Iesiri, Iesiri, Iesiri

N-am mai scris in ultima vreme. Viata sanatoasa ocupa surprinzator de mult timp. Asa cum abia acum imi dau seama ca in 95% din restaurantele din Romania singurul meniu vegetarian in adevaratul sens al cuvantului este orez cu ciuperci sau cartofi natur cu varza, asa realizez ca sa traiesti sanatos in conditiile unui job de 8+1 ore iti cam mananca tot timpul liber.

Sucuri, gatit, sport, uneori qi gong, alteori reiki, putin…foarte putin, prea putin fata de cat mi-as fi dorit, somn pe care din greu ma chinui sa-l pastrez la macar 7 ore pe noapte si nici n-am mai zis nimic de citit. Noroc ca mai exista weekenduri pentru relaxare. Cat mai bine sa fie si o relaxare in natura.

In fine, pe foarte pe scurt, ce-am mai facut? pai am fost dupa cum mentionam si in trecut, in masivul Piatra Mare unde am urcat pe varf la 1844 prin ceata si o ploaie inghetata. Apoi am coborat cu bicicleta din muntii baiului in Azuga si apoi pana in Cimpina parcurgand 55 km, apoi am facut cateva trasee pe la lacul Sfanta Ana si prin Ceahlau in concediul muncitoresc, apoi am participat la „Prima Evadare” unde am parcurs cei 58 de km ai cursei pe teren offroad in 4h15min, apoi am mai facut o tura in Bucegi si tot asa.

Promit ca o sa revin si cu poze insa deocamdata vroiam sa va mai spun cate ceva in scris. Stiu ca pozele fac cat 1000 de cuvinte insa procesarea lor si inserarea in articole ia ceva mai mult timp pe care sper sa-l am cat de curand.

Ideea era sa va transmit ca se poate, ca dupa 7 luni de la terminarea antibioticului sunt ok dupa cum se vede in scurta descriere de mai sus. Adica, pe bune, sunt oameni sanatosi clinic care nu fac chestiile alea pentru ca nu pot. Asadar, exista viata dupa Lyme, chiar exista!  Inca o chestie, daca mananci vegetarian nu vei fi lesinat asa cum cred majoritatea oamenilor ci vei putea face ce am scris eu mai sus daca ai grija cat de cat la ceea ce mananci. Sigur, mai mananc din cand in cand cate un ou de gaina de tara, sa zic cam 4-5 pe luna pentru ca si dupa atata timp (aproape 20 de luni de cand am renuntat la carne si la 7 luni de cand am renuntat la tot ce inseamna lactate) inca nu reusesc sa echilibrez nutritiv 100% dieta si atunci mai bag cate un ou pentru vitamina B12 (pe care de altfel o si suplimentez cu ajutorul unui spray cu vit. B12).

Mai iau urmatoarele suplimente: coenzima Q10 120 mg / zi, gingko biloba 60 mg/zi, l-glutamina 2-3 g /zi, ulei de catina 1,8 g/zi, zinc 15 mg/zi si super rhodiola rosea 500 mg/zi, enzime digestive.

Nu mai mentionez de aportul de omega 3 din seminte de in ,argila, spirulina  si tot ce tine de aspectul nutritiv.

Fac sport in mediu organizat (sala de fitness) de doua ori pe saptamana: miscare anaeroba (cu greutati) – 70% din timp, miscare aeroba (bicicleta si alergat pe banda) – 30% din timp, sauna la 80 de grade tot de 2 ori pe saptamana si bazin. Incerc sa merg o data pe saptamana cu bicla la munca (2 x 20 km) si sa lucrez cu greutatile acasa inca o zi + weekendurile atunci cand ies in natura. Deci in medie, cam 4 zile pe saptamana fac sport intre 1 si 4 ore pe zi. Acum mi-am luat o coarda si desi sunt cam praf la sarit coarda, totusi perseverez ca sa inlocuiesc cu ceva mai placut cele 100 de sarituri matinale „pe loc” pentru punerea in miscare a limfei.

Si nu in ultimul rand sa nu uitam sa ne rugam si sa multumim Divinitatii pentru tot. Nu fac pe habotnicul, n-am pretentii de credincios, in fapt, cred ca sunt si posedat de duhuri necurate avand in vedere ca am o stare de agitatie cand intru in biserici, insa stiu ca exista cineva ce le oranduieste pe toate si mai stiu sa recunosc un text frumos si iacata! cum stateam eu asa intr-o seara si meditam la nemurirea sufletului, un gand mi-a venit subit in minte cum ca sa caut pe google acatistul de multumire. Acum cateva luni nici nu stiam ce-s alea acatiste si oricum, nu stiam nici dupa aceea vreunul insa l-am cautat pe acesta si nu mica mi-a fost mirarea sa descopar ceva miraculos care la prima lectura (a unui acatist) aproape m-a impresionat la lacrimi prin faptul ca se muleaza perfect pe ideea de panteism cu care ma identific destul de mult.

Daca nu ma credeti, iata un citat si mai jos linkul catre intregul text pentru cei care simt ca trebuie sa multumeasca.

M-ai adus in viata aceasta ca intr-un rai preasfant. Am vazut cerul ca un potir albastru si adanc, in azurul caruia canta pasarile, am ascultat fosnetul linistitor al padurii si susurul dulce – glasuitor al apelor, m-am infruptat din roadele bine inmiresmate si dulci, ca si din mierea cea parfumata. Ce bine e la Tine pe pamant si cata bucurie sa fii oaspetele Tau!

Slava Tie, pentru praznicul vietii;

Slava Tie, pentru buna mireasma a lacramioarelor si a trandafirilor;

Slava Tie, pentru felurimea cea desfatata a roadelor si a seminelor;

Slava Tie, pentru stralucirea de giuvaer din roua diminetii;

Slava Tie, pentru surasul desteptarii scaldate in lumina;

Slava Tie, pentru frumusetea zidirii mainilor Tale;

Slava Tie, pentru viata veacului acesta, prevestitoare a celei ceresti;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Link Acatistul de multumire

107 comentarii la “Iesiri, Iesiri, Iesiri

  1. A picat tare bine in aceasta dimineata postarea ta.
    Le-ai impletit bine asa pe toate, cate putin….cat sa-mi dai pofta sa continui lupta asta. Cateva zile nu am putut merge si am fost foarte demoralizata. De aseara fac iar pasi marunti asa…si incep sa ma visez colindand dealuri si paduri asa ca tine 🙂

  2. Buna dimineata tuturor! 🙂
    Dragut articolul tau. Motivant.
    Te admir a nu stiu cata oara pentru perseverenta si disciplina.
    Si ma bucur ca esti bine. Te pup!
    Keep up the good work! 😉

  3. Ascult acatistul din linkul dat de tine. De mult nu am mai auzit asa voce….chiar iti merge la suflet. Multumesc!!!!

  4. Vindecare, seninatate, smerenie – egal libertate– Doamne da-le la toti aceasta bucurie
    De cand ai aripi treci muntii si vaile, asa, in joaca. Dupa bicicleta urmeaza parasuta, parapanta, balon ? Ma bucur atat de tare incat am trecut la fapte si am facut 4 km.pe jos. Din pacate mi s-a facut foame si am oprit la doua cofetarii pt.alimentarea motorului cu doua amandine. Sarutari * celui mai fericit dintre boreliosi *

    • Decat amandine, mai bine iti cumparai niste fructe sau sa iti pui la tine o punguta cu niste migdale, caju, fistic, nuci.
      Uite de cofetarii! Majoritatea prajiturilor sunt facute din prafuri, zahar, faina alba, frisca vegetala, aditivi, coloranti si alte porcarii. Gandeste-te ca intri intr-un loc plin de chimicale sub forma de mancare. Bleacs!
      Si eu mai mananc cate ceva dulce, dar imi fac acasa. Sau cioco din categoria extra multa cacao sau o eugenie (eugenia e chiar pacatoasa, dar mananc o data la cateva luni si ma potolesc).
      Aminteste-ti ca mananci pentru nutrienti, nu pentru placere! 🙂

  5. Da! Excelente articolele acestea cu drumetiile si cu incercarile de recuperare ! Exemple foarte motivante!
    Cate fapte de vitejie de la voi ! 🙂
    Si eu imi doresc sa ajung sa ma pot felicita pentru perseverenta in activitatea pe care tocmai am inceput-o.
    Cand am citit aceste postari m-am regasit si mi-am alimentat speranta ca voi fi in stare sa revin, sa repet calatoriile in natura asa cum au reusit si altii sa se recupereze.

