Vindecarea la nivel sufletesc (III)

Am scris aici si aici despre vindecarea din punct de vedere psihic/afectiv si voi continua astazi cu alte opinii, caci pana la urma despre asta e vorba, nu? despre opinii legate de legatura dintre manifestarile fizice si cele psihice.

M-am referit pana acum doar la asa-numita boala lyme insa cred ca putem vorbi de toate bolile si toate simptomele care de multe ori isi au originea (atentie, vorbesc de origine ca factor primordial) in dereglari ale psihicului ca urmare a unor cauze exterioare subiectului sau interioare/genetice.

Unii oameni „beneficiaza” din nastere de o anumita labilitate psihica mostenind astfel gena parintilor sau poate ca starea de spirit a mamei in timpul sarcinii slefuieste psihicul viitorului nou-nascut. S-a tot vorbit de traumele intra-uterine si ca tot ceea ce simte si experimenteaza mama in timpul sarcinii isi lasa amprenta pe dezvoltarea psihica ulterioara a copilului.

Altii „beneficiaza” de un context al vietii, cu multitudinea ei de factori, ce influenteaza dezvoltarea psihica si o altereaza.

Tind sa cred in prima varianta pentru ca sunt cazuri de persoane  supuse unor traume asemanatoare care au inmagazinat diferit experienta, unii reusind sa treaca peste ea cu succes altii doar temporar cu ajutorul unui psihoterapeut, altii deloc.

Si-atunci ma gandesc ca intrebarea: „de ce sunt eu mai sensibil (afectiv)?” isi gaseste raspunsul in simpla genetica. Nu in martiriul social, nu in (non-)relatia cu parintii si in acelasi timp cu perioada timpurie a vietii (asa cum au postulat fondatorii scolilor vieneze de psihanaliza), nu in numarul de abuzuri sexuale sau dezamagiri sentimentale.

Acestea fiind spuse am putea fi pe de-o parte usurati cu revelatia unui raspuns dar in acelasi timp infricosati cu noua caracteristica ineluctabila a psihicului nostru labil.

Cand ma gandesc acum si eu la asta, cu atat imi pare infricosator intr-adevar…

Privind in urma, cea mai veche amintire pe care o am e de pe la doi ani si ceva. Imi amintesc destul de clar, mai ales cand reusesc sa nu ma mai gandesc si la altele in acelasi timp, ce faceam, ce simteam, ce spuneam. Apoi si mai clar imi amintesc varsta de patru ani iar cand inchid ochii si privesc prin ochii copilului de atunci, realizez ca eu si el avem aceleasi trairi si ca maturizarea nu a schimbat nimic pentru copilul de atunci. Ori copilul de atunci era sensibil.

Cumva, in burta mamei, in ovul, in spermatozoid, in cromozomii aia se afla o informatie genetica ce vine de departe si care va dicta in mare viata ta ulterioara, o predestinare care conform initiatorilor reformei protestante implica mantuirea sau damnarea individului.

Am fost mereu „altfel” decat cei din jur. Naiv, sensibil la cuvinte, sensibil la fapte, sensibil la tot iar lucrurile astea se vedeau inca de mic.

Asta a fost baza de plecare pentru boala. Rusii o spuneau mereu cand vorbeau de „oftica” si de cauzele ei temperamentale.

Inca ma gandesc la socul pe care l-am avut in buda de la serviciu cand am descoperit capusa pe mine, cum subit am inceput sa transpir abundent si sa tremur. Stiam de povestea cu Lyme si stiam prin ce trecuse R. Mi-am zis tot timpul ca pe un fond asa labil s-ar fi putut instala o psihosomatica de toata frumusetea. Iar apoi cand doctorul mi-a spus sa astept trei saptamani pentru a dezvolta anticorpi si a ma testa, in fix 21 de zile au aparut primele simptome. Subconstientul si-a facut treaba or care erau sansele ca aparitia anticorpilor sa se produca si simptomatic cu precizie elvetiana? greu de crezut.

