Imagine

Un gand

Anunțuri

101 comentarii la “Un gand

  1. Hmnn… nu stiu daca e de vina lyme-ul sau problemele pe care le are orice persoana, insa de ceva luni bune nu ma „inteleg” prea bine cu prezentul. Intrebarea mea este legata de un psiholog sau psihoterapeut..imi puteti recomanda unul bun in Bucuresti?

    Ana

  2. Cu ce probleme te confrunti?Eu am terminat psihologia si daca ai intrebari poti sa m-i le adresezi daca doresti.Daca vrei sa vorbim pe email atunci anunta-ma.

  3. Ieri am avut inca o proba negativa la microscopie .
    Doamna vine din afara tarii si tratamentul a fost : 3 saptamani de doxi , iar restul doar naturiste. Simptomele au disparut si doamna mi-a spus ca se simte foarte bine.
    Nu-mi cereti amanunte fiindca nu le stiu , deoarece cand am auzit ca este vorba de asa putin timp de antibioterapie , nu am crezut ca va fi un rezultat negativ . Mea culpa ! Nu am intrat in amanunte fiindca am crezut ca va fi ca si altadata : fara simptome dar cu microscopie pozitiva .
    Deci exista si aceasta varianta de tratament care da rezultate.

    • dar avea certitudinea ca avea lyme? adica mai exista o microscopie initiala care sa arate spirochete?
      ma rog, un argument in plus ca o infectie nu e obligatoriu tratabila NUMAI cu antibiotic.
      Ilici, nu cred ca e vorba de cat de cronica sau acuta era. eu am avut doar o luna simptome pana sa incep efectiv tratamentul si totusi dupa 38 de saptamani de antibiotic tot n-am scapat de ele.
      poate fac parte din categoria alora mega intoxicati cu metale grele, cu tzashpe sute de virusi si care nu absorb antibioticul cum trebuie.

  4. Da , a avut o microscopie pozitiva in iunie .
    Nu stiu prea multe pentru ca nu am crezut ca va fi negativa , iar doamna nu mai este in tara ,si nu va veni dupa rezultat.Am trimis pe mail. Nu-mi permit sa intreb foarte multe . Ceea ce stiu , de regula , pacientii imi spun de buna voie.

  5. Uimitor cum unii dintre noi devin negativi dupa cateva saptamani de abx-uri iar altii nici dupa doze de 500 de mino nu…e altceva la mijloc.

    • Subscriu.Dupa 1 an si 7 luni de abx uri,dupa cura de 500 mino, prelungita cu inca o saptamana cu 600 mino (printre altele),simptomele inca mai sunt, Concluzia….. contribui in continuare la P.I.B .

      • bine, simptomele ca simptomele ca pot fi din afectari fizice care trebuiesc tratate separat de infectie. dar ce facem cu infectia? ca aia nu se duce! daca s-ar duce aia si ramai cu simptomele macar ai idee ce mai trebuie sa tratezi dar cat timp bagam antibiotic cu caruta si alea sunt tot acolo e clar ca taiem frunze la caini.
        adica mie unu; mi se pare absurd sa rulezi de tzashpe ori aceeasi combinatie de antibiotic. ce te face sa crezi ca daca dupa 6 luni de mino dozata inalt n-au crapat alea or sa crape toate subit dupa 7 luni in conditiile in care microscopiile arata tot la fel (sau poate trebuie sa bagam 2000 de pastile de antibiotic pentru fiecare milion de bacterii). pana si la tuberculoza macar ti se duc simptomele in primele luni de tratament si dupa aia ramane sa astepti sa dispara si bacilii insa la borelioza asta poti sa ai simptome ca la inceputul tratamentului si dupa un an de antibiotic. mie asta incepe sa mi se para dubioasa rau mai cu seama ca nimeni nu pare sa poata sa o explice. mai cu seama ca zilele astea am experimentat iar somnolenta/oboseala din senin ca inainte de boala. asta dupa vreo 2500 de capsule si comprimate de antibiotic…
        am vaga impresie ca ma duc in balarii si tare mi-e ca zic pa abordarii asteia a bolii si aleg alte cai mai putin invazive ca deja am ajuns sa idolatrizez hartia igienica.

