poate cea mai periculoasă dintre ele.

Azi ai gripă. Mâine îţi apar pete pe corp. Este boala cu o mie de feţe care l-a legat de pat până şi pe actorul Şerban Ionescu. La doar şase luni după ce fusese muşcat de o căpuşă. Tratamentele sunt lungi şi dureroase. Aici, prevenţia este sfântă.

http://www.antena3.ro/romania/e-cod-rosu-de-capuse-in-capitala-parcurile-invadate-de-insectele-care-iti-pot-aduce-chiar-moartea-163633.html

Medicii spun că în fiecare zi au de tratat câte un ieşean care se prezintă la spital după ce a fost muşcat de căpuşe. Cea mai gravă afecţiune cauzată de insectele parazit este Boala Lyme, care netratată duce la deces.

Avalanşa de ieşeni care ajung la spital muşcaţi de căpuşe a început odată cu venirea sezonului cald.

http://www.adevarul.ro/locale/iasi/Invazie_de_capuse_la_Iasi-_Zilnic-un_pacient_ajunge_la_spital_muscat_de_insectele_parazit_0_684531820.html

“Problema este vizibilă. Dacă într-adevăr lucrurile stau aşa cum anunţă comisia, atunci nu facem altceva decât să greşim neadministrând tratamentul împotriva căpuşelor”, a reacţionat primarul Capitalei, Sorin Oprescu.

Directorul firmei 3D, Andrei Leca, societatea care face dezinsecţie şi deratizare în Capitală spune că e ineficient să dai cu soluţie contra căpuşelor în parcuri, dacă laşi maidanezii acolo.

“La prima ploaie se duce soluţia şi, deşi ar muri căpuşele din iarbă, rămân câinii care sunt purtători de asemenea vietăţi. Nu particip la o asemenea acţiune, nu mă voi prezenta la licitaţie până nu se strâng câinii”, spune Luca. Doctorul Bogdan Ion spune că de la o muşcătură de căpuşă poţi paraliza sau orbi.

http://www.oradestiri.ro/atentie-parcurile-sunt-invadate-de-capuse-periculoase-pentru-animale-si-oameni/actualitate/2012/04/17/

http://www.evz.ro/detalii/stiri/semnele-care-tradeaza-boala-lyme-ai-astfel-de-pete-pe-piele-977266.html

Chestia e ca si anul trecut pe vremea asta erau aceleasi stiri si totusi in decurs de un an nimic nu s-a miscat.

si de incheiere, intr-o nota tragico-hazlie:

http://www.timesnewroman.ro/politic/7059-brigitte-bardot-vine-sa-salveze-capusele-din-parcurile-bucurestene

 

Dezinformarea continua

In timp ce baietii cu interese financiare (si acolitii lor)  pompeaza pe internet cunoscuta teorie conform careia „suntem cu capu’ „, un alt nene, pe fondul „inmultirii” oamenilor muscati de capuse zilele astea, pompeaza si el informatii absolut eronate la iRealitatea tv in jurul orelor 21….

Ma grabesc sa scriu asta acum, rapid, caci probabil iar vine valul de cautari pe internet despre capuse si nu mai pot astepta filmuletul care probabil va fi disponibil pe siteul televiziunii (il voi pune aici).

Doomnule doctor! 800 diagnosticati in 2011 de „infectionistii” (150 in 2009?) la care indemnati cu ardoare lumea sa se adreseze si sa nu cumva sa se supradiagnosticheze la medicii veterinari , vreun medic cu alta specializare sau  vreun cabinet specializat gen lymediagnostic.ro.

NU! sa mearga lumea la infectionisti caci la Matei Bals nici macar nu-s kituri de afzelii si garinii si sigur le ies analizele cum trebuie pe burgdoferii. Dar o tulpina autohtona nu v-ati gandi ca ar putea exista?