In fine, continuam. Asadar, predestinati fiind sa ne imbolnavim, in functie de cand apare boala credem ca un factor sau altul a cauzat-o. Am tot discutat pana acum pe blog de una de alta, despre cum certurile conjugale, relatia cu parintii, greutatile financiare, traumele sufletesti ar fi putut sa ne declanseze boala or boala nu s-ar fi declansat indiferent de problemele astea daca fondul ar fi fost echilibrat si bine construit.

Imi imaginez ca in structurile complexe ale creierului, gena responsabila zace latent o perioada dupa care se trezeste ca un urias adormit si da totul peste cap stricand mai departe ca o reactie tip piesa de domino si alte structuri si in final rezultand intr-un caracter labil.

Degeaba vei incerca sa schimbi lucruri practice in viata ta (serviciul, partenerul, casa, prietenii, masina, orasul sau tara in care traiesti, chiar si alimentatia) daca fondul ramane acelasi. Va fi doar o solutie temporara, cand nu vei mai sta la tara in tihna deplina si te vei confrunta cu stresul, psihic iar ai sa cazi si o vei lua cel mai probabil de la capat si cu bolile.

Schimbarea trebuie sa se produca exclusiv in acele structuri responsabile or asta rar se modifica prin schimbarea „modului de a gandi”, in plus, sunt foarte convins ca modul de a gandi, o data maturizat, nu prea se mai schimba decat ca niste „protocoale” dupa care sa-ti ghidezi viata, afacerile, relatiile.

Stiti ca la un moment dat se vorbea cum ca plantele din special cannabisului ar vindeca regele tuturor bolilor, n-ar fi exclus s-o faca vindecand labilitatea psihica si ca urmare si sentimentele de ura, frica si restul care te-au adus in pragul unei boli.

Si-atunci eu vad doua solutii spre a rezolva problema asta sau macar a face pasi spre o eventuala rezolvare:

varianta holistica: postul negru prelungit – desi n-am postit nici macar trei zile complete, am simtit ca se produc modificari insemnate in psihic, mult mai mult decat in fizic. n-as putea sa explic de ce insa asa am simtit

varianta moderna: psihiatrul – eu unul nu cred in psihoterapeut pentru a vindeca chiar si banala anxietate. as vrea sa cunosc si eu un om care a fost „vindecat”de anxietate de psihoterapeut si care dupa ani de la tratament si confruntandu-se cu situatii cauzatoare de anxietate a trecut peste ele cu succes.

N-am incercat psihiatrul insa logica imi spune ca la unii oameni chiar nu se poate altfel decat prin administrarea unor substante care sa modifice chimia creierului si in timp sa netezeasca acel fond labil si vai mama lui. De aici ar putea sa vina si vindecarea simptomelor fizice.

In incheiere, reamintindu-mi toate povestile pe care le-am auzit la usile cabinetelor medicilor care se ocupa de „lyme”si toate povestile pe care le-am primit scrise pe mail si toate povestile oamenilor pe care i-am cunoscut mai indeaproape ma fac sa cred ca toti „sufera”de aceasta labilitate la care trebuie sa lucreze in paralel cu vindecarea fizica. Labilitatea nu e ca urmare a bolii, labilitatea vine din povestile lor, din zgomotul mintii lor care ii asurzeste si le nenoroceste viata fara ca ei sa realizeze.

Anunțuri

15 comentarii la “Vindecarea la nivel sufletesc (III)

  1. Eu pot sa zic ca am fost super ajutata de psiholog dupa ce m- am chinuit la psihiatru si ma facut leguma timp de 4 ani.fiind diagnosticata in 2001 cu tulburare neurovegetativa.apoi in 2005 am vunoscut aceasta psihoterapeuta care ma ajutat.chiar m am gindit sa ajung la ea de la anul.va pup si sanatate multa tuturor.