        • Pe mine afirmatiile astea cu microscopia negativa ma baga in ceata rau de tot. Incep sa cred ca cine nu scapa de borrelii in cateva saptamani de tratament acela nu mai scapa in veci.

        • Crede ma ca le am si pierdut numarul turelor de abx.Dar calculeaza ture de cate 4(prima tura),restul de cate 6-8 saptamani, si cu naturiste in pauzele de 2 sapt.Nu am avut in acest interval de 1 an si sapte luni mai mult de 7 zile fara sa iau o pastila macar.

  6. Si mie mi-au iesit iar spirochete si hemoplasme (fara geme, babesii, bartonelle, anaplasme) la microscopie. Am si simptomele de dinainte de tratament, parca reduse dar prezente. Ma gandesc daca sa mai bag ture de abx sau sa „zic pa abordarii asteia a bolii si aleg alte cai mai putin invazive” ca sa citez din Costin.

  7. Sunt la a 5-a tura de antibiotic si starea de ameteala, betie nu a cedat deloc. Pt cei cu mai multe ture de antibiotic, ati avut acelasi simptome, ati scapat de ele si cam dupa cate ture de antibiotic? Mai am vre-o sansa sa scap de ameteala asta sau voi ramane cu ea pana la sfarsit?

    • Şi mie mi-a cedat ameţeala foarte, foarte greu, după multe ture de antibiotic. De fapt, nici acum nu mi-a cedat de tot, uneori dacă întorc foarte brusc capul sau trunchiul încă mai ameţesc uşor. Primele 5 ture au fost sinistre, de la a şasea tură ameţeala a început să se reducă.

    • Da Iulia, va trece.
      Ai rabdare. 🙂
      Eu am avut ameteala extrema cu vertij de n feluri (de la stanga la drepta, de la dreapta la stanga, cu senzatie de coborare, cu senzatie de urcare), senzatie de cadere pe spate sau in gol, nu aveam echilibru fara suport vizual. Am fost indopata cu betaserc si altele din aceeasi categorie si nimic. Dar dupa tura de antibiotice din 2009 mi-am revenit si am ajuns sa umblu iar pe tocuri de 10 cm.
      Rabdare, corpul are nevoie de timp sa isi revina.
      E greu si frustrant, dar va trece. 🙂

      PS: Sunt relativ ok, pe tura 3 de abx.

  8. Azi avem alte 2 persoane negative la microscopie , (familie ), dupa 4 si respectiv 5 ture de antibiotic. Erau asimptomatici cand au inceput tratamentul dar se stiau muscati de capuse cu ceva timp in urma ( mai mult de 6 luni ) .
    Nu vreau sa va „oftic ” ci doar sa va incurajez.

    • incurajator pentru cei care au facut sub 5 luni de antibiotic, frustrant pentru cei care au facut peste 5 luni de antibiotic 🙂
      din punctul MEU de vedere (evident, ca biet pacient) consider ca se face o mare greseala ca intr-o boala noua cu cazuri de vindecare greoaie si extrem extrem de invalidanta sa nu se culeaga informatii pretioase de la cei care s-au vindecat. simptomatic sau microscopic, simptomatic SI microscopic. din informatiile mele chestia asta nu se face nicaieri (medicul te intreaba pe tine ce runde de antibiotic ai facut pana acum…cand fiecare caz ar trebui sa fie temeinic documentat). cei care se vindeca se vindeca si merg mai departe fara sa ofere nici cea mai mica informatie despre ce au facut si celorlalti. presupun ca toti cei care se vindeca, intr-un mod miraculos sunt si aceia care nu stau pe net si daca nu-s intervievati (in masura in care se poate) de medicul curant, cel care le ofera testele (pethome, lyme diagnostic, etc) pentru a aduna informatii cat mai variate de la ei nici nu vor spune vreodata ceva. astfel, e un cerc vicios in care nu vom avea niciodata idee despre ce au facut oamenii aceia pentru a se vindeca (chiar si informatia ca n-au facut nimic ar fi valoroasa caci ne-ar arata ca nu trebuie sa te indopi cu suplimente asa cum o facem noi). pana una alta, asa cum vad eu lucrurile, in lyme sunt doua tipuri vizibile si mai intalnite de pacienti:
      – cel care primeste diagnosticul, nu-l intereseaza de boala, nu citeste, ia tratamentul cuminte, se vindeca si merge mai departe intr-un timp rezonabil (sub un an)
      – cel care se chinuie ani la rand incercand tot soiul de remedii, facand zeci si zeci de luni de antibiotic, mancand vegan ani de zile fara un rezultat concret, informandu-se si iar informandu-se, schimband stilul de viata etc.
      concluzia?
      – fie sunt doua tipuri de boli definite de 1. „terenul” pacientului si 2. tipul bacteriei si a incarcaturii patologice cu bacterii si virusi.
      – fie componenta psihosomatica e mai accentuata chiar si decat as fi crezut eu si ca sa ne vindecam chiar trebuie sa urmam exemplul celor care s-au vindecat: sa nu mai calcam pe net, sa luam tratamentul fara sa ne mai plangem, sa ne vedem de viata noastra, sa primim proba negativa si apoi sa ne vedem de viata noastre ne povestit boala, nevorbind despre asta si lasand totul in aceeasi negura care domneste de aproape 40 de ani….

