Dubioasa vara 2012, Olivia Steer si isteriile medicale

De cateva saptamani exista o intreaga controversa intre cei pro-vaccinare si cei anti-vaccinare. Totul a plecat de la inversunarea impotriva medicinei alopate a Oliviei Steer, cunoscuta publicului ca „sotia lui Andi Moisescu” si o promotoare a dietei vegane si a „leacurilor” naturale. Comunitatea medicala, mass media si publicul larg au condamnat-o pentru afirmatiile ei periculoase legate de boicotarea vaccinarii la copii si au cerut oprirea ei din a face astfel de recomandari ca persoana neavizata.

Subiectul asta mi-a amintit de dubioasa vara a lui 2012, de regretatul Serban Ionescu si de alte personaje ale vremii. In mare, scandalul de acum: stiinta vs. non-stiinta e identic cu cel de atunci cand medicul oftalmolog, dr. Monica Pop, experta in aparitii tv si in general parerista despre orice subiect, se lupta ca la wrestling cu „grupul de vraci borreliotici„. Practic, daca stam sa ne gandim, toata actiunea lyme s-a intamplat in 2012 iar cazul S.I, scandalurile ulterioare la care si expertul in medicina si alte subiecte conexe (n.b. orice) Lucian Mandruta si-a dat cu parerea fara a fi criticat de „grupul studentilor la medicina” . Dupa aceea totul s-a stins sau a intrat in underground.

Ce s-a intamplat? pe scurt, nenumarate cazuri de malpraxis, pacienti disperati si sindromul salvatorului.

Inca de prin 2010, dr. Bogdan Ion (specialist in medicina hiperbara) a pompat pe forumurile medicale si nu numai subiectul lyme care la vremea aia se trata doar in camera hiperbara (nu stiu daca mesajele sale mai sunt valabile insa in mod normal, daca va uitati pe romedic si multe alte forumuri, ele sunt acolo). Munca lui de sute de mesaje interminabile a primit recunoasterea abia incepand cu 2011 si a culminat in 2012 cand toti pacientii cu diferite afectiuni gaseau ca punct final lyme-ul si incepeau sa ia antibiotic si zeci de doze de terapie hiperbara. Din datele mele obtinute empiric, foarte putini reactionau pozitiv la antibioterapie de lunga durata si desi LLMD (medicii literati in lyme) spuneau contrariul, totusi nicio statistica documentata efectuata pe sutele si miile de tratati de lyme nu a fost prezentata. Altfel, treaba ar fi fost elucidata.

Pe fondul asta apareau vreo 6-7 bloguri printre care si al meu care initial se dorea a fi un blog despre orice. Vorbim aici de cazuri atat dintre cele mai usoare ale unor oameni usor tulburati de cotidianul vietii cat si de cazuri de oameni suferind de boli grele, autoimune, ce veneau cu ani de cautari in spate. Cu totii aveau ceva in comun: toti negau ajutorul psihiatric sau psihologic si toti aveau lyme prin autodiagnosticare urmata de „cantatul in struna” al cunoscutului grup de medici care tratau/trateaza lyme.

Iata deci „afacerea lyme” (ulterior au aparut si bannere publicitare prin oras) ca un excelent depozitar pentru toate bolile pamantului iar oamenii care se ocupau de ea au prosperat de pe urma analizelor, consultatiilor sau a sfaturilor naturiste. Daca noi, bloggerii, faceam o propaganda oarba bolii, inghitind subiecte necunoscute absolut nemestecate si emitand adevaruri universale, suntem cumva de inteles,  totusi, „grupul studentilor la medicina” impreuna cu profesionisti in medicina, colegiul medicilor si alte organe abilitate de mass media nu aveau voie sa taca.

Care era diferenta intre isteria de atunci cand sute de pacienti se prezentau la spital muscati fiind de capusa, absolut disperati ca vor face borrelioza si cea a parintilor disperati ca ai lor copii s-ar putea imbolnavi din cauza copiilor nevaccinati?

De ce atunci nu a existat un „STOP MEDICINA BAZATA PE FABULATII SI TEORIA CONSPIRATIEI„?

