Microscopia in camp intunecat – Dark Field Microscopy

Metoda folosita cu succes in depistarea sifilisului, leptospirelor dar si a malariei (doar cateva din multitudinea de paraziti depistabili prin dfm) este mai veche de anii ’80 cand Willy Burgdorfer a folosit-o pentru a descoperi bacteria borrelia burgdoferii ss.

As putea data aparitia microscopiei de acest fel undeva in debutul secolului XX (1903) cand August Kohler a patentat tehnica iluminarii in camp intunecat. Totusi, nu exista o sursa precisa care sa ateste ca acesta ar fi inventat si microscopul in camp intunecat.

Dupa aparitia testelor imunologice indirecte, microscopia in camp intunecat a fost data uitarii (pentru diagnostic) considerandu-se lenta dar si pentru ca observatiile ar depinde in totalitate de experienta si abilitatile celui care o face.

Microscopia in c.i este folosita in principal pentru detectia organismelor necolorate sau transparente cum ar fi organismele marine, fungii, ciupercile si bacteriile.

Cea mai „prietenoasa” explicatie a diferentei dintre microscopia „luminoasa” si cea in camp intunecat este cea cu lumina de peste zi din casa. Cand  camera in care locuiti e luminata puternic, aveti impresia ca in aerul camerei nu exista nimic. Daca insa stingeti lumina si lasati o „raza” de soare sa patrunda prin geam, veti vedea multitudinea de „bucatele” de praf (care reflecta lumina) care altfel ar fi fost invizibile unui observator.

Acum, sigur ca pentru multi termenul asta de „microscopie in camp intunecat” reprezinta ceva futuristic. Cel putin asa mi s-a parut mie la inceputuri. Imi imaginam laborantul privind prin ocular si acoperit cu o cuvertura de culoare intunecata (ca in cazul fotografiilor de la inceput de secol). Caci de aceea e „intunecata” 🙂

Ca sa inteleg si sa intelegeti mai bine cum functioneaza aceasta tehnica am studiat un pic internetul si am sa incerc o explicatie ca pentru noi toti, profanii.

Deci cum functioneaza?

File:Dark Field Microscope.png

1. Lumina intra in microscop pentru iluminarea probei (light source)

2. Un disc special (dark field patch stop) blocheaza o parte din lumina emisa lasand doar extremitatile sa se rasfranga in continuare spre lentila condensatoare a razelor de lumina si de acolo spre proba.

3. Cea mai mare parte a luminii ajunge la proba iar o parte este imprastiata catre lentila obiectivului.

4. Datorita blocatorului de lumina directa, doar lumina imprastiata este captata de ocular in timp ce lumina directa este blocata.

In felul asta, elementele vizualizate apar luminoase pe un fundal intunecat iar bacteriile invizibile– in lumina directa devin vizibile in cea indirecta.

Cam ca aici:

Avantaje si dezavantaje:

  • posibilitatea unor observatii la „obiecte” foarte mici sau care sunt mai mult lungi decat late (ca spirochetele). afzelii are cu aproximatie 5 – 10 microni, garinii e chiar mai mica iar burgdoferii mai lunga 20-30 de microni dar latimea lor e in medie 0.2 – 0.3 microni
  • posibilitatea observarii bacteriilor vii, necolorate si transparente
  • conform wikipedia, imaginea obtinuta este lipsita de artefacte.
  • cantitatea de lumina in ocular este destul de redusa lucru care face dificila folosirea unei puteri de magnificare superioare

Controverse:

Principalele controverse legate de microscopiei in camp intunecat mentioneaza „artefactele” care pot sa insele ochiul observatorului, „rugina” de pe metoda in sine, faptul ca „nu este folosit nicaieri in lume nici macar pentru orientarea in diagnosticul bolii Lyme„.

Totusi, un test prezentat de dl. Boszik in Sheffield in 2005 spune ca:

107 din 143 (75%) de cazuri cu spirochete active in sange depistate cu ajutorul DFM au fost confirmate prin metoda PCR.

O acuratete respectabila in taramul alunecos al microbiologiei…