      • Si daca nu au cautat pe net si nu i-a interesat de ce au ajuns sa se trateze 4, 5 luni si nu 2 saptamani la orice infectionist? Nu cred in chestia asta ca nu i-a interesat, este altceva, cum spuneai tipul de infectie, terenul… nu stiu ce anume, dar nu cred ca are nici o legatura vindecarea mea cu faptul ca mai scriu pe aici si pe la mine pe blog si mai citesc cate ceva.

        • vorbeam de activitatea de dupa diagnostic (cred ca larga majoritate au cautat pe net ca sa descopere ce ar putea sa aiba).

          deci voua nu vi se pare ciudat ca in acest an cat a trecut de cand blogurile si forumurile de lyme sunt ceva mai vizibile NIMENI din „scriitorii” activi si semi-activi in aceasta problema nu s-a vindecat? adica sa aud si eu, uite! Dora s-a vindecat! a scris pe blog sau….userita CrissX81 de pe forumul Y a scris ca s-a vindecat dupa tzashpe runde de antibiotic si terapie Bowen. cand aud asta, ma linistesc….bine…si acum sunt linistit dar scriu eu mai coleric asa pentru senzational :p
          eu stiu doar un caz care a scris si acela e doamna Moscu. de cazuri vindecate am tot auzit insa mai putin mi-e cunoscuta activitatea lor pe net. cele 20 de cazuri prezentate pe siteul dlui Guranda nu-s vindecate ci in tratament sau se simt „mai bine”.
          cred din ce in ce mai tare ca cei care tot spun ca dupa 9 luni, dupa 1 an, dupa doi inca au simptome, inca se simt rau AU SI ALTCEVA pe langa borrelia, de la afectari fizice mai mult sau mai putin reversibile pana la alti paraziti, virusi, viermi nediagnosticati adiacenti boreliozei, nimeni nu are expertiza in asa ceva sau nimeni nu vrea sa caute si asa ceva crezand ca „se duc cu tetraciclinele” iar noi ii tot dam cu ciprinol si tinidazolul luni la rand cand acei paraziti raspund la altceva sau poate ca-s virusi pe care daca nu-i bagam in adormire si din cauza carora putem sa bagam ani intregi antibiotic ca tot nu scapam de ele.
          de fapt asta ma supara cel mai mult.

  9. nu inteleg de ce a intrat ca anonim …

    Anonim :
    Azi avem alte 2 persoane negative la microscopie , (familie ), dupa 4 si respectiv 5 ture de antibiotic. Erau asimptomatici cand au inceput tratamentul dar se stiau muscati de capuse cu ceva timp in urma ( mai mult de 6 luni ) .
    Nu vreau sa va “oftic ” ci doar sa va incurajez.

  10. Rugaminte, cand ne spuneti ca au fost negative sa ne spuneti si ca au fost pozitive (daca chiar asa a fost) inainte de tratament. Ca sa nu ne „ofticam”… :). Multumesc.