  2. Dragul meu Ciobănaș,
    Ai perfectă dreptate în ceea ce spui, schimbarea de care vorbești este cheia rezolvării tuturor problemelor , nu vreau de data aceasta să rostesc cuvântul boli. Mă consider un om sănătos în comparație cu soțul meu care are problema ce pare, deocamdată, fără rezolvare,dar îmi doresc din tot sufletul să pot să am în mine acea lumină care putem să o numim schimbare, să poți să ai tot timpul zâmbetul pe față și nu mă refer la mască, mă refer la interiorul care să strălucească în jurul celorlalți. Nu vreau să fiu înțeleasă greșit, nu este vorba de nicio filozofie, simplitatea acestei schimbări este ,,,greul la care se pare că suntem supuși cu toții,,,,. Regimul alimentar care apoi se transformă în stil de viață sănătos este cel mai ușor de schimbat, ce ne dorim să transformăm sau să schimbăm în interiorul nostru sau să încercăm să-l redirecționăm este marea provocare .
    Putem să sperăm că odată ce realizăm această metamorfoză, ceea ce numeam- situație problemă- nu va mai avea terenul pe care să poată să se manifeste. Terenul pe care putea să se desfășoare , adică în noi , nu îi mai este cunoscut și se va dispersa fără îndoială. …

  3. Referitor la gene…Un raspuns fericit am aflat in cartea „VINDECAREA CU AJUTORUL MINTII” – dr. Lissa Rankin (pe care o recomand tuturor). „Ce poate fi mai presus de gene atunci cand vorbim despre controlul genetic? Ati ghicit: MINTEA! S-a dovedit ca desi nimeni nu-si poate schimba ADN-ul, oricine isi poate utiliza puterea mintii pentru a modifica expresia de sine a acestuia…Se stie ca tot ce se intampla in corpul nostru este controlat de gene, ele reprezinta destinul nostru…La ora actuala, oamenii de stiinta cred ca semnalele exerne precum NUTRITIA, MEDIUL in care traim si chiar GANDURILE si EMOTIILE pot influenta proteinele regulatorii care determina cum se va exprima ADN-ul si daca acesta o va face intr-un anumit fel. Cu alte cuvinte lucrurile nu sunt chiar batute-n cuie asa cum se credea…exista din ce in ce mai multe dovezi stiintifice referitoare la reactiile fiziologice care se petrec atunci cand CREZI CA TE VEI FACE BINE, prin comparatie cu cele care se petrec atunci cand crezi ca te vei simti rau. In cazul celor mai multi dintre noi, gandurile legate de sanatate deriva din copilarie, cand este posibil ca gandurile negative sa fi fost programate in subconstient fara voia noastra. (Din copilarie, in loc sa fim asigurati de catre parinti ca trupul stie sa se vindece singur, am fost speriati de catre parinti cu doctorul daca facem „buba”.) Din pacate marea majoritate a oamenilor nu sunt programati sa aiba ganduri pozitive legate de sanatate…In perioada copilariei mintea noastra devine programata prin convingeri care ne saboteaza…si ne determina sa declansam mecanisme fiziologice care dauneaza grav corpului. Aceste convingeri care deriva din copilarie nu se aplica doar sanatatii fizice ci provoaca si schimbari morale gen: „nu merit”, „nu sunt suficient de inteligent”, „nu merit sa am…”, „sunt un ratat”, „nimeni nu ma va iubi”…Acum, oamenii de stiinta cred ca genomul depinde intr-o masura mult mai mare de mediul exterior…Asta inseamna ca majoritatea proceselor bolii pot fi explicate prin factorii de mediu la care sunt expuse celulele, cum ar fi ALIMENTATIA, schimbarile HORMONALE si chiar IUBIREA. Pe scurt, noi NU SUNTEM VICTIMELE ADN-ului nostru!” Mintea noastra este cheia. Daca te gandesti la boala te imbolnavesti. Ai constat singur ca in fix 21 de zile ti-au aparut simptomele! Exista nenumarate exemple si studii clinice in aceasta carte. La fel de valabila trebuie sa fie si logica inversa: Daca ne concentram pe vindecare, cu toata convingerea si fara indoieli, trebuie sa reusim! Eu am inceput sa citesc numai carti cu mesaje optimiste. Am renuntat sa mai citesc orice depre boala. Cum aprofundam despre boala, cum observam ca ma simt mai rau. Asadar…cheia este in noi: puterea mintii!

