Iesire pe munte!

In sfarsit! dupa patru luni in care nu am reusit (sau nu m-am simtit capabil de efort fizic prelungit, care sa depaseasca cele 30-45 de min de exercitii fizice zilnic) sa ajung pe muntele meu drag, ieri am reusit fara dificultati sa parcurg traditionala tura „de sfarsit de an” in Muntii Ciucas. Mai exact din pasul Bratocea, pe culmea Bratocea pana pe Vf. Ciucas, trecand pe la cab. Ciucas si coborand pe Valea Berii pana in DN 1A.

In total in jur de 16-17 km parcursi lejer, in pas domol, de-a lungul a vreo 6-7 ore. O diferenta de nivel de vreo 700 m (de la 1250 in pasul Bratocea pana pe Vf. Ciucas la 1954 m).

Vreau sa spun ca m-am simtit excelent! daca in primii pasi de urcare cam gafaiam (si ca rezultat al semi-sedentarismului din ultimele luni), dupa aceea totul a mers peste asteptari (ca sa zic asa), fara simptome, fara oboseala care sa-mi strice tura (de altfel de vreo trei zile sunt asimptomatic).

Iar vremea a fost superba!

As mai mentiona ca tura am facut-o alaturi de doi prieteni diagnosticati si ei cu Lyme 😦  care au urmat tratamentul de trei luni cu antibiotice (si care nu si-au schimbat dieta si nu fac tratament naturist actualmente, de fapt, ei sunt baza mea de comparatie in evolutia post-tratament 🙂 ).

Mai jos o sa insir cateva poze sa va bucurati si voi asa cum m-am bucurat si eu sa pot sa traiesc aceasta zi.

La multi ani si petrecere frumoasa (si cu moderatie 🙂 ) de Revelion!:)

Despre analize, vitamine, proteine, minerale & alcalin/acid

Scrierea de azi se vrea un potpuriu „a la Marius Teicu” cu unele chestii pe care vroiam sa le adaug aici (pentru ca le consider folositoare oricui vrea sa-si schimbe dieta) spre folosul tuturor.

In primul rand mi-au venit rezultatele analizelor „de control„. Am vrut sa vad cum mi-au influentat cele aproape 3 luni de „vegetarism-aproape crudivor” analizele. Am testat transaminazele, bilirubina totala, colesterolul total, creatina serica, fosfataza alcalina si hemograma cu indici, vitamina B12. Pe toate sunt in valori normale. Am adaugat la setul de analize si testul de magneziu seric si cupru in plasma. La Mg am 1.81 la un interval de toleranta [1.58-2.55] iar la Cu 80 la un interval de [70-140]. Colesterolul a scazut de la 188 (cat aveam la debutul tratamentului cu antibiotice) la 160/[240>] .

Intr-adevar, Cu se apropie de limita inferioara si voi cauta sa introduc mai multe alimente bogate in cupru in alimentatie.

Si-acum introduc urmatorul subiect si anume un fisier pe care il atasez in care am pus eu „abuzand” de copy/paste o lista (in engleza) cu toate vitaminele, mineralele si proteinele si in ce legume, fructe, seminte se gasesc acestea. Daca aveti lipsa de ‘X’ vitamina in corp, va uitati in tabel, vedeti ce alimente-s bogate in acea vitamina si purcedeti la rezolvarea problemei.

Next, problema alimente acide vs. alimente alcaline (si neutre, evident). E cunoscut faptul ca bolile in general apar pe fondul unei aciditati crescute in organism. Sangele are un PH in jur de 7, ce e peste aceasta valoare e considerat alcalin, ce e sub 7 este acid (cola de exemplu are un PH de 2,5 sau cam pe acolo). Antibioticele prabusesc alcalinitatea in organism asa ca pe timpul tratamentului trebuie sa avem grija sa consumam alimente predominant alcaline. spirochetelor le place mediul acid („dau din coada” dupa cum spunea un amic si el bolnav de lyme si care se ‘omenea’ cu niste caltabos acum cateva zile 🙂 )

In general, pentru un om sanatos proportia acid/alcalin ar trebui sa fie undeva la 20/80.