  11. pozitiv – negativ nu inseamna prea mare lucru in economia acestei boli care este de fapt o imunodeficienta .
    Daca erau asimptomatici inseamna ca erau sanatosi, cu sau fara trei borrelii ratacite .

    • conform dr. Ion alea nu au ce cauta in sange si mai devreme sau mai tarziu tot faci boala.
      eu nu sunt de acord cu asta dar presupunand ca dr. are dreptate, aia care le au in sange si sunt asimptomatici totusi trebuie sa se trateze.

  12. Întrebări legate de simptome:

    A avut cineva erupţii cutanate în relief, parcă ar fi viermi sub piele ?
    I s-a întâmplat cuiva să i se umfle faţa şi ochii şi în plus jumate de faţă să fie vizibil mai umflată decât cealaltă?
    Are cineva erupţii cutanate sub formă de pete roşii care migrează?(nu eritemul de început)
    Are cineva frisoane în mod regulat?
    Are cineva stări de încălzire care fac să usture / ardă parcă ar fi sticlă pisată în piele?
    A avut cineva erupţie de culoare roşie în formă de fluture (de o parte şi alta a nasului)?

    Acesta sunt câteva din cele mai deosebite simptome ale mele, care vin şi pleacă tot mereu, indiferent că sunt pe tratament sau nu. Alături de ele vin şi pleacă cele binecunoscute .

    • -am avut eruptii cutanate ca niste pete rosii , dar petele erau mici ,de dimensiunea unei alunite
      -am avut stari de incalzire pe care le resimteam ca niste arsuri la nivelul pielii , si care urmareau un anumit traiect .

      @ Costin si toti ceilalti care cititi :
      doar simpla amintire a acestor simptome , ma deranjeaza si imi creaza un gol in stomac .Imi da o stare psihica FOARTE proasta , greu de suportat.Imi inegureaza toata ziua.
      Nu vreau sa-mi aduc aminte si totusi fac un efort ( nu este un repros ) . Stiu pe cineva care incepe sa planga cand isi aduce aminte prin ce a trecut .( este vorba despre un barbat , nu o femeie care este la randul lui medic )

      Va scriu toate astea pentru ca vreau sa va rog sa respectati sentimentele celor care au reusit sa se vindece.(Nu-i judecati pana nu veti fi in pielea lor )
      O seara buna.

      • Stimata dna A.Moscu ,cei care au trecut prin boala si acum sunt bine au scapat de un stres.Care credeti ca este mai mare ? stresul unui vindecat, sau cel al unuia aflat de un timp indelungat intr un tratament cu rezultate mai mult sau mai putin multumitoare ? Prin suferinta trece si un pacient nevindecat sau nerecuperat 100% , si adunata cu incertitudinea ,face ca aceasta suferinta sa fie mai mare,nu credeti ?Cel vindecat macar a ramas numai cu o amintire neplacuta , si ne poate ajuta pe noi restul,sa trecem mai usor sa avem convingerea ca merita sa lupti, si ca daca la X,Y persoana a avut un final fericit,merge si la altii.Va rog sa ma scuzati,dar pentru noi dvs sunteti un etalon, si faptul ca afirmati ca sunteti negativa ne ajuta pe toti sa mergem mai departe .

        • Cred ca nu am reusit sa explic prea bine!
          Cunosc ambele forme de stres , si cel legat de nesiguranta vindecarii dar si pe cel legat de trauma ! Tocmai aici este problema , nu este vorba de o simpla amintire neplacuta . Este o trauma , care are niste urmari. Va rog sa priviti astfel situatia!

          Apoi cred ca se uita faptul ca , 5 ani de zile, inca nu stim sigur nici noi ,”norocosii ” , daca vom ramane clean ! Uneori ma intreb daca nu urmeaza sa ma trezesc dintr-un vis frumos !
          Cei mai vechi pacienti clean , pe care eu ii stiu , au numai doi ani de zile . Deci nici pentru mine si nici pentru ei , inca nu este nimic sigur .

          Tocmai pentru ca m-am gandit ca ceea ce stiu va ajuta si pe altii am continuat sa scriu.
          Sunt bloggeri care au abandonat subiectul fara sa fie vindecati .