    Stau si ma gandesc insa daca mai am curajul sa merg la Muntele Rosu si sa ma cazez la cort, sa stau intins pe pajiste, parapanta….asa cum am facut si acum patru ani cu prietenii cand am sarbatorit noaptea cea mai scurta din an…..am adormit spre dimineata langa vatra focului si atunci cred ca am fost atacat miseleste….dar fara rush…

    Apoi, ma obisnuisem sa nu parasesc orasul iar daca o faceam, ma asiguram ca sunt aproape de un spital si ca am un mijloc de transport la dispozitie pentru a ajunge urgent acolo…pe langa faptul ca umblam la mine cu o gramada de pastile, ca ma temeam sa practic orice activitate care imi schimba starea spre infricosatoarele simptome combinate de sufocare, rau, ameteala, lesin, dureri, usturimi viscerale sau musculare, etc.

    Cu timpul si foarte greu..mi-am revenit….

    Asadar, sper sa fi scapat definitiv acum!
    Am facut si eu in acest weekend primii pasi marunti spre sport dupa trei ani de hibernare si curaj in a pleca sa colind prin natura!
    Sambata eram prin Branesti ca in aproape fiecare weekend si de data aceasta renuntat la orice temere, fobie dobandita in perioada activa a bolii.
    M-am rup de orice siguranta, am luat bicicleta si am plecat la drum fara sa ma mai gandesc la nicio posibila nenorocire; am renuntat pana si la TELEFON !
    A fost surprinzator de frumos si de bine !!! Mai vreau ! Imi pare rau ca Duminica nu au mai fost conditii meteo ca as fi plecat din nou si pe o distanta mai mare !
    Inconstienta maxima ! 🙂
    Nu a fost ca la munte…dar am avut parte de padure si de o vreme ce semana cu cea de la munte..cu nori, vant, putin racoare…totul in perimetrul Pod Tuborg, Padure Branesti, Autostrada A2, Vadu Anei.

    Pe langa dieta predominant crudivora (exceptand gratarul de weekend si berea neagra – utila in curele de slabire), incepusem deja cu seriozitate un program constant/zilnic de exercitii fizice pe langa casa si pe langa celelalte activitati specifice sfarsitului de saptamana tot pe langa casa/mall (tuns gazonul, ping-pong, basket, bowling, volei…)

    Data viitoare, distanta parcursa pe bicicleta va vi mai mare si voi pedala fara sa ratez vreun wkend fara ploaie.
    Iar in fiecare zi lucratoare, seara voi fi in parc IOR si voi alerga usor dar pana la epuizare.
    Acum enspe ani alergam cu viteza, fara oprire intreg perimetrul lacului din Tineretului iar pe ultima suta faceam si sprint ! Acum sunt praf…mi-e rusine sa ma si gandesc doar…si asta nu de la boala…ma ingrasasem cu mult inainte de debut….
    Sunt foarte hotarat! De la 100 kg trebuie sa ajung la 85! Sa vedem cat ma tine de data aceasta….

    Asadar, daca sunteti din Bucuresti, va astept in parc pentru sport vara aceasta !

    O doresc o vara asimptomatica si cu multe renuntari (la rele) si realizari (de bine) ! 🙂

    • daca e adevarat ceea ce spui, draga iahim, atunci toate felicitarile mele pentru schimbarea atitudinii fata de asta iarna. o sa vezi ca o sa fie din ce in ce mai bine cu trecerea timpului. trebuie doar sa lasi parerile celorlalti deoparte si sa crezi in sansa ta care exista si e ascunsa chiar in fata ta.

  6. foarte frumos si laudabil .felicitari pt tot, sunt in lucru sa vad ce mai reusesc perseverez desi ma dor picioarele tot ma incapatinez sa merg pe jos.ma bag si la terapia kangen,ce-o fi o fi……. sanatate tuturor

      • Adita,
        Surse de proteine vegetale sunt multe. Ai un articol aici:
        http://www.libertatea.ro/detalii/articol/10-surse-de-proteine-vegetale-care-nu-trebuie-sa-ti-lipseasca-in-post-439304.html
        Cel mai misto ma simteam dupa pudra de canepa, nu te ameteste, nu iti da nici o chestie aiurea, iti da o senzatie foarte faina de satietate ca si cand corpul tau are tot ce ii trebuie si nu mai vrea nimic altceva. Are aminoacizi esentiali necesari fabricarii de proteine.
        Renumita soia este foarte cautata ca inlocuitor de proteine, dar e plina de fito-hormoni si in cantitate mare+consum regulat poate da dereglari homronale. Eu nu mananc soia decat ocazional, poate o data la cateva luni.
        Ciobanasul e mai ocupat si mai discplinat decat noi, asa ca m-am incumetat sa iti raspund eu. Sper sa nu se supere pe mine! 😛

        • Multam mult.dar cu ciupercile cum ramine.?am o punga de ciuperci shiitake si vroiam sa le combin cu ciupercile noatre de la piata sa le fac cu spaghete integrale

          • Ciupercile sunt ok, dar ar trebui evitata combinarea cu glucide (paste). Cel putin eu asa stiu.
            Incearca sa le combini cu niste legume. De ex un piure de conopida ar merge langa ciuperci. Imi place mult si combinatia de salata de spanac crud (langa care mai pun niste ridichi rase, morcov, uneori sfecla cruda, rosii) cu ciuperci coapte pe plita cateva minute. Astea clar nu le poti face pe plita, dar le poti trage rapid la tigaie intr-un pic de ulei si cu niste condimente de care iti plac.

  7. Ura!
    Am reusit!
    Am crezut ca va ploua iar cu orele si ce sa vezi?!
    Intre 20,30 si 22,00 am alergat doua ture de lac cu opriri la toate aparatele pe care le-am intalnit in cale si unde am facut doar exercitii de forta cu patru repetari la fiecare aparat de acest gen!
    Cand mi-am dat tricoul jos, acasa, semanam cel putin cu Mike Tyson 🙂 …potential am.
    Ma simt extraordinar de bine si as iesi din nou daca nu as merge la serviciu maine.
    Vreau sa bat fierul cat e cald, cat am vointa…poate chiar imi iau concediu pana Vineri 🙂
    Am renuntat la orice forma de alcool si nu mai mananc seara…ce sa mai..sunt pe drumul cel bun!
    Problema e cu transpiratia, sa nu racesc…cred ca am nevoie de 5 maiouri/tricouri de schimb sa nu dau in altceva…
    Pe cuvant ca ma simt de parca nu as fi fost vreodata bolnav de ceva cu exceptia epicondilitei de la bratul drept si a unei usoare intinderi la gamba dr de la bicla (am avut portiuni unde deabia am urcat cu 2×2)…nu am mai facut sport intens de ani…
    Asadar, eu m-am incapatanat! 🙂
    Sper totusi..sa nu ajung sportaholic 🙂
    Spor tuturor!

    • Buna.am inceput si eu sa alerg dar am o mica problema.ma cam ia ameteala si o oboseala dar nu m am lasat.a patit cineva asa ceva?