Acum, marea confuzie care se face peste tot pe internet (putine fiind locurile unde informatia e cat de cat acurata) e legata de categorisirea acid/alcalin a alimentelor.

In unele siteuri o sa gasiti ca un aliment e acid iar pe alte siteuri acelasi aliment e alcalin. Diferenta e data de „metabolizarea” alimentului. In testele de laborator unele alimente au o reactie acida (vezi lamaia care „pare” acida dar in organism se descompune in substante alcalinizante, pe de alta parte, mierea, un aliment ‘alcalin’ care din cauza continutului crescut de glucide, prin metabolizare formeaza acizi).

Asadar, in atasament e un material gasit pe un site romanesc (roaim.net.tc) care e cat de cat aproape de „adevarata imagine” in ceea ce priveste diferentierea asta. Sigur, unele alimente inca-s disputate intre adeptii „aciditatii” si cei ai „alcalinizarii”. Cercetatorii britanici inca traiesc si-si fac datoria cu succes in a ne nauci saptamanal cu o alta noua descoperire care sa zdruncine „temelia” de pana acum. Mai puteti arunca un ochi si aici de unde puteti obtine ‘free of charge’ printre altele si tabelul acid/alcalin destul de „acurat” zic eu. Sigur, n-o sa obtinem niciodata 100% alcalin dar ideea e sa incercam sa ne ‘alcalinizam’ cat mai mult iar dieta vegetariana e perfecta pentru asta.

Cat despre mine, urmez in continuare programul de „detox si recuperare” de pe siteul dlui Silvian Guranda. Mi se pare foarte ok de parcurs, nu contine proceduri imposibile sau o dieta incredibil de limitata. Mi se pare un punct bun de start catre un studiu individual mai aprofundat. Cel putin asa a functionat pentru mine.

Ma simt ok. Nu mai am dureri articulare de ceva vreme, nici „fasciculatii” in muschi. Singurele simptome raman „deasupra gatului” (adica durere de cap slaba ba frontal ba spre ceafa ba in crestetul capului). Simptom pentru care cel mai probabil dupa terminarea programului de detox voi mai incerca inca o runda de antibiotic (nr.4) pe un fundal ‘naturist’, runda care s-ar adresa se pare coinfectiilor (clindamicina, biseptol) si poate astea nu-s asa versatile ca spirochetele.

In incheiere, un potpuriu „a la Marius Teicu” 🙂

Atasamente:

vitamins_minerals_proteins

acid_vs._alcalin

p.s: ma intreb ce fac eroii comentariilor de la inceputurile blogului, Rhea, Seghedin….

p.p.s: am descoperit ca maslinele ‘vrac’ din supermarket (chiar si cele kalamata/maro) au E-uri si conservanti. wtf?! de unde fac rost de masline fara e-uri?

Lyme Confusion & Conspiracy

Cred ca fiecare pacient Lyme care s-a documentat cat de cat s-a intrebat la un moment dat: „cum se face ca incidenta microscopiei in camp intunecat e atat de mica in sistemul de sanatate de pretutindeni daca e atat de acurata?”

daca citesti forumurile americane si paginile  oficiale vei gasi (sau nu vei gasi deloc) referiri in treacat la microscopia in camp intunecat. Nici macar autori de carti (fosti bolnavi de Lyme) nu specifica clar microscopia la rubrica „Diagnosticul bolii Lyme”. Toti se axeaza pe western bloturi,  pcr-uri si alte metode indirecte (presupus nu foarte acurate) de a diagnostica boala.

Acum, cred ca e normal ca toti sa se intrebe: „bine, bine, dar daca e asa de simplu sa vezi efectiv parazitii la microscop atunci de ce nu se foloseste rapid la scara larga aceasta metoda, doar este inspre binele oamenilor, nu?”