800 de diagnosticati dle doctor? pai 250 de vizitatori UNICI (a se citi „prima vizualizare a siteului”)/zi are doar numaiunaltblog. Mai sunt 5 bloguri de care stiu doar eu, mai e lyme.ro si ZECI SI SUTE DE DISCUTII PE FORUMURI legate de borrelioza Lyme.

supradiagnosticati? dar cand esti diagnosticat cu 12-15-25 de boli in acelasi timp cum se cheama? diagnosticare corecta? sau programul national reloaded?

Domnuleee doctor, exista si o profilaxie cu antibiotice a muscaturii de capusa. Nu e suficient doar sa scoatem capusa si sa asteptam primele simptome ca mi-e ca asteptam luni sau ani si cand vin in cele din urma, ne pun direct in pat. Pat din care n-or sa ne ridice infectionistii.

Eritemul migrator care apare la toti ce-i muscati? Pffff…..

Oameni buni, daca nu mai intelegeti nimic si nu aveti incredere in nimeni, mergeti si testati-va in germania, austria, ungaria. sunt clinici specializate recunoscute international si aprobate de oms.  nu va lasati pe o ureche pe baza a ce spune medicul de familie si „infectionistul”….

LATER EDIT: A aparut articolul pe siteul realitatea. nu si inregistrarea.

http://www.realitatea.net/pericolul-din-iarba-cum-sa-eviti-muscatura-de-capusa_933814.html

Sunt portiuni care nu au fost acoperite de articol cand facea referire la veterinari si medici neinfectionisti care trateaza boala.

Cateva poze din parc si gradina

Weekendul trecut a fost frumos in Bucuresti (cu toate ca a batut vantul) ocazie cu care am hotarat sa ies cu bicicleta in soarele cald al diminetii dupa ce m-am acoperit pe picioare, maini, gat cu un strat consistent de spray-anti-capuse. Din punct de vedere al miscarii „de revenire si intretinere” bicicleta mi se pare optima. Nici nu te provoaca la exercitii cardio solicitante dar nici usor nu e. Pulsul pe bicla in cazul unei pedalari moderate, in linie dreapta, n-ar trebui sa depaseasca 100 bpm. Pe langa exercitiile de streching,  fitness sau de respiratie gen pilates facute in casa, as vedea bicicleta ca un lucru necesar pentru revenirea la viata activa de om sanatos.

Cateva poze din parcul Herastrau.

Gradina. Cum spuneam, schimbarea ar trebui sa vina si in ceea ce priveste metabolismul exterior: mancarea, solul.

Mai jos cateva poze „din gradina” asa cum se prezinta in aprilie. Ceapa, patrunjel, ridichi, morcovi, usuturoi, stevie, lalele, zambile si albastrele 🙂

Urmeaza sa pun rasadurile de rosii, castraveti si mazare care inca nu au crecut la dimensiunea necesara pentru a supravietui in conditii „necontrolate”.

Sarbatori Fericite!

Culegere de studii referitoare la persistenta spirochetelor in organismul gazda. Forma chist.

Mi-a fost dat sa citesc si sa ma lovesc de o negare categorica a ideii de borrelioza tratabila asa greu. De la farmacisti (draguti de altfel 🙂 … sper sa nu citeasca aici…) cu care am discutat face 2 face la medici care se grabesc sa aduca acuze nejustificate si neargumentate celor care incearca sa trateaze boala lyme si complicatiile ei.

Daca acesti medici, insetati de a-si impune „deontologia” in ciuda sanatatii pacientului, s-ar fi documentat un pic, nu din spusele pacientilor ‘ipohondri, nici din spusele ‘colegilor” ci din spusele unor teste si studii stiintifice facute si care atesta persistenta borreliei in organism prin mecanismele de supravietuire care pot fi intalnite si la alte bacterii, poate ca ar fi tratat altfel „muscatura de capusa”. (vezi forma de cocoid de la Helyobacter).

