Lactatele. Bune?/Rele?!

Omul – singura specie care mai consumă lapte după ce a fost înțărcat, singura specie care consumă laptele altei specii (spre exemplu, laptele de vacă a fost destinat cui? Puiului de om? Nu. Puiului de vacă, vițelușul. Ca sa ce? Ca sa crească? Știți câte kg. are un vițel de 6 luni? Vă spun eu… sunt 3 cifre… Laptele de vacă are hormoni de creștere, care la om, poate duce la alte creșteri… adică tumorale.” ( Dr.Mărginean)

Maica’mea imi povestea ca atunci cand eram mic, dupa intarcare cum imi dadea lapte de vaca cum vomitam cu o presiune demna de camera hiperbara (citez: “aruncai pe pereti!”). Ulterior, pe la 4-5 ani mi-am revenit si am inceput sa consum cu placere lapte de vaca de la laptarul satului. La 12 ani deja beam 1 L de lapte pe zi (jumate dimineata la micul dejun, jumate la ora 16, cu cacao, la desenele de pe tvr2). Pe la 16 ani a inceput pasiunea pentru branzeturi pe fondul unei taieri bruste a apetitului pentru lapte. Fara un motiv perceptibil, am realizat ca nu mai vreau lapte, ca nu mai merge. Nici cu paine, nici cu cereale, nici seara la culcare. Nimic.

Ulterior am ramas cu branza experimentand de zor ca orice tanar dornic de …cunoastere. Pana si in ziua de azi mai consum pe alocuri branza si produse lactate de fermentatie (kefir, iaurt, sana, smantana).

Totusi, o fi bine? O fi rau?

Nutritionistii moderni ne spun ca e bine sa consumam lapte pentru aportul de calciu pe care acesta ni-l ofera. Reclamele din media abunda de indicatii ‘pretioase’ despre beneficiile consumului crescut de lapte iar gama de produse s-a largit incredibil in anii democratiei mioritice. De la celebrele sticle cu gat gros si iaurturile cu acel capacel de staniol la tetrapak-uri, sticle de plastic, caserole, pungi de plastic, oferta pietei a crescut exponential. Totusi, statisticile furnizate de producatorii din industria laptelui ne asigura ca in Romania consumul de lactate este inca mic comparativ cu tarile “civilizate” si asta e un lucru rau.

“Consumul de lactate este foarte scăzut în România şi punem asta pe seama unei educaţii insuficiente în ceea ce priveşte alimentaţia sănătoasă şi a pierderii obişnuinţei de a consuma lapte şi produse lactate„, declară Cristina Miclea, director de marketing al unei companii care produce lactate.”

Cam asa…. 🙂

Sa vedem ce alte dovezi ni se arunca tot timpul in fata:

“Beneficiile consumului de lactate proaspete se regăsesc nu numai la nivelul sistemului osos şi al celui digestiv, ci şi în creşterea rezistenţei la boli, în scăderea riscului de cancer sau în micşorarea tensiunii arteriale.

„Laptele şi produsele lactate conţin un ansamblu de compuşi naturali (minerale, aminoacizi esenţiali, bacterii lactice, fosfolipide), a căror valoare biologică şi eficienţă nu poate fi egalată de niciun alt aliment. Prin aportul de calciu, fosfor şi proteine, laptele e alimentul ideal pentru o creştere osoasă optimă, fiind produsul de referinţă în prevenţia nutriţională a osteoporozei. Elementele nutritive din lapte consolidează nu numai oasele, dar şi sistemul imunitar, dinţii, asigură o digestie optimă, reduc tensiunea arterială şi contribuie la menţinerea echilibrului ponderal”, precizează dr. Mihaela Bilic.

Laptele natural este unul dintre puţinele alimente în care sunt prezente toate elementele nutritive de bază, în proporţii optime: proteine (3-3,5%), glucide (4-5%) şi lipide (3,5-4,5%), precum şi toate mineralele indispensabile vieţii. Atenţie însă: prin fierbere sau pasteurizare îşi pierde însă enzimele esenţiale”

1. Putem slăbi cu 30% mai repede dacă includem în dietă lapte şi produse lactate

2. Laptele este singurul produs de origine animală care nu creează acidoză, adică nu îmbătrâneşte şi nu îmbolnăveşte.

3. „Bine crescut” înseamnă crescut cu lapte.