Am decis sa scriu un pic si despre asta pentru ca probabil sunt multi care s-au intrebat macar o data pe parcursul bolii „unde-i adevarul?” ?

Inca de la inceput vreau sa mentionez ca personal NU neg corectitudinea diagnosticului. Am mare incredere in el, nu am incredere deplina insa in modalitatile de tratament si in faptul ca Lyme a fost pe deplin inteleasa (sau ca cineva ar detine mai mult adevar si cineva nu) si ca se transmite intr-adevar doar prin muscatura de capusa, alte hematofage sau sexual. Daca credem astea atunci de ce n-am crede ca specia umana vine cu ‘spirochetele’ in bagajul genetic inca de la aparitia primului „homo sapiens”. sa nu uitam ca prin convietuire, am luat in adn-ul nostru (prin virusi si bacterii)  si parti din bagajul animalelor (si cred ca si invers). e ca atunci cand Cortez a debarcat in americi si i-a infestat pe bastinasi cu bolile Europei moderne sau ca atunci cand Columb a adus cu el din „lumea noua” o serie de boli in Europa. A existat un schimb masiv de microbi intre animale si om (mai ales dupa inceputurile domesticirii) astfel incat ipoteza prin care am putea declara ca „there is lyme in each of us” mi se pare la fel de plauzibila ca si cea cu transmiterea prin contact sexual.

Revenind, o colega „de-acum” – proaspat diagnosticata cu Lyme – mi-a semnalat urmatorul link:

http://brodiesnotes.blogspot.com/2010/04/live-blood-analysis-and-nutritional.html

care incearca sa „demistifice” o chestie numita „live blood analysis & blood” care personal mi se pare un soi de microscopie a sangelui (desi focusul lor e pe altceva si mai putin pe partea de bacteriologie/parazitologie). Pentru asta se folosesc cateva trimiteri catre documente „oficiale” si catre celebrul de acum Quackwatch.org:

„It has been claimed that chronic Lyme borreliosis can be diagnosed on the basis of
seeing spirochaetes in the blood of patients by high power (on-screen magnification
reported to be X 10,000) ‘live’ microscopy of blood. A drop of blood is placed on a
microscopy slide, covered with a cover slip, and then left to stand for a period of at
least 6 hours and up to 24 hours in a moist chamber. The film is then examined by
dark field and phase contrast microscopy. It is claimed that spirochaete forms can be
seen emerging from red and white cells in these blood films. They have been
described as being ‘intracellular L-forms’ that can be seen emerging from blood cells.
Patients and medical practitioners have been told that this test for Lyme borreliosis is
positive in chronic fatigue syndrome patients, showing that CFS is caused by chronic
B. burgdorferi infection.”

However, these tests are not being performed by medical practitioners or
clinical/biomedical trained or qualified in laboratory medicine specialties such as
microbiology, parasitology or haematology that would include specific training in
light microscopy. They are not performed in laboratories accredited for clinical
pathology testing.”

Argumente pentru afirmatia in bold:

1. Microscopy of whole blood (p7 of 9)
„The objects purported to be borreliae in the whole blood films are not considered to
be borreliae but to represent artefacts of the method used. If they were spirochaetes
the number demonstrated by light microscopy in such a small sample would indicate a
substantial spirochaetaemia which could readily be confirmed or refuted by electron
microscopy, immunofluorescence or PCR. Some of the structures appear to be
contaminating debris, as would be expected in samples collected by inexperienced
individuals (patients, carers etc) in non-sterile conditions. Other strands appear to be
fibrin produced by the clotting mechanism that would occur in whole blood held for
several hours in this way, collagen fibrils or cell membrane fragments shed from
degenerating red and white blood cells.