Ani de zile si ulcerul s-a crezut o boala a stress-ului pana sa fie descoperita bacteria care il provoaca. Eu unul am suferit de ulcer intre varsta de 16 si 20 de ani. 4 ani in care am incercat orice, de la ceai de sunatoare la omez, omeran, ranitidina, orice pana cand in cele din urma am gasit un medic competent si am luat 10- 15  zile de antibioterapie tot combinata (si daca imi amintesc eu bine erau tot 3 antibiotice) si de atunci n-am mai avut nimic indiferent de excesele culinare. Chiar si in ziua de azi, dupa tzashpe antibiotice luate nu am nicio problema cu stomacul.

Intorcandu-ma din digresiune, vroiam sa spun ca da, parerea mea e ca medicii care au refuzat sa fie deschisi la posibilitatea unei cauze infectioase in declansarea unei pseudo-boli prost diagnosticata merita sa fie condamnati moral. Nu cred in balivernele cu „celelalt obraz”, „sa iertam ca-s si ei oameni si nu vor sa faca rau”.

Nu! chestiunea e simpla, daca refuzi sa te informezi ca si medic, sa te adaptezi noutatilor, sa ai o minte deschisa (caci medicina ca orice alt domeniu nu e batuta in cuie pentru eternitate), SA ASCULTI OMUL CARE TI-E PACIENT si daca prin diagnosticul tau condamni un om la suferinta o buna bucata din viata lui atunci da, se cheama ca te condamn moral.

Vorbeam de studii, mai jos am extras doar cateva „citate” dintr-un fisier pe care am incercat sa-l traduc dupa originalul in engleza. Nu mi-a iesit chiar in totalitate insa orice pacient, orice medic si orice om care pur si simplu vrea sa se informeze il poate intelege.

Transformarea ‘in vivo’ a formelor chistice de borrelia în spirochete normale 

Mai, 2001

APMIS, 109 (5) :383-8.

Gruntar I; Malovrh T; Murgia R; Cinco M.

Institutul de Microbiologie şi Parazitologie, Facultatea veterinară,

Ljubljana, Slovenia.

Abstract

Forma chistica (numita, de asemenea, spheroplasts sau forme ‘de infometare’) şi capacitatea ei de a reveni în forma normală de spirocheta mobila au fost deja demonstrate în Bb sensu lato.

Scopul acestui studiu a fost de a determina dacă formele mobile de B. garinii s-ar putea dezvolta din formele chistice, nu numai în in vitro, dar de asemenea, in vivo, in cobai injectati cu forme chistice.

Chisturi preparate în apă distilată au fost capabile să se converteasca în spirochete normale, mobile, în orice moment în timpul experimentelor in vitro cu durata de o lună, chiar şi după congelarea-decongelarea chisturilor.

Spirochete mobile s-au izolat cu succes de la 2 din 15 soareci infectati intraperitoneal cu forme chistice, arătând infecţiozitatea de chisturilor. Demonstrarea capacitatii uimitoare a chisturilor de a se transforma în spirochete mobile in vivo şi rezistenţa lor surprinzătore la condiţiile nefavorabile din gazdă ar trebui să conducă la studii suplimentare privind rolul şi funcţia acestor forme în boala Lyme.

––––––

Citate din articolul original

„Concluzii interesante pot fi trase din rezultatele experimentelor pe soareci carora li s-au inoculat chisturi:  B. garinii – forrma chistica isi menţine capacitatea de a muta în spirochete normale, nu numai în  in vitro, dar, de asemenea, in vivo şi, prin urmare, poate fi considerată infecţioasă, cel puţin în soareci.”

 „Bb inactiva – in stare dormanta de chist ar putea să fie rezistenta la antibiotice (ca urmare a activităţii metabolice scăzute) si sa supravietuiesca în cadrul conditiilor aspre de mediu. Forme chistice ar putea fi, prin urmare,  responsabile pentru eşecurile frecvente ale tratamentului cu antibiotice şi pentru recidive frecvent raportate in boala Lyme. „

Metodologia generarării de forme chistice de Borrelia burgdorferi

(1) O Brorson; (2) Brorson S.

(1) Departamentul de Microbiologie, Vestfold Sentralsykehus, Tonsberg

(2) Departamentul de Patologie, Ullevål Spitalul, Oslo, Norvegia

Abstract

Spirochete de Bb au fost transferate in apă distilată (106 per ml). Culturile au fost observate cu ajutorul microscopiei in camp intunecat (DFM), interference contrast microscopy (ICM) şi transmission electron microscopy (TEM).