      • Cand eram foarte bolnava, nu puteam sa alerg. Adica puteam, dar in scurt timp ma lua o ameteala, junghiuri in cap si o stare de lesin. Am incercat diverse variante, alergat o tura scurta, apoi plimbat si iar alergat. Sau alergat asa lejer cu controlarea respiratiei si tot nu mi-a iesit nicicum.
        Pana la urma am renuntat, ma simteam foarte foarte rau dupa.
        Problema este de fapt cantitatea de oxigen care ajunge la creier, cand e sub sau peste limitele normale determina ameteala. De aceea si hiperventilatia da ameteala.
        Miscarea si dieta trebuie abordate la fel : trebuie sa stii ce si cum faci, sa vezi cum reactionezi la ele, sa vezi ce poti aplica si ce nu, sa iti adaptezi elementele la propria persoana, iar modificarile sa le faci treptat.
        Daca Iahim e viteaz si alearga de schimba 5 tricouri, nu inseamna ca toti putem face la fel. 🙂
        Incepe cu plimbare in pas mai alert, atentie la respiratie, apoi incearca sa alergi foarte putin si combinat cu plimbare, alergare usoara, pilmbare si iar alergare. Si durata unei sesiuni de miscare o cresti treptat.
        Daca ai senzatia de oboseala patologica dupa, nu e ok. Daca e asa, nu te ajuta, mai rau iti faci. Este o chestie pe care o zice Klinghardt – ca se golesc celulele de nutrienti la miscarea aeroba si corpul e mai slabit dupa, efectul fiind de fapt unul negativ.

          • Clar ca nu poti sa stii ce poate ajuta si ce nu.dar o sugestie conteaaza enorm .pt mine una e de ajutor.nu le iau ca pe sfaturi ci ca pe o sugestie fiecare decidem apoi ce si cum.nu trebuie sa te simti oarecum……
            Multam
            Sanatate

        • Multam mult.maine sunt libera si o sa incerc iar.usor sa vad ce reusesc .iar cu mincarea manincca si pina acum fara carne.lapte.oua.brinza.dar imi este greu cu proteinele astea vegetale.mai mincam falafel si humus dar m-au cam ingrasat .si mai fac o pauza.vad eu maine ce si cum.azi sunt ametita .nu am mai avut demult ameteala asta.mmmm ma cam sperie dar sper sa fie trecatoare.va pupic si vamultumesc mult

      • Nu e bine daca ti se instaleaza oboseala. Eu cand am primit recomandare de gimnastica de recuperare a subliniat doctorul ca sa vada instructorul „fara sa i se instaleze oboseala”. Nu mai alerga daca obosesti, incearca altceva.

        Eu daca fac greseala sa obosesc ziua aia este pierduta, nu imi mai revin nici cu politia. Nu trebuie sa obosesti doar sa transpiri si sa simti ca te simti mai bine. Daca treci pragul si ajungi la oboseala ti-ai facut un rau nu un bine.

    • felicitari iahim si bine ai venit in club 🙂 Ai toata admiratia mea pentru directia in care ai ales sa mergi . Din pacate sunt putini cei care chiar inteleg cat de importante sunt exercitiile fizice in recuperare / vindecare . Ma intristeaza de asemenea ca medicii care se ocupa de lymeri nu sunt constienti si nu recomanda programe de recuperare alaturi de antibioticele a la long. Ma intrsiteaza sa vad / aud , de oameni care stau in cashile lor de spaima capuselor, refuzand sa mai iasa in natura si sa se miste din jiltul confortabil instalat in fata PC ului . Acestia probabil nu au mari sanse sa se mai vindece. Si sanatos fiind, daca duci o astfel de viata pentru 2-3 ani te imbolnavesti negresit . Tu ai observat ca daca faci sport te simti mult mai bine . si o sa te simti din ce in ce mai bine , mai puternic si mai plin de energie. Asa ca… tine-o tot asa ! Nu-ti fie teama ca vei deveni sprthaolic 🙂 Nu ai gena… cum s-ar spune 🙂

  8. Ma certati si pe buna dreptate, nu pot scapa de dependenta de dulce, orice este dulce imi trage cu ochiul si nu pot sa ma abtin.As manca fara rusine si remuscari vreo 5 melci cu mac, amandine, etc.ioi ce nasoala sunt!!!!!!!!!!!
    Dar………mananc si fructe foarte multe, alune de padure, nuci.Cu legumele nu prea ma impac, ma straduiesc zilnic cu o portioara. Mananc si chefir mult cu seminte si cereale,. Beau lapte de soia zilnic. Am facut RMN la creierasul care mi-a mai ramas, nu am demielinizari in schimb la RMN-ul pe coloana am tot felul de tasari, fisuri, deformari, degenerari, noa pot spune ca mai multe AM decat NU am. Paradoxul este ca nu ma mai doare coloana deloc si nu stiu daca sa iau tratamentele prescrise. Analizele de sange toate bune.DAR, iarasi un dar mare, in ziua cand am aflat ca nu am -in cap – nimic rau, am cazut si mi-am fracturat degetul de la mana dreapta. Arata ca un carnat vanat. unghia neagra, doare. La ortopedie mi-au pus degetul in atele si iau zinat 7 zile.Scriu cu stanga, iar multele lucruri mari sau marunte le fac greu.Ei na, o sa treaca bine ca pot sa ma plimb, picioarele au decat vanatai,
    Ciobanule zburator nu-mi recomanda o ** halca de carne** nici in gluma, sunt in stare sa-mi trag niste snitele cu scuza ca mi-a fost recomandata carnea in meniu de un ** cunoscator**
    Energia cea buna sa ne inconjoare pe toti. MA si VA iubesc

    • Poti scapa de dependenta de dulce si de orice alta dependenta. 🙂
      Oricine poate depasi asta, dar e nevoie de schimbarea cognitiilor legate de mancat, mancare, dulciuri, de cautat alte recompense care sa dea un efect similar senzatiei pe care il ai dupa ce mananci dulce, crescut echilibrul interior, adus emotii pozitive altfel.
      Eu am fumat si chiar devenisem dependenta de-a binelea. Era mai mult decat un obicei. Cand ma enervam, fumam. Facusem din asta un mecanism de coping pentru situatiile in care ma enervam…
      Eu nu stiu de ce nu vrei sa imi scrii pe mail.
      Ma si va iubesc si eu. 😛 Ce faina e expresia asta. MA si VA IUBESC! 🙂
      Imi pare rau pentru deget! Rabdare, trece incet incet.

  9. Mai sa fie, alta veste buna pe ziua de azi, viitorul **Tyson** a trecut la treaba si cu succes deplin.Iahim, dupa o luna de vreme buna si alergari carduri de fete suple cu pletele in vant te vor hartui prin parc. Alearga viteazule, alearga. Foarte bine ca transpiri, balti de transpiratie sa ramana dupa tine, ies toxinele cu litrul…. Iti doresc INCAPATANARE si CHEF de exercitii zilnice.