4. Laptele reduce hipertensiunea arterială şi scade cu 50% riscul de accidente vasculare cerebrale.

5. Pasta de dinţi cea mai eficientă în lupta cu cariile este… laptele.

6. Nimic nu poate înlocui laptele ca sursă de calciu pentru organism.

7. În lapte există bacterii nobile numite PRO-biotice, adică favorabile

 8. Nu există fenomenul numit intoleranţă la lactoză

9. Sloganul „Beţi zilnic 2 litri de lichide” presupune inclusiv lapte.

10. Creierului îi place laptele şi mai ales forma lui „îngheţată”

**************************************************************************

Si-acum fata mai putin mediatizata a laptelui, acea parte pe care producatorii de lapte “uita” sa ne-o spuna:

In primul rand, laptele de vaca contine in proportie de 80 % (conform cu Studiul China – Cambell)  cazeina, o substanta proteica aflata in lapte care prin coagulare produce ceea ce noi numim “branzeturi”. Multi nutritionisti au spus despre cazeina ca este un carcinogen!

Cazeina este de doua feluri: beta – cazeina A1 si A2.

Acestea doua difera printr-un singur aminoacid.

Beta cazeina A1 produce o reactie de opiacee in organism iar BC A2 este de fapt beta cazeina originala care a fost produsa de primele vaci domestice. Actualmente, cele mai multe vaci din crescatorii produc beta cazeina A1. Rasele Holstein si Friesians produc si A1 si A2. Beta cazeina A2 este produsa de rase vechi de bovine, vitele zebu, izoni, caprine, iac si oi. Vaca Guernsey produce lapte care contine in jur de 90% beta cazeina A2.

Dupa cum ati realizat A2>A1. In timp ce laptele A1 este strans legat de diabetul zaharat de tip 1, boli de inima, placi arteriare, cancer, bolile autoimune, autism, probleme intestinale si permeabilitate intestinala, laptele A2 este mai hranitor,  nu este modificat genetic, el contine aceeasi cantitate de calciu, alte minerale si lactoza ca si laptele normal.

Dar laptele uman? De ce tip e? Studiile spun ca e de tip A2 motivand:

“produsele lactate nu au fost destinate consumul uman, ci doar pentru vitei sau alti pui de animale. Laptele de vaca contine de 20 de ori mai multa caseina decat laptele uman. El este destinat sa creasca intr-un interval de un an, un vitel de 45 kg pana la 500 kg, pe cand laptele uman dezvolta un copil de la 3,5 kg-15 kg in 18 luni”.

De altfel, laptele de vaca are de patru ori mai multe proteine si de peste sase ori mai multe minerale decat laptele uman.

Iata deci un alt motiv pentru care proaspetele mamici ar trebui pe cat posibil (daca se poate) sa alapteze copilul cu lapte de la san sau din sursa A2 (nicidecum lapte praf sau de vaca).

Ce se intampla insa dupa 18-20 de luni de la nastere? Pai corpul omenesc incepe sa digere diferit laptele pe masura ce sucul digestiv incepe sa se produca. Daca pana la acest moment laptele era alcalin si nu incuraja formarea de mucus, dupa aproximativ 20 de luni, odata diluat in sucul gastric, o foarte diferita reactie chimica intervine si transforma laptele intr-un lichid acid incurajator al formarii de mucus pe organe. Un alt aspect e ca laptele contine lactoza pe care stomacul o digera f. greu dupa o anumita varsta si asta din cauza lipsei de enzime speciale de care dispun doar “puii”. Lactoza nedigerata produce indigestii, balonari, dureri abdominale, samd.”

Laptele fiecarui mamifer are exact cantitatea necesara de proteine, calciu si vitamine cresterii si dezvoltarii puilor acestora. Fiecare tip de lapte este adaptat exclusiv pentru organismul puiului. Imaginativa ce mix ciudat molecular este in acel lapte « industrial » provenit de la sute, poate chiar mii de vaci (mai bolnave sau mai sanatoase). La asta se mai adauga faptul ca prin preparare termica (UHT) laptele devine acid, fapt care creste riscul de aparitie a calculozei, epuizarii musculare si inflamatiei tractului gastrointestinal. Prin prepararea termica se distrug vitaminele solubile in apa (vitamina C si complexul de B-uri). Fierberea laptelui determina saturarea grasimilor si formarea de legaturi glicozidice cu proteinele, marindu-le potentialul alergen.

Bine, bine, dar omul a baut lapte din vremuri imemorabile, ba chiar proprietatile lui curative in cazul “otravirilor” au fost consemnate inca din timpurile marilor imperii.