    • Incepind cu aproximativ a treia tura de abx – aprilie-mai, am inceput sa am „bufeuri”, cel putin 10-15 pe zi, uneori mai multe, care nu au incetat nici in ziua de astazi. Se raresc mult doar in perioada de pauza. Frisoane, mai rar.
      Senzatie de arsura/foc/sticla pisata pe interior am avut doar in timpul minociclinei.
      Probleme cutanate nu am avut niciodata.
      Ameteli am avut si inainte de tratament ( mi se intimpla sa ametesc chiar si cind calcam pe parchet laminat sau cind misca cineva scaunul pe care stateam) iar dupa inceperea abx, s-au cumulat cu senzatii de greata si slabiciune fizica (chiar si psihica 🙂 ), care n-au incetat pina in prezent.
      Urmeaza sa incep a 7-a tura de abx, in curind 🙂

      Va doresc numai bine,

      • Mulţumesc, Irina.
        Ştiu, am citit şi eu.Tocmai de asta întreb , pentru că în grămada de simptome indicate de Bernard Christophe apar şi aceste simptome de lupus ca fiind de Lyme, doar de asta îi zice boala cu 1000 de feţe. Din păcate, din faptul că nu-mi răspunde lumea la întrebări nu pot şti dacă nu au avut simptome sau nu se doreşte abordarea subiectului pentru a nu supăra pe cineva.

        • eu nu am facut nici o analiza de lupus, doar cele pt borrelioza si stiu cand m-a muscat si capusa. pe timpul antibioticului, timp de 5 luni, in fiecare seara mici bubite rosii sau mici pete imi apareau strict pe maini, de la baza degetelor in jos, partea superioara, dar nu imi urcau mai sus spre cot. in fiecare seara, doua ore, program de bubite ce si ardeau, neputand sa imi folosesc foarte mult mainile. dupa doua ore se retrageau la fel cum apareau. au incetat aproape de finalul celei de-a cincea luna de tratament. si nu au mai aparut de atunci. curaj, vor trece.

  13. Doamna Moscu,
    Îmi cer scuze dacă v-am creat o stare proastă. Cu toată sinceritatea îmi exprim surprinderea Departe de mine ideea de a crea stări proaste cuiva, cu atât mai mult celor de pe blog. Am întrebat pentru că am nevoie să ştiu şi mi-ar fi de mare ajutor . Azi cineva care a văzut ( şi acum nu mai zic ce, să nu supăr pe careva), un simptom mai ciudat mi-a spus că a mai văzut asta la un alt pacient pe care îl cunosc şi eu de pe bloguri. Nu vă puteţi închipui ce uşurare a fost pentru mine, pt că ştiu că nu are rost să mai merg pe la medici din alte specialităţi pierzând timp şi bani şi riscând să mai urmez vreun tratament care ar putea avea rezultate nedorite.
    Eu chiar nu mai înţeleg ce se poate scrie sau nu pe acest blog. Când am intrat pe blog, deşi este al lui Costin , mi s-a părut un blog al tuturor (i-am şi spus asta lui Costin şi mi s-a părut cel mai mare merit al Ciobanului) . Mi s-a părut că oricine scria ce dorea , cu sinceritate şi era ca într-o familie.Eu chiar mă simţeam ca acasă şi intram cu drag să citesc , chiar dacă nu aveam timp să scriu sau nu consideram că am ceva de spus. Faptul că lumea scria despre simptome, tratament şi evoluţie te făcea să participi cumva la ceea ce se întâmpla, să te apropii de ceilalţi. Şi acum aş vrea să ştiu ce fac multe din persoanele de pe blog care nu mai scriu.
    Îmi cer scuze încă odată şi chiar nu înţeleg .