  10. 🙂 nu stiu fratilor ce aveti cu dulciurile astea 🙂 nici de carne ca friptura nu am pofte dar inteleg sa-ti fie pofta de un mic, un cremwurst cu ketchup si mustar, cu muraturi 🙂
    …asadar, dulciurile nu ma atrag dar daca ma rogi/obligi, le mananc! in schimb, pentru a manca fructe trebuie sa ma obligi sa accept sa ma platesti ca sa le mananc….
    ..poate nu e bine dar asa am trait toata viata…si explicatia ca am fost sanatos 31 de ani si de acum in colo iar este probabil faptul ca mananc legume cu pofta mai mare decat orice.
    spre exemplu, daca vad ridichii in piata, mai ales cand apar, cumpar repede trei patru legaturi si dupa ce le spal la cismea, le execut pe loc pe stomacul gol fara iuteala 🙂 … nu mai vorbesc de cum ramane varza fara cotoare, salata fara componente, pe rand daca este pregatita si nesupravegheata …sau ca peste tot unde am fost in vizita si am mancat mujdei, se faceau doua portii mari – una pentru mine si cealalta pentru restul 🙂 ..mi s-a mai spus ca am gusturi scumpe 🙂
    iar in privinta manctului pe la restaurant, Ciobanul are dreptate…eu mai mananc pe la L”Incontro…dar nu mi se pare exagerat sa mananci o tigaie incinsa cu legume picante cu putin pui si garnitura de orez sau ciuperci trase in unt/margarina/vin alb cu o alta garnitura…
    hai ca mi se face pofta si m-am jurat ca nu mai mananc noaptea !
    aceasta este povestea mea vegetariana 🙂

  11. Anka, multumesc nu am uitat, dar am fost la **mosie*,* la doctori si stau cu degetul mijlociu in sus aratand semnul american, BIP, BIP, stii tu care. Eu nu mai fumez de 4 ani, dar cu dulcele inca nu am reusit sa-mi rezolv problema. Glicemia imi este f.buna insa stiu ca pentru bacterii cand le dau dulce este sarbatoare si se cred in Tara Acadelelor. Pentru alcalinizare beau multa apa plata cu lamaie. Somnn usor si vise in care zbori spre alte lumi sau poate ACASA.

  12. Iahim, eu te incurajez si tu esti crud ca Attila, salivez si simt miros de mancare thailandeza.Ma duc si-mi prepar taitei chinezesti cu morcovi , dovlecel, mazare si soia.Alerg spre bucatarie cum ai alergat tu prin parc. Oi, Vei ce taitei…………sunt in concediu medical asa ca traiasca libertatea

  13. imi pare rau de un asa concediu…hai ca am baut si eu o juma” de pahar cu lapte sa-mi pacalesc foamea dar nu mai fac asta de maine iar acum ma culc.
    nb!
    si o dimineata plina de energie si de ganduri curajoase si bune !

  14. Costine, ce faci tu depaseste cu mult media normalului, a omului sanatos, si ce e interesant e ca o faci cu un regim vegetarian. Ar fi bine de stiut ce nu poti face, sau daca e ceva ce te tine si nu poti face acel ceva.Poti fi clar un exemplu de urmat, un al doilea Guranda, ( din cate am vazut sunt cam aceiasi pasi urmati). Spor la sport ( eu nici cand eram ok, nu faceam nici la jumatate ce faci tu acum ca om ” bolnav” )

    • Cristi, sunt chestii pe care simt ca nu le pot face (sa zic deocamdata). Inainte alergam destul de mult, acum parca nu mai merge pe distante mai lungi. Am alergat cel mai mult de cand am inceput cu recuperarea 3,5 km si m-a cam durut capul. Alergarea e un exercitiu cardio foarte intens (cel putin la 11-12 kmph cum alergam eu). De altfel asta si vroiam sa mentionez: sa nu se inceapa recuperarea cu exercitii cardio ci doar cu greutati, fitness, streching, pilattes, oricum, ceva sa nu-ti duca pulsul peste 100, cel mult bicicleta. eu imediat dupa antibiotic cand incepusem sa mai alerg cate 1-2 km dupa aia ma durea capul 2 zile. acum durerea de cap instalata dupa acei 3,5 km a fost de scurta durata (gen 1-2 ore).
      Apoi, nu mai pot sa ma catar cum o faceam inainte de boala. Nu am rezistenta in maini (dar cred ca asta e o chestie de antrenament caci asa eram si inainte sa merg la panoul de escalada prima oara cand mi se umflau mainile si nu mai puteam sa ma tin de nicio priza).

      In rest, cel mai important mi se pare miscarea in natura. Chiar ma gandeam asa intr-o doara ca as putea sa organizez o iesire de 2 zile cu borreliosii care sunt in recuperare la munte pe un traseu mai accesibil dar totusi frumos ca sa vada ca am dreptate. Cu ocazia asta tinem si niste sedinte ale borreliosilor anonimi unde o sa discutam despre una alta.

      S-a discutat mult pe aici pe blog de motivele pentru care te imbolnavesti (pentru care organismul cedeaza la TINE in fata infectiei si nu la altii), la mine nu cred ca a fost vinovat stilul de viata decat daca am putea considera shaormele excesive ca fiind provocatoare de boala. in rest faceam sport la greu si mancam cat de cat gatit „in casa”. la mine au fost (si inca mai sunt) motive sufletesti, spirituale. neimplinire, indepartare de natura mea divina, lipsa afectiunii, certurile celorlalti, stresul, ideea ca traiesc intr-o lume rea, ca-s damnat de soarta. intr-un fel, in ciuda activitatii alpinistice sustinute, in sufletul meu se nascuse deja ideea nostalgica in care ajunsesem la un punct terminus dupa care nu mai vedeam niciun viitor. ce departe de adevar eram… insa….cin’ sa stie?
      Cred ca Dumnezeu da fiecaruia o cruce pe atat de grea pe cat ii trebuie fiecaruia sa se schimbe. Unii-s caractere mai tari si mai incapatanate, altii-s usor maleabili si deschisi.
      Eu consider ca ceea ce am experimentat (mult mai usor decat ce au experimentat altii) a fost suficient (ca o mangaiere divina) pentru a ma determina sa ma schimb. Am o imagine asupra a ceea ce ar fi de preferat sa fiu si nu-s nici pe departe acolo. Mai e de munca…

  15. me, too ! pentru intalnire! pentru excursie !
    pentru transport, puteti sa va bazati si pe masina mea daca este necesar. (Logan 23,000 km – fara aer conditionat – imi plac calatoriile pitoresti la temperatura mediului ambiant 🙂 )
    dar sa nu fie prea curand ca deabia ma mai pot misca 🙂 am o febra musculara si sunt asa incordat ca nu mai pot duce mainile la spate sau sa cobor niste scari 🙂
    a fost o zi groaznica 🙂 am crezut ca doar ma voi plimba putin sa nu stau pana ma recuperez si am facut o prostie si mai mare 🙂 am facut mai mult efort decat ieri 🙂
    Simt ca daca reusesc sa nu ma opresc toata saptamana aceasta, voi continua fara sa ma mai opresc toata vara, toamna.
    De asemenea, simt ca incrancenarea asta pana la epuizare chiar imi este suficienta sa nu mai am nicio legatura cu simptomele…
    Acum nu stiu daca sunt eu intr-o perioada buna, m-am recuperat si organismul poate sa faca acest efort sau ma ajuta atat de mult sportul sa ma simt bine….astfel, ma gandesc sa nu dau sperante false bietilor oameni care poate au dureri, deabia se misca sau au orice alte simptome debilitante si capata incredere in a-si forta si ei limitele actuale pentru ca apoi sa fie dezamagiti sau sa le fie mai rau…acum cateva saptamani, luni, aveam si eu ameteli, inima in gat de la orice forma de efort incat eram convins ca voi muri fara sa apuc a mai face sport vreodata..
    Acum…efortul constant, cat mai indelungat, pana spre epuizare..pur si simplu, la mine functioneaza cu rezultat maxim sau suportabilitate maxima.
    Pur si simplu functioneaza sau si pentru ca a inceput sa nu mai imi pese absolut deloc de nicio consecinta nefasta si in plus am inceput sa cred in puterea mea.
    Am reusit sa ma ”pacalesc” singur. Ca si un paranoic, mi-am insusit o alta realitate pe care sunt convins ca o traiesc. Eu imi imaginez ca sunt o persoana sanatoasa care doar sufera pe plan sentimental si care incearca doar sa-si innece amarul in sport si sa scape de supraaportul caloric acumulat…atata tot…pur si simplu, brusc, nu mai gandesc in termeni de boala nimik si nu mai fac nicio trimitere la aceasta legat de orice senzatie simtita….am uitat ca si un fumator care se lasa brusc!
    Atentia pentru boala a fost pur si simplu un viciu !
    Merg inainte cu alte scopuri tinta definite : nu sa imi monitorizez starile, sa le explic, sa le ameliorez ci sa fac orice sa-mi indeplinesc planurile mintindu-ma ca piedicile pe care le simt sunt simptome de la o gripa banala sau de la oboseala.
    Cea mai importanta observatie pe care am facut-o este ca cea mai importanta este odihna prin somn. Spre exemplu, pentru ca ieri m-am culcat dupa ora doua, azi am simtit ca inima nu s-a odihnit si ca se chinuie sa pompeze. De fiecare data cand fac rabat la somn in ultimii trei ani, organismul meu reactioneaza foarte urat pe segmentele cele mai sensibile cum ar fi perceptia functiilor vitale : respiratie si circulatie. Momentele cand nu dormeam doua nopti au apus pe vecie…
    Si inca ceva!
    Nu stiu daca sa ma bucur…poate pe moment ca ma ajuta…
    In timp ce-mi dadeam sufletul pe altarul sportului, am simtit pentru prima oara un fel de compasiune pentru cei care beau bere la terasa de langa 🙂 sentiment nobil…probabil izvorat din invidie sau sec-ul pe care il simteam in gat 🙂
    Ce sa mai 🙂 am devenit constient cum pot sa distrug totul cu o singura bere 🙂
    Dar sa nu fiu ipocrit…indiferent cat voi merge pe drumul acesta sanatos nu imi voi nega niciodata instinctele, dorintele, placerile… si berile bune, si micii e buni, shaorma cu detoate asa cum si sa inseli sau sa ai parte de mai multe gratii iti doresti, nu o vei face doar pentru ca iti impui ca sa fie bine sa nu fie rau.
    Numai bine!