Ei bine se pare ca in urma cu cateva mii de ani a existat o singura mutatie genetica intr-una din vacile europene, una din proteinele constitutive ale laptelui si una din moleculele de caseina. Aceasta unica mutatie genetica a modificat unul din elementele structurale ale proteinei ceea ce nu schimba foarte mult functionalitatea laptelui dar inseamna ca molecula aceea de caseina este susceptibila ruperii la acel nivel specific de catre enzime eliberand o componenta cu efecte similare morfinei. Despre aceasta proteina se crede ca ar putea cauza o serie de boli.

Pana la urma, aduce sau nu laptele calciu in organism?

Daca a intrebati pe mine as spune ca aduce. Poate asa se explica faptul ca n-am avut probleme cu dintii sau oasele cand eram mic (si nici acum). Insa la fel de bine aportul de calciu ar fi putut fi adus de altceva ce mancam des: patrunjel! (mentionez ca la data ultimei analize a Calciului seric eram in limita superioara chiar).

In statele occidentale si probabil si in Romania, sunt cateva sortimente de lapte imbogatit cu vitamina D (pentru o mai buna absorbtie a Ca.).

Totusi, la conferinta nationala a institutiilor sanitare din SUA (1994) a concluzionat ca echilibrul calciului si gradul de densitate a oaselor nu depinde atat de aportul de calciu cat de raportul dintre aport si pierdere. Se pare ca acest raport in cazul lapteului este subunitar.

Ok, atunci de unde luam calciu?

Pai avand in vedere ca eu unul am ajuns sa consum branzeturi in jur de 50-100 g pe saptamana si 4-500 ml de kefir, iaurt, etc la doua saptamani (ma stradui sa renunt dar mai am de lucrat, poate acea substanta opinacee din lapte da dependenta) probabil ca acel Ca. crescut la mine e datorat….plantelor?

Calciu in doze foarte mari se gaseste in plantele verzi (salata, spanac, urzici, papadie, patrunjel, frunze de telina) precum si in susan, migdale, vlastarii, algele….

Laptele mai are o componenta care ne face vulnerabili in fata infectiilor: histamina.

Dr. Calin Marginean spune despre histamina ca este una dintre cele mai alergice substante care ne slabesc imunitatea deschizand astfel usile bacteriilor si parazitilor.

Dar macar…branza?

Ok, nu bem lapte dar macar branza? Ar spune orice fost mare amator de branza. Pai ce e branza? Un lapte concentrat. Un rezervor de sodiu (daca la 1 L de lapte exista 500 mg de sodiu, la un kg de branza cantitatea de sodiu poate ajunge pana la 4500 mg).

Cancerul?

S-a aratat mai sus ca laptele are un efect de crestere, crestere care se rasfrange si asupra tumorilor in oricare stadiu de crestere s-ar afla. Acum, think for yourself cum ar spune englezul….

Compromisul?

Ideal ar fi sa renuntam la lactate. Laptele e bun cand suntem f. mici. Daca insa nu se poate? se poate consuma cu moderatie lactate de capra, oaie, bivolita (astea de pe la noi), pe cat posibil obtinut prin metode igienice si nepreparat termic (contrar credintei ca laptele nefiert e cah si plin de mizerii! taranii au baut lapte direct de la ugerul animalului mii de ani). Cat despre laptele de vaca el ar trebui consumat cu f. mare moderatie, ca si branza si alte produse derivate.

„Bottom line”-ul e ca fiecare isi da seama pe propriul corp ce si cum. Sigur ca scepticii si adeptii asa-zisei gandiri „critice” pot spune ca e o alta prostie vegana asa ca inca o data alegerea pastilei albastre sau a cele rosii ramane la latitudinea fiecaruia.

Inlocuirea ar insemna deliciosul lapte de susan, de migdale, de soia sau tofu ca si branza….

Nu ma credeti? iata alte surse de documentare, matrix e un film interesant privit ca un film SF insa ceea ce se spune acolo si e foarte adevarat e ca industrializarea excesiva si interesele financiare au tras peste ochii nostri o cortina care ne diminueaza capacitatea de mai discerne, de a selecta si de a gandi pentru noi insine. E usor sa spui: „eh nah! cum sa fie laptele daunator? si daca e provenit de la 1000 de vaci acest pahar de lapte ce? e lapte! e bun!”.

http://en.wikipedia.org/wiki/Casein
http://www.naturaltherapypages.com.au/article/beta_casein_intolerance
http://www.abc.net.au/radionational/programs/healthreport/health-controversies-surrounding-milk/3266126
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1610-0387.2009.07019.x/full
http://notmilk.com/
http://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/healthy-eating-plate/
http://www.ligiapop.ro