Pai e simplu! pentru ca pe fond, nimeni nu da doi bani pe sanatatea noastra cat timp nu sunt ceva bani implicati. Iar cand sunt ceva bancnote la mijloc, tot cat negru sub unghie conteaza sanatatea pacientului atat timp cat familii intregi au fost tratati cu antibiotic pentru o infectie care in cele mai multe cazuri nu a fost clar diagnosticata sau li s-a pus diagnostic de boala autoimuna fara a urma protocoalele medicale.

In esenta, cred ca povestea asta ne invata nu ca unul sau celalalt are dreptate ci ca tot timpul adevarul e personal si se gaseste la mijlocul oricaror pareri. Tocmai de aceea au aparut testele dublu-orb care nu tin cont de subiectivismul individului ci prezinta realitatea statistica si concreta.

Sigur, mai cred ca rezultatele studiilor dublu-orb pe care azi le interpretam intr-un fel, peste ani vor fi vazute altfel. E o prostie sa credem ca stiinta lucreaza si ea cu date absolut universale. Insa, pentru moment, e tot ce avem mai bun pentru a cunoaste legile naturii in astea 3 dimensiuni in care ne scaldam.

Tocmai de aceea cred ca parerile extreme, ca e vorba de cele pro-vaccin sau anti, precum si pro si anti supradiagnosticare lyme ar fi de evitat.

Cu atat mai mult refuz ideea obligativitatii vaccinarii si in general a unei eugenii tot mai impuse de guvernele lumii.

Barfele alimentatiei

Olivia Steer, sotia lui Andi Moisescu si mare militanta pentru alimentatia raw vegan pe internet a reusit sa aprinda internetul printr-o neverosimila afirmatie si anume: „cancerul si-l face omul cu mana lui„.

Olivia e cunoscuta pentru extremismul de care da dovada uneori, extremism alimentat de o situatie cat se poate de subiectiva, sora ei murind de cancer la o varsta la care de obicei nu se moare de asa ceva.

Afirmatia cu pricina precum si alte pareri de-ale Oliviei legate de medicina moderna au starnit valva printre cei interesati de subiectul asta al alimentatiei si a vietii sanatoase.

S-a ajuns evident la atacuri la baioneta, la persoana, cat se poate de otravite de un subiectivism dezarmant, fiecare avand cazul lui propriu si perceptia rezultata din aceasta.

Ating subiectul pentru ca el face obiectul multor chestiuni fierbinti de care s-a mai scris pe blog spre aprobarea sau oprobiul public.

E delicat sa te legi, asadar, de subiect fara sa atingi chiar si dintr-o regretabila neatentie diferite corzi sensibile.

Vorbim asadar de o lupta aproape religioasa intre adeptii unei diete „echilibrate” (o definitie pentru acest termen inca nu a fost emisa) si „sectantii” dietei vegetariene, vegane, raw vegane…

De altfel, pe masura ce implicarea Bisericii in vietile oamenilor scade, exista o nevoie acuta de a inlocui golul pasional ramas cu ceva nou menit sa mentina starea de alerta/vanatoare a umanitatii.

Discutiile despre alimentatie, tot mai frecvente, dau apa la moara acestei nevoi acute de disputa, de atac si sange din ADN-ul atat de incercat al omenirii.

Scriu despre asta nu ca s-o sustin pe Olivia sau pe „echilibrati” ci pentru a atrage atentia asupra extremismului de care dam dovada intr-o lume pe care o consideram, chiar si teoretic, ceva mai civilizata decat debutul secolului al XII-lea cand dogma religioasa facea ravagii in Europa.

Discutiile despre alimentatie sunt multe si interminabile asa ca sa revenim in universul misterios al bolii lyme si sa incercam sa nu atacam ca primatele jugulara oponentului fara a avea macar certitudinea ca detinem Sfantul Graal al Lyme-ului.