    • ar fi de preferat sa o iei treptat cu efortul si incearca sa nu faci febra musculara ca aduni acid lactic in muschi si nu-i ok .Creste durata exercitiilor si efortul treptat . Eu la inceput am inotat jumate de bazin si-am simtit ca nu mai pot , apoi am putut o tura intreaga si apoi am ajuns sa fac 6 si 8 fara sa obosesc dar incerc sa nu fac excese .
      E normal sa simti compasiune pentru cei care beau beri la terase . Tu incepi sa vezi altfel lucrurile si pe masura ce incepi sa asociezi micii si shaorma cu starea de boala in timp ce regimul alimentar sanatos va fi asociat starii de bine si performanta … vei obtine mecanismele mentale prin care nu-ti vei mai dori niciodata asemenea alimente . Eu intr-un final am ajuns la aceasta etapa si realmente simt o senzatie suverana de autonomie si control in care eu decid si nu poftele/obisnuintele survenite in urma fostelor obiceiuri . Stiu ca pare ireal dar se poate aunge la asta.
      Si eu am ajuns la concluzia ca somnul este cel mai important . Si pe mine ma ajuta mult o transa suficienta de somn , mai mult decat orice . Din pacate nu reusesc sa ma culc devreme si sufar pentru asta.
      E bine ca nu te mai identifici cu boala. Excelent ! Faci pasi corecti si nu stiu daca esti ghidat de instinct sau ai citit cate ceva in sensul asta . Si la mine s-a instalat starea asta in timp, venita cu firescul acceptarii . Nu acceptarea bolii ci a vietii asa cum e ea, cu tot ce include ea … moment in care am inceput sa resimt din ce in ce mai rar boala ca fiindu-mi cea care-mi conditioneaza viata . Intr-o zi ,cineva care nu ma vazuse de mult m-a intrebat cum ma mai simt ca ma stia bolnava rau si eu i-am raspuns ca sunt bine . Atunci persoana m-a intrebat : ” dar nu-i asa ca ai fost intotdeauna bine si boala era doar in capul tau, ca din afara asa parea …?! ” I-am raspunsa ca da , asa e . si pentru prima data chiar cred in asta… Nu ma mai simt nedreptatita ca lumea nu ma intelege si nu crede prin cata suferinta trecem noi lymerii ci magandesc serios ca multe simptome mi le-amindus singura si le-am amplificat prin firea mea panicoasa . intr-un fel eram predispusa la bala dar abia acum,privind retrospectiv imi dau seama. Recuperarea pentru noi inseamna si remodelare psihica, reconfigurarea modului in care percepem lumea si viata , constientizarea emotionalului , iar asta este provocarea cea mai mare si cascada cea mai tumultoasa pe care o avem de trecut . Ma refer aici la cei simtomatici cu anii, nu la cei care s-au ameliroat cu 21 zile de cefort 😛 ca aceia , ca si oamenii sanatosi …. nu vor intelege niciodata despre ce vorbesc eu aici .

      PS . pe cine /ce sa inseli ? in realitate nu te poti insela decat pe tine. Reflecteaza la asta !

  16. …putem sa folosim si niste semne speciale pentru a ne putea recunoaste in multime..asa cum faceau/fac si masonii sa se ajute in situatii limita 🙂
    Fratia Borrelia de Rit Afzelic sau Garinic sau Sensulato antic si acceptat 🙂

    • Am si eu un bilet de trimitere de la d-na dr de anul trecut. Nu am apucat sa-l folosesc ca a trebuit sa plec si nu cred ca mai are valabilitate acum. As putea face programare fara trimitere?

          • Am urmarit su eu „documentarul” asta. Slab rau. Aproape ca e un fel de „Expelled: No Intelligence Allowed” in varianta Lyme. Propaganda & victimizare (din partea LLMD-istilor), plus portretizarea celor din IDSA ca fiind super dubiosi sau habarnisti. Bun de stors lacrimi, dar cam atat…

            Tineam doar sa-mi exprim opinia. 🙂

            Si un mic mesaj pentru anka27. Motiv sa ramai: nu ma relansez in discutii, deci locul asta ramane cu floricele roz si parfum de levantica.

            A, si iti multumesc ca m-ai inclus si pe mine pe lista celor imbratisati de plecare. Apreciez gestul. Ti-o spun sincer. 🙂

            • aici nu pot sa nu fiu de acord cu tine. UmS e mai mult o chestie martirizanta …
              eu zic sa faci ceva s-o pastrezi pe anka pe blog. cere-o de nevasta! 🙂

            • Sandule, plecarea Ankai nu are legatura cu interventiile tale asa ca poti sa revii in sforta cu elucubratii marca insula fandoselii 🙂 Nu de alta dar uneori avem nevoie si noi sa ne confirmam ca insa suntem zdraveni cu capul 🙂 … si asta comparativ cu altii 🙂
              iar florile erau albe cu miros de iasomie, nush unde le-ai vazut tu roz 🙂

  17. Am avut un feeling recent ca in curand nu voi mai scrie pe blog. Nu ma gandeam ca se va intampla asa repede.
    Vreau sa va spun ca va pup si va iubesc, dar nu mai simt nevoia, nu mai am feelingul, starea necesara de a scrie pe blog.
    Sunt in linii mari ok, inca mai am niste lucruri de rezolvat.
    Acum insa am senzatia ca drumul meu merge in alta directie.
    Cand voi fi complet vindecata si voi sti cum pot sa va ajut, am sa ma intorc.
    Poate revin mai devreme cu vesti, impresii, alte realizari… Poate nu. Nu stiu.
    Acum insa nu mai pot sa scriu.
    Va imbratisez pe toti cu iubire (chiar si pe S. Ciorba) si va doresc lumina, seninatate si sanatate! Va doresc sa va gasiti drumul spre cel mai esential loc al fiintei voastre, va doresc sa cresteti in lumina si iubire si sa regasiti relatia personala cu divinitatea!
    Va pup si va iubesc inca o data!

