Nu e panica….

In urma cu ceva vreme ne dadeam cu totii de ceasul mortii cum ca aoleu aoleu! toata lumea e infectata, ce ne facem!? sa ne tratam cu totii!? explorand mai bine subiectul mai mult empiric , prin intervievari facute printre oamenii naturii,  padurari, ciobani, oamenii muntelui, am realizat ca cei care dezvolta lyme borrelioza n-o fac pentru ca au spirochete sau pentru ca i-a muscat capusa ci pentru ca au fie un defect genetic care ii duce la simptomatologie (defect genetic care ar putea insemna un defect in mecanismul imunitar, in procesul de detoxifiere, etc) , fie au alti si alti paraziti necautati (si nebanuiti) de niciun medic (parazitolog sau nu) care impreuna cu spirochetele borrelia dau simptomatologie.

Comunitatea cataratorilor din Romania s-a unit pentru a-l sustine pe Claudiu, unul din cei mai buni cataratori ai Romaniei, pentru care lyme si-a aratat poate cea mai urata latura posibila tot la o varsta la care de fapt viata abia ar fi trebuit sa inceapa: 28 de ani. Ce NU vedem insa e ca acea comunitate e compusa din mii de cataratori care nu au nici pe dracu’. Sambata cand am fost la escalada am mai stat de vorba cu cativa cu state vechi in ale catararii. Oamenii astia petrec fiecare weekend la munte, fac bivuacuri la baza stancilor, dorm prin padure si nu au nimic. sigur, e posibil sa aiba spirochete dar hei!? cine nu are spirochete? personal nu cred in teoria „nu au simptome inca”. in mod normal, daca nu se intampla un fenomen neprevazut (ca o noua muscatura de capusa, tantar, taune, etc) nu se va intampla nimic nici acum nici pe viitor. Cu alte cuvinte nu vor dezvolta gama celebra de simptomatologie lyme.
E posibil sa aiba mici probleme de sanatate dar pe principiul apar si dispar la fel de repede, ca o mica durere in cot sau in genunchi, poate zeci de ani de acum incolo.

Daca as fi asimptomatic si as descoperi ca am borrelia, m-as gandi de doua ori inainte sa incep tratamentul antibiotic.  Nu pentru ca mi-ar fi frica sa nu dezolt simptomatologie (colegul de munca aproape a termina tura 2 si se simte absolut ok, ca la inceput) ci pentru ca s-ar putea sa le fac degeaba si sa arunc banii de pomana.

In timpul asta oameni precum Claudiu si multi altii despre care ‘abar n-avem au nevoie de ajutorul nostru infim caci da, le avem si noi pe ale noastre si o ducem greu financiar insa impreuna putem ajuta din putinul nostru.

Evident, nu incurajez oamenii sa nu se trateze daca-s asimptomatici, fiecare face ce-l taie capul insa eu consider ca prezenta spirochetelor in sange in absenta simptomelor nu inseamna ca ai boala lyme si NU inseamna ca acum sau peste 5,10,20 de ani vei face boala si vei avea simptomatologie. Cu atat mai mult nu inseamna sa dezvolti o obsesie legata de aceasta infectie.

Da, poate ca e un mod egoist de a vedea lucrurile stiind ca i-ai putea infecta si pe ceilalti insa sansele ca cel infectat sa dezvolte simptomatologie sunt cam la fel de mari precum sunt cele sa ia HIV (ganditi-va ca in Romania sunt zeci de mii de amatori ai muntelui si alte sute de mii de oameni care cresc animale purtatoare de capuse si totusi nu vedeti drumetii mergand in carje pe poteci de munte sau ciobani dusi in carca de oi).

Am rezervele mele si in ceea ce priveste „reinfectarea” de la un membru al familiei si ideea ca vindecarea ar trebui sa vina mai repede pentru celibatari, sociopati, singuratici si pustnici.

Recuperare (si tratament). La munte si la sala de escalada

Weekendul trecut am mers iar pe munte (tura nr. 2 in 2012). De data asta un traseu mai lungut dar predominant coborare. Tot in Bucegi. Am urcat cu telecabina din Busteni la Babele (32 ron urcarea !!). De acolo (alaturi de o familie care cara intr-o papornita gigantica un gratar) spre vf. Omu, apoi pe Vf. Scara – culmea Tiganesti – Padina Crucii – cab. Malaiesti – La Prepeleac – Pichetul Rosu – Poiana Izvoarelor – Busteni. In total vreo 20 de km.

Iarasi, fenomenul „boreliosul la munte = happy happy joy joy” a fost la cote inalte pentru ca nu am avut oboseala, somnolenta, ameteala sau dureri de articulatii. Totul a mers struna. Ma rog, cu amendamentul ca e posibil sa fi exagerat un pic alegand un traseu predominant de coborare pentru ca spre sfarsitul turei incepusera sa ma doara destul de rau genunchii. Mai facusem traseul asta pe coborare dar nu avusesem asa probleme, ma gandesc ca fie inca-s articulatiile fragile pe fondul celor 7 luni de antibiotic, fie sunt gaurile facute de borrelia. Ulterior, in zilele urmatoare mi-au disparut acele dureri.

Vreo trei zile dupa aceea am avut febra musculara!! culmea! cand am facut tura nr. 1 care a necesitat si urcare n-am avut nicio treaba.

Apoi am (re)inceput antibioticul. De data asta o voi tine „a la long” vreo 12 saptamani cu doze micute pe care pana acum nici nu le simt. Ba chiar as spune ca sunt adevarate contributoare la o stare de (mai)bine fata de perioada de pauza.

Weekendul asta am fost iarasi pentru prima oara in ultimele….13 luni la sala de escalada. A fost asa, ca o inviere din morti. Chiar daca n-am facut eu cine stie ce pe acolo, am reusit sa fac doua trasee pana „la tavan” si sa ma mai chinui la alte doua detoxificandu-ma prin piele cu stoicism 🙂 . Per ansamblu, dupa cum ii spuneam si amicului „de filaj” (actual coleg de lyme si fost coleg de catarare la stanca), mi-am depasit asteptarile legate de mica vizita cu 200% 🙂

Absolut tot timpul dupa ce fac un efort fizic sustinut am o stare de bine durabila. Nu mai spun ca si psihicul se regleaza….asa ca tot gandindu-ma eu in virtutea acestei obsesii legate de sport si vindecare, am reprioritizat criteriile vindecarii in opinia mea bineinteles. Acestea ar fi asa:

1. Atitudine / Psihic – atitudinea pozitiva, increzatoare indiferent de situatie.

2. Sport – minim 30 de minute zilnic, ideal 1 h cu dus si odihna dupa aceea…

3. Antibiotic – la alegere 🙂

4. Spiritualitate – meditatie, incercarea de a corecta aspectele negative sufletesti-emotionale (frustrari, regrete, traume) trecute si prezente („Macar azi…nu te enerva, nu-ti fa griji, fii recunoascator, fa-ti datoria, fii bun cu ceilalti” – principii Reiki ca un exemplu)

4. Dieta – predominant vegetariana, 50-60% crudivora, fara mancaruri procesate, fara prajeli, grasimi, zahar, cafea, sucuri „din comert”, etc, etc)

5. Odihna – somn de minim 7 h pe zi, in intervalul 22:30 – 5:30 daca se poate (daca nu merge si 23 – 6 :p )

Pentru un aspect mai…placut. Iata si piramida! evident, baza e cea mai importanta urmand celelalte care se intrepatrund dar si coexista dependent una de alta.

Si mai jos colectia de imagini de la munte. Enjoy!

Această prezentare necesită JavaScript.