95% din spirochete s-au fost convertite in chisturi după 1 min, si dupa 4 ore nicio spirocheta mobila nu a mai fost observata.

Când au fost transferate într-un mediu de creştere (BSK-H), chisturile

au devenit mai mici şi mai neregulate şi s-au umplut cu substanţe organice.

După 1 zi, 1 pana la 5 structuri subtiri au ‘încolţit’ din chisturi. Ele au continuat să crească atât în lungime cat şi in grosime până au atins o structura normala spirochetala. În cele din urmă, aceste spirochete nou-născute s-au detaşat de chisturi, timp in care mobilitatea lor a redevenit normala.

Prezenta metodă pentru a produce cantităţi mari de forme chistice B. burgdorferi se preteaza pentru studii suplimentare ale acestui microb unic.

––––––

Citat din articolul original

„… Formele chistice pot apărea în organismul uman şi pot explica perioadele lungi de timp de latenţă, rezistenţă la antibiotice sau rezultate negative serologice şi sensibilitate PCR scazuta.

Pleomorfismul Bb: Spheroplast, L-Form Variante fără perete celular

Mai-iunie, 1996

Infecţie, 24 (3) :218-26

Mursic VP, Wanner G; Reinhardt S; Wilske B; Busch U; Marget W.

Max von Pettenkofer-Institut, Ludwig-Maximilians-Universitat

Munchen, Germania

Abstract

Avand in vedere persistenţa clinica a Bb la pacienţii cu Lyme în ciuda tratamentului adecvat cu antibiotice, investigaţiile ‘in vitro’ ale variantelor morfologice şi ale formelor atipice de Bb au fost întreprinse intr-o încercare de a afla mai multe despre variaţia Bb şi rolul formelor atipice în borelioza Lyme, s-au izolat borreli de la pacienti tratati sau netratati, cu diagnosticul clinic de Borelioza Lyme pus. Mai mult, degenerarea borreliilor izolate în timpul expunerii la penicilina G, in vitro, a fost analizată.

Analiza morfologică de fond intunecat si scanare prin microscopie electronica a relevat modificări diverse. Bacteriile ‘supravietuitorare’ de la un numărul mare de pacienţi (60-80%), după tratamentul cu antibiotice au avut-o formă atipică.

Modificări morfologice in culturile cu penicilina G s-au dezvoltat treptat şi au crescut cu durata de incubare. Pleomorfismul, prezenţa de forme alungite şi structuri sferice, incapacitatea celulelor de a se reproduce, perioada lungă de adaptare si coloniile asemanatoare celor de mycoplasma sugerează faptul că Bb produce forme de spheroplast-L-form. Aceste forme fără perete celular pot fi un posibil motiv pentru care borrelia supravieţuieste în organism pentru o perioadă lungă de timp (probabil, cu toate antibioticele beta-lactamice) şi titrurile anticorpilor dispar şi emerg după revenirea la forma initiala.

––––––

Citate din articolul original

„Cu toate acestea, unii pacienti dezvolta simptome tardive în ciuda tratamentului adecvat cu antibiotic. Persistenţa Bb, chiar şi după tratamentul cu antibiotice a fost demonstrată prin biopsii din lichidul cefalorahidian, în piele, iris, inima şi articulatii” .

 „Foarte interesante sunt studiile lui Hoyer si King care au demonstrat pierderea unei parti din ADN-ul cromozomial într-o formă de L-Enterococcus (43). ”

Mai multe in fisierul atasat sau in originalul in engleza.

Lyme Disease[DOWNLOAD]

SI, cum v-am obisnuit, sa radem cu/de borrelioza Lyme:

Cred ca stiti celebrele parodii cu Hitler „finds out” din celebrul film „The downfall”. In filmuletul de mai jos, Hitler joaca rolul unui astfel de medic „deontolog”. Enjoy!