    • interesanta decizie insa un pic ciudata asa ca daca poti explicita mai pe larg pentru ca asta cu „am avut un feeling” e ca si cum s-a pogorat Arhanghelul Gabriel si te-a anuntat ca te vei retrage de pe blog ceea ce ar insemna ca umilul blog a devenit deja de factura divina :))

      • Nu a fost Arhanghelul Gabriel, el este Ingerul Darului, este cel care aduce viata, care le protejeaza pe femeile insarcinate. Nu e cazul meu. 🙂
        Nu pot explica. Pur si simplu drumul meu merge in alta directie.
        Nu are atat legatura cu blogul, cat are legatura cu mine.
        Dar va pot spune ca va iubesc si ca am sa ma intorc. 🙂

        • Arh. Gabriel e si bun vestitorul avand in vedere ca tot el a dat vestea Invierii lui Iisus. In general apare in momente de iluminare, de schimb in constiinta si in evolutie.
          Sa te intorci cu bine, in pace si iluminata!:)

    • si io care credeam ca decizia ta subita are legatura chiar cu faptul ca ai ramas insarcinata cu duhul lui papura`n paienjenis si te duci in cautarea unui tata pentru copil 😀 sau ti-ai gasit un amant mai interesant decat blogu` da borreliosi atat de divers simptomatici 😀 daca-i asa , te rog sa ni-l prezinti si noo succint in cateva cuvinte si nu ma lasa gestanta cu tot felul de idei cauzatoare de avort spontan din cauza ca daca nu mi se iecsplica concret ceva , mi`s in mare pericol sa-mi imaginez orice iar imagiantia dauneaza grav sanatatii 🙂

  18. Eu v-am zis ca sunt mai „greu de digerat”.
    Astea sunt momentele in care ma bucur realmente ca nu sunt intr-o relatie.
    Oamenii care intr-adevar ma cunosc, ma accepta si ma iubesc asa cum sunt, ma lasa in drumul meu. Atunci cand simt nevoia, revin singura.

    Va pup si va iubesc, sunt cu sufletul langa voi! 🙂
    Nu va abandonez, doar ies un pic din peisaj.
    Va imbratisez cu toata fiinta mea!

  19. ** Sa nu uiti Darie, sa nu uiti ** ai spus ca nu ne abandonezi, deci? sa avem sperante?
    Anka, ** fara tine blogul n-are rost ** si eu te sarut si te iubesc, am recitit tot si chiar oare nu ai putea sa TE iubesti asa cum ESTI dar sa nu ne parasesti ca mai este nevoie de tine chiar numai si pentru a ne inspira pe Irina, pe Ciobanelul eliminator de nestemate, pe mine… Corect, drumul tau este, ACUMA, altul dar o abatere pe o potecuta ne-ar impaca si ne-ar BUCURA, te rog sa ma crezi. Poate, poate incerci sa le impaci pe toate si maine dimineata ne asteapta un minunat eseu de la tine, tema fiind ABANDONUL intr-o noua abordare.Esti o draguta generoasa, iubitoare, cu umor si cu foarte multa dorinta de cunoastere.

    • Nu imi cereti sa fac ceva ce nu simt. Nu pot.
      Iar daca o fac fara sa simt, e o dubla tradare : fata de mine si fata de voi.
      Va iubesc si va pup!

  20. Ultimele stiri : cineva a reinventat roata sau nici macar nu este adevarat ce spune ?
    Daca este adevarat si pare afi pentru ca sunt cercetatori recunoscuti, atunci toate aceste rezultate exprimate de curand, vin doar sa intareasca convingerea in superputerea si invincibilitatea bacteriei.
    Inteleg ca din experientele lor, orice antibiotic reuseste sa lucreze cam o ora pana se inchisteaza bacteria ceea ce se contrazice cu ceea ce spunea Sapi ca fiecare antibiotic distruge cam 90% din populatia de spirochete.
    De asemenea nu inteleg daca este vb despre o microscopie normala sau intunecata superioara celei pe care o cunoastem noi in camp intunecat.
    Inteleg de asemenea ca toate simptomele indelungate cu dureri, ameteli si alte senzatii binecunoscute sunt inca parte din stadiul timpuriu si ca va urma ceva si mai rau in momentul in care un numar suficient de bacterii vor fi migrat in tesuturile mai sarace in oxigen si mai putin accesibile sistemului imunitar deja anesteziat..
    Iata deci, un articol in care se exprima doar o realitate, fara trimiteri la solutii, speranta ci doar la indoiala privinta viitorului.
    „There are strong indications that once the bacterium gets into your bloodstream, it’s there for the rest of your life”
    „Our experiments show that virtually all the bacteria change into the cystic form in the course of just one hour. We can then expose them to almost any antibiotic medication, but nothing destroy these.”
    Cum vi se pare articolul ?

    http://phys.org/news/2013-06-classic-microscopy-reveals-borrelia-bacteria.html

    • cum ni se pare noua e mai putin important.
      intrebare e cum li se pare celor care prescriu 2-3 ani de antibiotic pacientilor in ideea ca nu or sa mai apara „cocomarlele” la microscop.
      si uite asa e un joc du-te-vino intre laborator si medicul pacientului. e borrelia? e! baga antibiotic, ia sa vedem, acum e? e! baga antibiotic, dar ia acum, e? e! hai mai baga un an, hai sa vedem acum ca sigur nu mai e, teapa! e! mai baga inca 6 luni.
      trist, foarte trist!

      eu in continuare nu am gasit UN om in afara dnei Moscu care la mai mult de 6 luni de la microscopia negativa sa se simta bine si sa nu mai aiba spirochete si iacata acum in iunie s-au facut 2 ani de cand m-am apucat eu de antibiotic si de atunci n-au mai aparut vindecari dintr-alea 100% (sau 99%) ci numai 50-60-70%
      e si normal pana la urma. daca cineva se asteptata ca dupa 1-2 ani de antibiotic sa se simta bine, nu stie despre ce vorbeste. eu, dupa 10 luni de antibiotic sunt nevoit sa suplimentez si acum cu glutamina si enzime digestive ca sa am o digestie si o absorbtie intestinala cat de cat buna pentru ca altfel bag 1 tona de mancare (inclusiv grasimi) si cum intra asa iese, semn ca dupa 7-8 luni flora intestinala tot zob va fi cu tot cu probiotice, varza murata si kombucha. in conditiile in care eu aveam o digestie de fier 🙂
      si daca imi spuneti ca tot lyme e de vina pentru digestia proasta dupa luni de antibiotic atunci chiar sunteti paranoici 😀

  21. Ciobanas….ce inseamna mai exact digestie proasta la tine? eu constat ca dupa antibiotice sufar de constipatie iar pana acum n-am avut niciodata aceasta problema…. ; timp de o luna si jumatate aproape am luat doxiciclina si un lucru bun a fost faptul ca nu m-a durut capul in aceasta perioada decat in primele zile de tratament – a fost incredibil de bine din acest punct de vedere… si durerile articulare au diminuat…. cum am oprit antibioticul au reinceput durerile de cap… 😦

    • pai digestie proasta inseamna sa mananci 3 mese mari pe zi si sa nu te ingrasi 1 g, sa vezi ca mancarea iese cam la fel cum intra (nedigerata, fara a fi compacta) chiar daca o mesteci f.f. bine.
      de cand iau enzimele si glutamina totul s-a rezolvat insa. am inceput chiar sa iau si in greutate usor usor dar va mai tin la curent despre asta.