In chimioterapie si cancer lucrurile-s destul de transate, rata succesului „la 5 ani” depinde de momentul in care boala e descoperita. in alte stadii, rata scade dar se metine ridicata in cazul unor tipuri de boala. Per ansamblu, de cancer inca se moare mai mult decat se traieste.  E drept ca nu m-a preocupat in mod deosebit problema asta insa putinele cazuri mediatizate de care am auzit sau la care chiar am contribuit financiar au sfarsit tot in acelasi loc catre care ne indreptam cu totii.  Inclusiv o fosta colega de munca ce la 29 de ani a fost diagnosticata cu leucemie si in urma multiplelor sedinte de chimio (foarte scumpe) a murit extrem de rapid.

In lyme, lucrurile-s chiar mai dubioase pentru ca implica multe aspecte ce pot fi contestate inca inaintea discutiei despre tratament.

Evitand sa vorbim despre „conspiratia” medicilor ce au ceva impotriva celor cu lyme  (de parca saracii aia cu lupus sunt privilegiati) si ca toate bolile moderne/autoimune sunt cauzate de lyme cred ca ne este tuturor clar ca in ciuda miilor de linkuri de „studii lyme” NU exista la ora actuala un tratament standard si o definitie batuta in cuie pentru boala acesta: borrelioza lyme si coinfectii.

(1) Ce vedem prin Romania la medicii care se incumeta sa trateze boala sunt doar incercari de a turna o plaja cat mai mare de antibiotic, in cantitati cat mai mari si de cat mai multe ori pe zi in pacient in ideea ca poate, poate. Nu exista doi oameni cu acelasi profil clinic care sa fi raspuns la acelasi tratament standardizat (lipsesc studii clinice)

(2)O serie intreaga de terapii alternative (incluzand ozonoterapia, oxigen hiperbar) NU si-au dovedit eficienta (ca monoterapii) impotriva infectiei mai mult decat si-a dovedit-o aerul curat de munte.

(3)Mai mult decat in alte boli, in lyme chiar si medicina moderna (chiar si BCA) combina simulatan tratamentul antibiotic cu multiple tehnici de refacere (sauna, reflexo, miscare) astfel incat in final nu se poate demonstra ce a mers. Nu vorbim asadar de perioada de refacere ci de tratament in sine.

(4)cazurile particulare de vindecari cu antibiotic dar si cele la fel de particulare de vindecari prin „ierburi si clisme cu gheata” NU reprezinta adevaruri universale cat timp exceptiile sunt mai multe decat cei care se incadreaza „regulilor”.

(5)a alege sa faci antibiotic sau tratament naturist in prima faza se bazeaza pe o necunoastere a alternativei nu pe ipocrizie. si cei care aleg sa faca chimio dar si antibiotic sunt luati ca din oala fara a se documenta prea mult inainte. ipocrizia nu-i caracterizeaza si pe cei care au fost diagnosticati in Romania cu Lyme si au ales sa NU ia antibiotic ci sa manance ierburi si pe-o parte si pe alta si care totusi au devenit asimptomatici (unde mai pui ca unii s-au vindecat clinic doar schimbandu-si domiciliul).

(6)bacteriologia NU se face numararand pe ecran spirochetii si afirmand lucruri absolut halucinante cum ca „mai ai putin lyme, cateva spirochete deci acum te vindeci singur” pentru ca sfidam limitele logicii si aplicam placebo denaturand rezultatul. adica in prima faza, ti s-au injectat „cateva” spirochete dar organismul a cedat in fata infectiei iar dupa ce faci ani de antibiotic si mai ai tot „cateva” spirochete organismul va prelua controlul dupa ce el nu a putut tine sub control o masa mult mai mica de spirochete. pentru cine nu ma crede, pot prezenta microscopie cu „numarul” bacteriilor din iunie 2011 si cu numarul „egal” de bacterii din iulie 2012 pentru a vedea eficienta „vizuala” a celor 10 luni de antibiotic.

(7)a nu se confunda studiile stiintifice despre ce „pot” sa faca bacteriile in corp (fara a mentiona caracteristicile „tehnice” ale corpului) cu ce fac efectiv. decizia de a trata cu antibiotic un pacient asimptomatic si sanatos clinic doar pentru ca are niste spirochete(??) in sange este o decizie inconstienta si este asemanatoare cu decizia de a face chimioterapie pentru acele celule canceroase ce sunt trimise zilnic la reciclat de catre sistemul nostru imunitar.

