Pretul scump al antibioticelor. Se va recupera vreodata flora intestinala?

20120818_STD001_0Vorbeam de problemele de absortie si cum trebuie sa suplimentez cu glutamina si enzime digestive ca sa am o digestie ok.
Insa problema florei intestinale a tot fost abordata din perspectiva probioticelor si cum de fapt o mare parte din imunitatea noastra sta in echilibrul cat mai bun in intestine si in completitudinea populatiilor de bacterii prietenoase.
Este evident ca cele cateva tulpini de bacterii prietenoase de ordinul a 5,6,10 mld sunt ca o picatura intr-un ocean daca ne gandim ca avem mai multe bacterii in intestin decat celule in tot corpul.

Nu pot sa nu reactionez atunci cand la administrarea antibioticului in doze imense pe perioade de luni pana la ani pacientului nu i se prezinta si reversul medaliei ci doar este infricosat si mai tare asupra efectelor („potentiale” pana la urma) pe care le-ar avea prezenta borreliei in sange. Degeaba ne informam academic despre existenta lyme-ului cronic sau despre efectele borreliei daca nu ne informam si despre distrugerile masive si adeseori ireversibile pe care o astfel de antibioterapie le face in corpul uman.
Probabil ca multi nu constientizeaza importanta acestui microbium si considera ca dupa ce opresc antibioticul gata, totul o sa se refaca si vor fi ca la inceput insa adevarul e ca nimic nu se mai reface complet si nimic nu va mai fi la inceput. O dovedesc studiile clinice din care unul il gasiti aici:
http://www.pnas.org/content/108/suppl.1/4554.full

The effect of ciprofloxacin on the gut microbiota was profound and rapid, with a loss of diversity and a shift in community composition occurring within 3–4 d of drug initiation. By 1 wk after the end of each course, communities began to return to their initial state, but the return was often incomplete.”

Iar studiul a fost facut cu doua cure de 5 zile cu ciprofloxacin, cam cat ciprofloxacin face un bolnav de lyme? 10-12 luni?
Evident ca astfel de studii nu or sa apara intre cele despre ce naspa e borrelia si cum ea cauzeaza toate bolile pamantului. In fond e de inteles, fiecare incearca sa se autoincurajeze ca acea cale pe care a pornit si merge este si cea buna. Cam asa cum faceam si eu in vremea in care scriam despre tinidazol si ce bun e el pentru forma chist a borreliei (or realitatea „in vivo” ne arata ca nici dupa 1 an de tinidazol nu ai scapat de borrelii care urmeaza sa devina chist cand vor ele).

Ma mai gandesc ce trist e sunt femei asimptomatice sau cu simptome usoare carora le este gasita „borrelia” in sange si care aleg sa faca luni de antibiotic pentru a fi curate si a nu da viitorului copil borrelia. Poate ca nu le vor da borrelia insa in schimb nu le vor da nici flora intestinala pentru ca microbium se transmite de la mama la fat iar cantitatea si calitatea florei intestinale (implicit imunitatea) a noului nascut e strans legata de cea a mamei or daca mama are o flora facuta tandari sansele ca urmasul sa beneficieze de aceleasi probleme sunt foarte mari.
Iar o flora intestinala dezechilibrata, alterata inseamna boli cronice inseamna alergii, inseamna astm, obezitate, boli autoimune, probleme de absortie nutritiva asa ca in final nu e o alegere intre bine si rau, intre sanatate si boala ci doar intre rau si rau, intre boala si alte boli.

Sigur, voi fi acuzat ca fac propaganda naturista sau anti-antibiotic. E inevitabil ca ceea ce scriu sa fie vazut asa de cei care acum fac antibiotic insa in realitate ceea ce fac e sa scriu cum vad eu lucrurile prin prisma experientei mele de 2 ani deja in lumea Lyme-ului cu intrigile, tesaturile si restul aspectelor.

Personal, cand m-am apucat de antibiotic nu se stia foarte multe iar eu nici atat nu stiam asa ca am luat o decizie bazata strict pe socul de moment.
Cei care sunt diagnosticati acum cu borrelia au sansa sa discearna cunoscand toate aspectele pe care le implica bacteria, tratamentul si recuperarea.
Nu spun sa faca asa sau asa, spun doar sa faca orice informati fiind si consider ca ar trebui sa se stie ca probabil flora intestinala nu se mai reface niciodata de la sine dupa 1-2 ani de antibioterapie si ca vor fi repercursiuni de lunga durata sau permanente. Poate printr-un transplant de flora intestinala de la un donator sanatos sa mai reusim ceva…

Cum am putea sa lucram la restaurarea florei? pai cu enzime digestive, glutamina, alimente vegetale de fermentatie (muraturi), kombucha, kefir de apa, iaurturi si kefir-uri pentru cei care consuma lactate. Putem si sa suplimentam sub forma de cura (nu a la long) cu probiotice de buna calitate ca cel de aici care are 70 de mld de bacterii prietenoase si 10 tulpini (reamintesc ca in intestin avem 500 pana la 1000 de tulpini/specii de bacterii si in jur de 1.000 de miliarde bacterii). Evitarea fumatului, alcoolului si a mancarurilor grase.