  22. eu sunt sigur ca digestia proasta e 100% din cauza antibioticelor….dar pana la urma, in afara simptome eu ma lamentez si mi-e teama/imi era atat de mult teama sa nu fi trecut prin viata si sa nu fi evitat calea fara intoarcere…probabil voi muri cu acest dubiu…ce ar fi fost daca as fi luat antibiotice pana la capat (care capat) sau nu……
    cunosc doua persoane care au incheiat „complet” ciclurile cu toate antibioticele…nu ca mine…
    astept sa vad si reactia lor in lunile ce vor urma.
    …pentru sufletelul meu si mintea mea obtuza as fi avut nevoie de mai mult decat niste consecinte negative care sa ma convinga la o decizie sau la alta….dar se pare ca nu exista…
    asta este limitarea mea…nu pot sa accept cu seninatate o cale mai ales cand tot nu sunt bine si exista solutii contrare..
    …asta este dubiul meu…in rest, le-am rezolvat pe toate 🙂

    ..iar incep. ba nu. iar am terminat.

    asadar, sport! pentru cine poate…dar cu moderatie, cum spunea cineva mai devreme…ca acum eu sunt cam faultat pentru ca nu am respectat aceasta regula 🙂 poate si de asta m-am razvratit iar…sunt slab (nu la trup)…dar am convingerea ca se va schimba si asta!

    • nu esti slab iahim. daca faci febra musculara ia un alka seltzer ca-ti scoate acidul lactic din muschi .
      Daca erai slab luai si acum antibiotice cu pumnul , de frica bacteriilor . D
      Dupa toate prin cate am trecut, eu sunt de parere ca nu exista slabiciune mai mare decat sa iei antibiotice mai mult de max. 2 saptamani. Trebuie sa intelegem importanta detoxifierii, a reducerii stresului psihic si oxidativ la nivel celular si in general tot ce poate pune organismul in pozitia de a se apara prin mijloacele proprii. Deblocarea sistemelor si relansarea sist. imunitar nu se face cu antibiotice a la long . De la intestine porneste sanatatea intregului organism pentru ca avem nevoie sa ne hranim or daca nu mai asimilam hranirea nu mai este posibila ceea ce duce la repercusiuni infinit mai grave decat asa zisele bacterii ucigase .
      eu ma simt bine, multumesc 🙂 rareori mai simt ca ma tin genunchii dar nu e durere si la fel ma tin muschii spatelui in zona omoplatilor dar per total sunt aproximativ rezolvata pe partea articulara si asta DOAR datorita detoxifierii . Pe partea psihica , am inca stari de anxietate
      , o depresie de fond si niscai probleme cu ochii dar astea le-am dobandit de pe urma antibioticelor care mi-au ravasit creierii .

      • Cum gestionezi anxietatea ca eu fara medicamente nu am reusit. Hai sa va dau de veste: nu am mai facut atacuri de panica, ameteala a disparut, durerile de cap s-au dus si ele, a trecut aproape totul. Mai am pe la orele 17 cate o cadere de glicemie si o stare de oboseala.

        • pai cum s-o gestionez ?? nicicum. O las sa treaca de la sine Tot asa … pe la ora 17 ma apuca si ma tine cateva ore . Sunt multumita macar ca nu ma incearca full time . Inca mai sper ca o sa se rezolve si problemele psihice odata cu relansarea sist. imunitar si cu regenerarea celulara … cu reducerea nivelului de stres ( nu ma mai expun ca inainte ) si nah… nu vreau sa iau medicamente psihiatrice , nu inca . Daca va fi cazul, voi recurge si la asta dar mi-e teama sa nu capat dependenta de vreo substanta chimica psihotropa .

        • Gina , pe considerentul asta, cat crezi ca din toate simptomele , durerile , etc, pe care le-ai avut au fost de natura psihica si cat de natura fizica? Eu de ex , fizic , pot spune ca am cateva, originea lor ma indoiesc sa fie psihica, in primul rand subfebrilitatea, circulatia periferica proasta, dureri de muschi si articulatii( difuze) , tinitus pulsatil, o anumita roseata a pielii la apasare ( pronuntata fata de alte persoane sau cum am fost mai demult), o usoara umflare a degetelor la efort sau caldura, in rest pot spune ca le poti pune si pe seama psihicului, adica , dureri de cap, presiune in cap, senzatia de arsura pe maini si picioare, rezistenta scazuta la efort fizic si psihic, bufeuri de caldura, tahicardie,intepaturi la corason, miros dereglat( uneori), plus celelalte care evident sunt psihice, adica anxietate, fobii etc.Sa nu se inteleaga ca sunt varza momentan, din contra , multe nu le mai am, sau sunt mult diminuate, fac exercitii cu gantere ( asa cam ca o lady) , flotari, cand am reinceput sa le fac , doar 5 , parca ridicam si plafonul de deasupra , asa de in forma eram, merg destul de mult pe jos( 3 sau 4 km /zi) mai dau la bicicleta, deci cat de cat, sigur ca sunt zile si zile, dar in principiu stau mult mai bine, si fizic si psihic. Deci daca cele de origine psihica nu ar fi , sau nu ar fi fost, treaba ar fi stat mult mai bine , cam cu 70 % as zice eu.

          • cristi, as da o raita prin zona sibiului sa facem o tura cu bicla, sa campam intr-o padure, sa sculptam ceva si sa facem niste orez cu ciupercute la foc de lemne in padure. imi ploua in gura 😀

            • Pe langa ce zici tu, as mai face multe altele, dar dupa cum spuneam , inca mai am de ” lucru”, nu cred ca as fi in stare sa fac ce faci tu, am mai fost la ” iarba verde” asa dupamasa, de vreo 3 ori pana acum , si desi m-am simtit bine, inca exista o lipsa de energie , sau mai bine zis nu suficienta, pe care am simtit-o atunci cand am fortat un pic nota( adica am facut lucruri normale de altfel, dar pentru mine a fost ceva mai mult), sau daca am condus vreo 40 km, comtinuu, parca aveam o usoara ameteala , cand m-am dat jos din masina, eu , care faceam sute de km pe zi, ( poate si stresul asta a contribuit la , ramolire, eu asa ai zic). Deci mai am de lucru, la greutate m-am stabilizat, nivelul de energie a crescut totusi, phihicli vorbind stau mai bine, ramane sa vad cum o sa tolerez caldura mai mare, ca aici cam scartie inca ceva. Sa dea Domnu sa facem ce ai zis , sa putem sa ne bucuram de „iesiri”, pe care tot timpul le-am apreciat. Eram curios sa vad ce ai luat pentru digestie, pentru ca as vrea sa profit de sezonul asta ” verde” ca sa pot asimila cat mai bine, sa pot sa imi refac rezervele nutritionale , cat de cat
              ( mie imi plac galbiorii, facuti tocana, si cartofii copti la jar, si iahnia la ceaun, si de ce sa nu recunosc slanina prajita cu ceapa)

  23. Doua bancuri bune :

    – D-le doctor, cum a murit Ion?
    – Nu stim inca. Tot ce stim este ca la autopsie s-a zbatut mult…

    Un medic isi duce studentii in vizita la un ospiciu.. Se opresc la un salon unde era un barbat cu privirile ratacite.
    – Vedeti, acest barbat si-a pierdut mintile fiindca femeia cu care trebuia sa se casatoreasca l-a refuzat. In urmatoarea rezerva il vom vizita pe cel care a luat-o…

  24. Buna dimineata!

    Am nevoie de un sfat urgent!

    Fata/nepoata unei colege a fost muscata de o capusa acum doua zile..
    Capusa a fost scoasa la Matei Bals dar au aruncat-o…
    Problema cea mai mare este ca fetita are doar un an si jumatate iar din cate stiu eu, doctorii nu trateaza copii intr-o astfel de problema..
    De la spital i-au recomandat un tratament obisnuit cu Augmentin..

    Sa astepte doua saptamani pentru un test ELISA sau microscopie, sa ia mai mult antibiotic ?! Sa mearga la un doctor sa-i monitorizeze eventualele simptome?

    Are cineva vreo idee ??

    Multumesc!

  25. @ iahimiahim ,Se trateaza la BC Augsburg chiar si cu naturiste, depinde ce simptome are.
    Am intalnit acolo un copil de 2 ani din Iasi care se vindecase deja.