(8) cazul lui x si cazul lui y nu au putere de adevar in aceea ce priveste un lucru atat de sensibil. adevarul stiintei nu tine cont de adevarul lui x sau al lui y si de aceea nici antibioticul si nici frunzele nu vindeca. raman doar cazurile de-o parte si de alta de vindecari sau din contra, adanciri in boala….

(9)dupa mai bine de 7 ani de la debutul obsesiei lyme in Romania (in grosul ei) medicii inca n-au reusit sa standardizeze nimic si nici sa prezinte un studiu stiintific cu ce s-a intamplat cu pacientii lor, colocviile, seminariile si alte asemenea evenimente raman si ele fara un raspuns evident la intrebarile cele mai critice. vinovatii sunt evident conspiratiile, pacientii indisciplinati si boala! in schimb sunt bani pentru alte investitii din care se fac bani buni in calitate de asociat sau administrator (ca tot vorbim de oamenii ipocriti care vand uleiuri esentiale negand ca antibioticul i-a ajutat).

(10)cei diagnosticati sunt informati prin adevaruri trunchiate „a la gadea/badea” doar despre beneficiile unui tratament, nu si despre distrugerile ireversibile pe care acesta le provoaca. cei responsabili cu propaganda prezinta mii de linkuri insa le uita pe cele care arata ca flora intestinala dupa 5 zile de ciprinol nu se mai reface in unele cazuri niciodata(in masura in care „niciodata” inseamna perioada desfasurarii studiului) ori o flora intestinala facuta tandari inseamna un sistem imunitar la pamant si categoric mai incapacitat decat in momentul injectiei cu infectie.

Acestea sunt doar cateva puncte pe care vreau sa le mentionez, mai sunt si altele. Daca au parut ca au o nota defensiva pentru tratamentul naturist e pentru ca vorbim de subiectivism la fel cum vorbim de acelasi subiectivism la cei care tin in maini dosarul cuiva caruia i s-au vindecat leziunile luand antibiotic. Eu cred ca niciuna din variante nu e rea.

Din fericire, cu exceptia cazurilor nefericite de propaganda tip: „vedeti ce patiti daca aveti lyme si nu va tratati!? va sare soldul!” borrelioza si coinfectiile acorda timp fiecaruia sa discearna.

Intr-o lume mai putin dominata de orgolii, pacientii si medicii ar fi lucrat la realizarea unui studiu valid statistic (a se citi, diferente semnificative, correlatii, analiza factoriala, regresii si dispersii) care sa aduca un pic de lumina in problematica asta.

Raman asadar, pacientii cu suferinta lor, ramane iarba vrajbei noastre, raman experientele fiecaruia si cativa, mai destepti care fac bani din asta, manipuland.

Asa a fost mereu si nimeni nu va schimba vreodata asta. Vom ucide in continuare pentru adevarul nostru si vom uita de chibzuinta, vom alege sa ignoram realitatea obiectiva pentru a ne construi mai usor pareriile si evident ca ceea ce avem interior vom incerca sa expunem in exterior distrugand sau construim.

Poate ca Olivia isi striga suferinta pierderii surorii ei prin atacul la medici iar noi incercam sa ne impunem crezul asupra celorlalti. Poate ca asta ne tine pe loc sau poate din contra, ne determina la o anume profunzime.

Per ansamblu raman la parerea ca o lume a monologului, a partidului unic, a parerii singulare este o lume a involutiei din care nimic bun nu poate sa iasa.

Avem in fata noastra o noua ordine mondiala, o ordine a diversitatii si a pluralitatii sociale, avem astazi mai mult liber arbitru sa sapam printre manipulari in cautarea adevarului. Astazi avem o sansa pe care ieri n-o aveam. O sansa ce ne poate duce mai aproape de compasiune decat spre egoist.

Dar despre asta intr-un episod urmator…