Recuperare (si tratament). La munte si la sala de escalada

Weekendul trecut am mers iar pe munte (tura nr. 2 in 2012). De data asta un traseu mai lungut dar predominant coborare. Tot in Bucegi. Am urcat cu telecabina din Busteni la Babele (32 ron urcarea !!). De acolo (alaturi de o familie care cara intr-o papornita gigantica un gratar) spre vf. Omu, apoi pe Vf. Scara – culmea Tiganesti – Padina Crucii – cab. Malaiesti – La Prepeleac – Pichetul Rosu – Poiana Izvoarelor – Busteni. In total vreo 20 de km.

Iarasi, fenomenul „boreliosul la munte = happy happy joy joy” a fost la cote inalte pentru ca nu am avut oboseala, somnolenta, ameteala sau dureri de articulatii. Totul a mers struna. Ma rog, cu amendamentul ca e posibil sa fi exagerat un pic alegand un traseu predominant de coborare pentru ca spre sfarsitul turei incepusera sa ma doara destul de rau genunchii. Mai facusem traseul asta pe coborare dar nu avusesem asa probleme, ma gandesc ca fie inca-s articulatiile fragile pe fondul celor 7 luni de antibiotic, fie sunt gaurile facute de borrelia. Ulterior, in zilele urmatoare mi-au disparut acele dureri.

Vreo trei zile dupa aceea am avut febra musculara!! culmea! cand am facut tura nr. 1 care a necesitat si urcare n-am avut nicio treaba.

Apoi am (re)inceput antibioticul. De data asta o voi tine „a la long” vreo 12 saptamani cu doze micute pe care pana acum nici nu le simt. Ba chiar as spune ca sunt adevarate contributoare la o stare de (mai)bine fata de perioada de pauza.

Weekendul asta am fost iarasi pentru prima oara in ultimele….13 luni la sala de escalada. A fost asa, ca o inviere din morti. Chiar daca n-am facut eu cine stie ce pe acolo, am reusit sa fac doua trasee pana „la tavan” si sa ma mai chinui la alte doua detoxificandu-ma prin piele cu stoicism 🙂 . Per ansamblu, dupa cum ii spuneam si amicului „de filaj” (actual coleg de lyme si fost coleg de catarare la stanca), mi-am depasit asteptarile legate de mica vizita cu 200% 🙂

Absolut tot timpul dupa ce fac un efort fizic sustinut am o stare de bine durabila. Nu mai spun ca si psihicul se regleaza….asa ca tot gandindu-ma eu in virtutea acestei obsesii legate de sport si vindecare, am reprioritizat criteriile vindecarii in opinia mea bineinteles. Acestea ar fi asa:

1. Atitudine / Psihic – atitudinea pozitiva, increzatoare indiferent de situatie.

2. Sport – minim 30 de minute zilnic, ideal 1 h cu dus si odihna dupa aceea…

3. Antibiotic – la alegere 🙂

4. Spiritualitate – meditatie, incercarea de a corecta aspectele negative sufletesti-emotionale (frustrari, regrete, traume) trecute si prezente („Macar azi…nu te enerva, nu-ti fa griji, fii recunoascator, fa-ti datoria, fii bun cu ceilalti” – principii Reiki ca un exemplu)

4. Dieta – predominant vegetariana, 50-60% crudivora, fara mancaruri procesate, fara prajeli, grasimi, zahar, cafea, sucuri „din comert”, etc, etc)

5. Odihna – somn de minim 7 h pe zi, in intervalul 22:30 – 5:30 daca se poate (daca nu merge si 23 – 6 :p )

Pentru un aspect mai…placut. Iata si piramida! evident, baza e cea mai importanta urmand celelalte care se intrepatrund dar si coexista dependent una de alta.

Si mai jos colectia de imagini de la munte. Enjoy!

Această prezentare necesită JavaScript.