    • Cristin, si cine mai este pe aici care se trateaza la Augsburg, ajutati-ma, va rog, cu cateva sfaturi: Care e varianta cea mai facila prin care se ajunge acolo? Stiu ca nu e avion direct, decat pana in Munchen. Cum sa procedez din Munchen pana in Augsburg cu sora mea, tinand cont de faptul ca ea nu se poate deplasa singura? Si, daca imi dati si vreun pont pt cazare, va multummesc anticipat.
      PS. Ciobane, scuze ca postez aici asta, total in afara subiectului, dar n-am datele personale ale cuiva care a mai fost, iar eu trebuie sa cumpar rapid biletele de avion, sa pun la punct toate detaliile astea. Mai ales ca pana vom pleca mai avem o programare de 2 saptamani la Balotesti.

  26. Acum 2 ani, pe la inceputul lui 2011, mancam pe paine blog-urile, site-urile in domeniu. Eu am fost cititorul, sotia pacientul. Aveam si cate 10 ore de lecturat pagini intregi cu cazuri, pareri, acuzatii etc. Nu imi venea sa cred cum ti se schimba viata in decurs de cateva luni. Pe scurt o poveste identica cu a cel putin 90%din cazuri. Mai intai capusa, apoi nevrita, RMN leziuni, SM, Lyme, tratament si VINDECARE. Multumiri din suflet TUTUROR CELOR CARE SE PREOCUPA DE DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL LYME. Tratamentul a durat fix 1 an. Rezultatul: pe RMN nu au aparut alte leziuni, iar la cele existente se observa miscsorarea sau disparitia. Pe microscopie abia a fost identificata o spirocheta, rezultat negativ. Asemenea coinfectiile. Dar cel mai important este cum se simte sotia mea. Da, nu credeam, dar este adevarat. Am cautat cel putin 6 luni pana cineva a spus ca se simte bine si ca s-ar fi vindecat. Acum am trecut si noi prin asa ceva. Momentul post lyme este de neimaginat. Nu stii ce sa faci mai intai. Vrei sa uiti dar parca ai mai scrie ceva. Mai deschizi o pagina , dar iti face rau. Iti vine sa sari in sus de bucurie, dar te intrebi: De ce eu? Cu ce am gresit? si constati: Doamne prin ce am trecut.., Drumul nu ar fi atat de greu daca am sari peste momentul confuziei diagnosticului din debutul Lyme. Dragilor oricum sunt convins ca multi din cei vindecati au sters cu buretele cele intamplate. Nu ii condamnati. Este ceva firesc si 100% veti trai acest sentiment.

  27. doar la Augsburg….? si cand? si pana atunci?
    ok…deci, pe moment este mai bine sa astepte si sa nu faca nimic, doua saptamani, o luna in timp ce monitorizeaza simptomele apoi o analiza anticorpi/microscop…dupa care sa plece din tara?
    momentan nu are simptome…e si greu sa intelegi de la un copil de un an jumate..
    daca as avea un copil in situatia asta…cred ca nu as sta cu mainile in san dar nici nu as fugi la Augsburg fara sa am vreun indiciu mai clar in afara de muscatura..
    poate exista un traseu optim care poate fi urmat si aici sau pana pleaca acolo…

    ?

    Multumesc

    • teoretic ar putea sa-i faca un DFM ACUM sa vada ca deja (dupa 3 zile) sunt spirochete cu gramada in sange (ceea ce inseamna ca s-a nascut probabil cu ele sau le-a luat pana la varsta asta), apoi sa nu ia niciun antibiotic daca nu exista o simptomatologie catusi de putin evidenta!
      pasul 3, supraveghere medicala de rutina (si teste imunologice dupa 3-4 saptamani: ELISA + WB).
      daca testele imunologice sunt negative si simptomatologia lipseste, eu zic ca cel mai bun medicament e vigilenta in caz ca pe viitor apre ceva, candva….

  28. Iahi, pe nepoţica mea a muşcat-o căpuşa când avea aproape 2 ani.La Infectioase ne-au sfătuit să aşteptăm să vedem dacă apare eritemul – ochi de bou – a apărut după 7-8 zile, a primit 15 zile antibiotic, apoi la 6 săptămâini după antibiotic a facut testele Elisa şi WB care au ieşit pozitive. Neavând simptome nu a primit în continuare antibiotice dar este ţinută sub observaţie.Au trecut de atunci 3 ani, se simte foarte bine. După muşcătura NU a avut simptome de gripă, febră etc. Oricum, sora mea este foarte atenta cu copila.

  29. Gina, spune-mi si mie te rog, faci tratament pt anxietate? Si eu am stari de ameteala si confuzie, atacuri de panica si nu stiu ce sa mai fac. Ce tratament, ca idee… nu creeaza dependenta. Ma gandeam si eu sa merg la un dr specialist sau homeopat, nu stiu.merci

    • nicoleta, I-au un antidepresiv si o jumatate de anxiolytic. Antidepresivul nu da dependent, anxioliticul da dependenta de la 1/zi (eu iau jumate) si zilele astea voi renunta la el fiindca se ia pana incepe antidepresivul sa aiba effect urmand sa cresc doza de antidepresiv. Eu am mers in Bucuresti la un cabinet privat cu trimitere de la medical de familie si nu m-a costat nimic.

      • Gina, multumesc mult, ai putea sa-mi spui numele cabinetului si al dr,eventual, ca informatie, nu pt reclama? Tiroida ta este in regula?

        • Tiroida mea este in regula, si suprarenalele, toate analizele sunt ok, sufar de o boala nedescoperita inca…analizele sunt bune iar eu ma simteam nasol. Detalii iti dau in privat.

  30. eu am avut aceste stari de anxietate si am fost la psiholog care ma invatat sa le combat ca sa zic asa
    eu am suferit de ele inainte sa afliu de acesta boala mai precis acum 6 ani.am facut si tratament psihiatric la sp 9 dar tot terapia ma ajutat si tot de atunci am invatat ,multe crae acum imi sunt de mare ajutor , in sensul ca trec peste boala mai cu incredere si optimism.iar atacuri de panica nu am ami facut de atunci.stari de dezachilibru asa dintr-o data mai am si eu si nu numai dar nu mai intru in paniica.imi cer vscuza c m-am bagat dar este o sugestie.sanatate

      • Inspir ai respir numarind pina la 5 incet .asa ma invatat dr.psihoterapie.apoi cind imi veneau stari de panica trebuia sa zic in gind mereu ..nu am nimic sunt ok.sunt bine.sau ziceam tatal nostru rugaciunea pina adormeam asta daca eram agitata ai nu ma lua somnul.mai sunt citeva jocuri pe care te pune sa le faci dar astea am inteles ca depinde de fiecare caz.practic ma invatat sa”fac curat in dulap sa scot toate hainele si sa bag doar ce e important”sau cum zice ea iti dau undita cu care mai departe u pescuesti.in momentele de panica beam ceai calmant ,ex de resoiratie la aer in cazul meu iesiam in balcon.iar daca eram pe strada faceam ex din momentul in care simteam ca ma ia vre-o panica.sper sa te ajute.daca imi mai aduc aminte ceva de atunci iti mai spun.poate gasesc si jocurile .sunt inteesante numai ca nu pot sa le postez e mult de scris.sanatate

  31. Pentru Doina, deci pentru transport la Augsburg mergeti pana la Munchen cu avionul(bilete luate dela agentie Tarom cu asistenta in aeroport pentru sora) apoi taxi Bavaria (rezervare pe net in engleza) cu toate datele , nume prenume, ora sosire avion. Noi am stat la Ibis Hotel in Augsburg (rezervare combinata bilet avion + cazare de la agentia Tarom) o alta varianta ieftina Hotel Garni Lochbrunner.Pentru mai multe amanunte 0722 164021 sau serianu2000@yahoo.com

Lasă un răspuns către Ciobanul Aviator Anulează răspunsul