Pe larg mai aruncati un ochi si pe aici:

http://gaia-health.com/gaia-blog/2013-04-13/gut-biota-never-recover-from-antibiotics-damages-future-generations/
http://www.wired.com/wiredscience/2011/08/killing-beneficial-bacteria/
http://www.sciencedaily.com/releases/2012/11/121108195409.htm

Prebioticele & Probioticele – bacteriile prietenoase

Prebiotic = reprezinta hrana pentru bacteriile benefice (probioticele),  stimuleaza cresterea microflorei naturale a intestinului, unul din proprietatile de baza ale prebioticelor este ca ele nu sunt digerate si astfel ajung in intestin in forma lor originala, administrarea de prebiotice stimuleaza popularea cu bacterii benefice pentru organism.

Probiotic = celulele vii ale microflorei intestinului (lactobacil, bifidus, lactococi…),  ajuta la popularea intestinului afectat de antibiotic, mancarea de proasta calitate sau alte obiceiuri nesanatoase (alcool, tutun) cu microflora din exterior. In jur de 5-10% din probiotice ajung in intestin in forma nealterata. In intestin exista in jur de 500 de tipuri de bacterii benefice, un probiotic contine 1-2 tipuri in general.

Sursele ideale de probiotice si prebiotice sunt chiar alimentele naturale, enumar doar cateva: iaurtul si kefirul, kombucha, lapte de soia, muraturi.

Este evident ca pe perioada antibioticului doza de pre si probiotice trebuie sa fie mai mare ca sa inlocuiasca microflora distrusa de bacterii iar bacteriile benefice naturale nu-s suficiente desi au si ele rostul lor. N-as spune ca exista un dozaj standard, mai degraba in functie de cum te simti.

De-a lungul antibioterapiei am folosit gama linex (2 bacterii lactice) alternat cu eubiotic (2 bacterii lactice, 5 miliarde bacterii).  Preturile acestora variaza undeva pe la 20-30 de lei cutia (nu-mi mai amintesc sigur).  Oricum, rezultatul nu foarte satisfacator.

Apoi am incercat ceva mai scump Jarrow Dophilus de la Secom (6 tulpini!! si 3,4 miliarde de bacterii „de treaba” per capsula + prebiotice). Luam in jur de 3 pe zi in timpul antibioticului si 2 inca o saptamana dupa terminarea lui. Atentie! pre si probioticele se iau la minim 2 ore distanta de antibiotic! Mi s-au parut mai bune decat combinatia celor doua de mai sus insa prea scumpe asa ca am cautat in continuare.

Am dat actualmente de niste chestii f.f. misto care m-au impresionat placut: prebioticele Lactofiltrum (in jur de 24 ron) si probioticele orosolubile de la terapia SA (3 tulpini, Bifidus si lactobacili).

Eu iau in felul urmator: comprimatul de lactofiltrum cu 45 de minute inainte de masa iar probioticele la 20 de minute dupa prebiotice. Apoi mananc. Acum nu iau antibiotic la fiecare masa deci le iau inainte meselor la care nu iau antibiotic. Daca luati de 3x pe zi antibiotic atunci eu as lua bacteriile benefice la vreo 2 ore dupa ultimul antibiotic, de obicei seara. Iau masa la 20 iar pe la 22-22:30 iau prebioticele iar la 23 si probioticele dupa care somn.

Fara a face reclama (desi ma gandesc acum ca n-ar strica sa ne mai dea companiile diferite produse sa incercam caci tot suntem cobai la capitolul asta 🙂 ) vreau sa va spun ca aceasta combinatie pre si probiotic mi se pare cea mai buna de pana acum. E atat de buna incat nu mai am „senzatii” prin intestine iar unele manifestari „datorate” acestor bacterii ar fi categorisite in popor ca fiind „stomac sanatos, neica!„.

Voi ce-ati mai incercat? ce a dat rezultate? ce n-a mers? ce recomandati si ce nu?

LATER EDIT(20.10.2012):

Alte doua produse testate: ENTEROL, produs de Biocodex, contine Sacchardomyces boulardii liofilizat. pe recipient scrie ca e foarte util in asociere cu metronidazole pentru prevenirea Clostridium difficile….
Recipientul are doar 10 pastilute dar e suficienta una pe zi. Totusi, n-am constatat efecte miraculoase.

Protectis, contine tot 10 tablete orosolubile cu aroma de lamaie, contine tot o singura tulpina: Lactobacillus reuteri. La fel, nimic impresionant. Efect scazut la un pret deloc scazut.