Furthermore, the biological basis for the test is fundamentally wrong. B. burgdorferi
sensu lato is an extracellular bacterium in the bloodstream. It is not an intracellular
bacterium that could be seen ‘emerging from infected blood cells’. Moreover, any
spirochaetes in a thick blood smear, covered by a cover slip, would not remain viable
for long. Blood is not an ‘ideal medium’ for borreliae, the organisms are fragile in
vitro, requiring special media and careful temperature regulation. Spirochaetemia
occurs in the early stages of infection and is intermittent and short lived, with a low
number of organisms.”

Huh…?

Mai multe in linkurile din articolul in cauza.
Deci ideea principala e ca ce sa vede la microscop nu-s spirochete. Ce ziceti de asta?

Imi amintesc de o poveste asemanatoare pe care am citit-o in care o alta pacienta lyme mersese la un nene doctor in Ungaria (dupa ce initial fusese la dr. Boszik) si i se spusese ca ‘alea’ (formele din poze si clipuri)  nu-s spirochete ci altceva (antigeni, bla bla) lasand-o intr-o ceata totala.

Sa fie conspiratia atat de mare? sa fie rapoartele oficiale doar propaganda, cuvinte aruncate in van?

E clar, la anu’ dau la medicina. Un gand numai bun de pus in „New Year’s Eve Resolutions” 🙂

Cateva cuvinte despre sistemul imunitar (partea 1) si modurile in care poate fi el potentat (partea 2)

PARTEA a 2-a

Am vazut mai sus cam cu ce se mananca sistemul imunitar.

In continuare o sa vedem cam ce suplimente naturale, alimente, „ierburi”, „leacuri” ajuta/moduleaza SI in lupta impotriva infectiei cronice.

Conform lui Singleton-The Lyme disease Solution, pentru potentarea macrofagelor se recomanda:

  • beta 1,3 glutan 10-250 mg / zi (se gaseste in comert, in unele soiuri de drojdie si in cereale (ovaz, orz)
  • Aloe Vera (mai exact substanta activa din a.v: acemannan – ul)  – in special in forma lichida, foarte concentrata(si de calitate).

Pentru a ajuta celulele NK se recomanda urmatoarele:

  • Vitamina C, B12, B6, beta caroten (un puternic antioxidant care se gaseste in morcovi, fructele portocalii si galbene) si zinc.
  • Exercitiul fizic (care activeaza productia de endorfine, suplimentandu-le pe cele produse in timpul somnului, remember?) este un excelent catalizator al celulelor NK
  • Seleniu, complexul de B-uri, niacina (B3), N-acetilcisteina (NAC) , acid alfa lipoic, glutamina.
  • Condimente: curcuminul(substanta activa: turmeric) care se gaseste in curry (curcuminul nu numai ca ajuta celulele NK dar moduleaza si actiunea macrofagelor astfel incat sa diminueze eventualele actiuni inflamatorii) si usturoiul.

Ca un amendament la NK:  top 3 distrugatori ai celulelor NK sunt: fumatul (pe langa actiunea nociva cunoscuta, fumatul secatuieste corpul de vitamina C atat de necesara luptei), pesticidele/ierbicidele si alcoolul.

Pentru citochine, Buhner in cartea lui – Healing Lyme – recomanda astragalusul (1000 mg/zi).

Pentru intarirea si modularea limfocitelor, Singleton mentioneaza: gheara matei (cat’s claw), Resveratrol (centaurea japoneza), andrographic, acid alfa lipoic, acizi grasi – omega 3.

Recomandarea dr. Singleton e sa nu se combine mai mult de 2-3 suplimente (tendinta e sa bagi tot ce prinzi in tine, in mod haotic) si sa se incerce ca restul de substante mentionate sa se asigure prin alimentatie.

Acum ca avand mini-baza asta de plecare, vom purcede spre intarirea sistemului imunitar pentru a ajuta antibioticele sa-si faca treaba sau pur si simplu pentru a nu contacta vreo raceala sau alta infectie oportunista.