  4. Eu cred ca afectarea psihica in majoritatea pacientilor care sufera de boli precum Lyme (fibromialgia, CFS/ME) si alte boli cronice care implica DURERE CRONICA este tocmai un rezultat al traumei prin care pacientii trec. Vindecarea sufleteasca se produce lent odata cu vindecarea trupului (Nici eu nu sunt de acord cu pastilele psihotrope) Eu unul nici nu le tolerez, doar anxioliticele se pare ca le inghit in rest am reactii destul de urate la anti-depresive.

  5. Cred ca uneori prea desfaci firul in patru.Asta mi se intampla si mie si uneori imi face mai mult rau decat bine.Lasa-te in voia Domnului!In ceea ce priveste problema labilitatii cred cu toata convingerea ca toti suntem labili,indiferent daca avem lyme sau nu,indiferent cat de bine suntem,indiferent cat de puternici suntem.E vorba doar de cat si cum putem duce fiecare ca individ unic.In toata povestea mea trista pana am aflat de fapt ca e lyme am dat din nefericire de psihiatri cu MULT mai bolnavi decat mine…si nu la modul ca erau DOAR labili psihic pe care incerci sa-l tolerezi,ci care necesitau si aveau nevoie cu siguranta de tratament .Insa am avut sansa sa dau si de 1-2 psihiatri care salveza cu succes numele breslei dr.psihiatri.

  6. Pentru cei amatori de a se trata la Augsburg (BCA) pot sa va anunt ca timp de 1 an de zile am urmat 3 ture de antibiotice clasice , diferite combiantii si apoi antibiotice naturiste fara rezultate pozitive, starea mea inrautatindu-se constant.Costul deasemenea este foarte ridicat peste 5000 de euro.Cei cu care am tinut legatura si s-au tratat si ei la Augsburg deasemenea au fost complet nemultumiti de rezultatele tratamentului de acolo nici unul nu a avut imbunatatiri, concluziile le trageti singuri.
    Un an nou fericit multa sanatate tuturor .

    • Cristin,te felicit pentru pretioasa marturisire. Ii rog pe toti care au fost la Augsburg sa-si spuna parerea (buna;rea)si ii asigur ca vor primi multumiri de la cei ce si’au propus or chiar s-au programat la BCA.

  7. La multi ani, tuturor!
    Va doresc ca anul ce vine sa va aduca sanatatea, in primul rand.
    Apoi, daca s-ar putea, Domnul sa ne deschida ochii spre calea cea mai buna de urmat, spre adevar…
    Nu in ultimul rand noul an sa vina cu liniste sufleteasca, cu echilibru, cu impliniri, cu dragoste…
    Sarbatori fericite!

  8. Salut Ciobanasule , ai pe blog un articol despre argintul coloidal , din pacate nu se poate accesa pagina , de cate ori incerc sa o accesez , i mi apare eroare 404 ,i mi poti trimite te rog sursa pagini , tu ai luat asa ceva ? multumesc anticipat , multa sanatate .

  9. Poate comparatia e exagerata, insa ma uit la floarea asta de colt si ma gandesc la puterea ei de a rezista, de a invinge frigul, zapada …… apoi puterea pe care ai avut-o tu de a rezista si de a invinge aceasta boala!
    MULTI ANI CU SANATATE TRAITI LA MAXIM!

  10. Am o intrebare oarecum delicata: Din informatiile obtinute de mine, inclusiv de la CDC, Lyme nu se transmite prin sex. Totusi, din experientele tale, crezi ca exista vreun risc in acest sens? Si sunt curios daca vreunul dintre cei cu Lyme a inceput o relatie dupa diagnosticare si daca i-au spus asta partenerului. Iar daca a fost cazul, a inceput partenerul sa aiba simptome sau nu?

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s