    • Offf, Ileana, nu la comentariul tau a facut referire doamna Moscu.
      Era vorba cred de senzatia aceea ca cei care sunt bolnavi inca, incearca diferite reactii cand aud de microscopii negative sau persoane vindecate!
      Doamna Moscu, toti cei care citim comentariile dumneavoastra va suntem recunoscatori, mai ales ca stim ca nu va este prea comod sa va aduceti aminte de acele stari!
      Eu mai ales apreciez ca inca mai va pierdeti timpul pe net spre deosebire de alti vindecati care isi vad de viata lor fara sa le pese de cei care asteapta inca.
      Costin, capul sus. Simt ca in ultima perioada resimti o oarecare dezorientare in ceea ce priveste tratamentul si eficienta lui.
      Desi nu te cunosc, percep asta din reactiile tale de pe blog.
      Parca nu mai ai aceeasi incredere.
      Parerea mea e ca ar trebui sa cantaresti starea ta de acum cu ce a fost , ca sa vezi ce mare diferenta este, asta iti va da incredere.
      Blogul tau ne-a strans pe toti, e un lucru frumos.
      Stiu ca e o raspundere mare pe umerii tai, dar opreste-te putin in loc, respira adanc, inchide ochii si gandeste putin la cat de necesar este echilibrul acestuia.
      Incearca sa reinnozi vechile prietenii, sa iti aduci prietenii aproape, sa ceri ajutorul.
      Asa simt eu…
      Poate nu e real ceea ce simt.
      Dar tare rau imi pare ca se duce atmosfera aceea frumoasa…
      Si as vrea sa fac ceva sa nu se intample asta.
      Asa ca draga ciobanasule, daca ai nevoie de ajutor, orice, nu ezita sa ma contactezi.

    • @Ileana,
      Intre raspunsul pentru dumneavoastra si restul comentariului am lasat intentionat pauza ca sa nu considerati ca va este adresat. Nu este nevoie sa va cereti scuze si nici sa va explicati . Nu m-a obligat nimeni sa va raspund. Asa am considerat ca trebuie sa fac si ca daca asta va ajuta, pot sa o fac. Nu mi-a fost simplu , dar nu trebuie sa va simtiti vinovata sau invinuita pentru acest lucru.
      Dupa aceea am incercat sa explic ceea ce mi se intampla cand imi amintesc de perioada tratamentului , pentru toata lumea. Este extrem de neplacut. V-am relatat si despre altcineva ca sa arat ca nu este numai starea mea particulara . Li se intampla si altora.Poate este unul din motivele pentru care multi nu scriu.
      Am incercat dar cred ca nu prea am reusit.
      Cred ca tot ceea ce se scrie aici ( ca este de bine sau de rau ) sunt informatii foarte valoroase pentru multa lume . Nu eu hotarasc cine si ce scrie, am vrut sa explic ca intotdeauna exista si cealalta fata a monedei.

  14. Vreau să subliniez în mod expres că nu mă refer la cineva anume şi nu vreau să jignesc pe nimeni. Vorbesc de atitudine în general.
    Nu cred că cineva care vorbeşte despre simptome , bolnav fiind, aduce o atingere celui care s-a vindecat. Nu cred că trebuie să ne plângem de milă nici măcar atunci când suntem bolnavi,oricând sunt alţii mai bolnavi decât noi. Eu cred că trebuie să acceptăm boala, ca orice altceva ce ne aduce viaţa, pentru că viaţa nu însemnă numai bine,înseamnă şi rău. Personal nu cred în vindecare în boala Lyme. Cunosc multă lume bolnavă de Lyme care s-a tratat şi se tratează la Tg. Mureş cu ameliorări importante pe perioade mai lungi sau mai scurte Nu cunosc pe nimeni vindecat.Sunt însă convinsă că se poate trăi cu ea. Şi cred că premisa cea mai importantă ca să poţi trăi cu ea este s-o accepţi şi să te bucuri de toate momentele bune. Atunci când mă simt rău, mă gândesc la momentele şi mai rele din trecut , pe care le-am depăşit şi asta mă ajută să trec şi peste momentele actuale. Eu m-aş aştepta ca o persoană vindecată, tocmai pentru că ştie câtă nesiguranţă există , să intre din când în când pe blogurile de Lyme şi să le spună celor bolnavi că se poate. Era vorba la un moment dat că vor intra pe blog mai multe persoane vindecate şi ne vor face mărturisiri. Au trecut câteva luni şi nu a apărut nimeni.Acest blog ne poate ajuta să ne cunoaştem , să ne exprimăm sincer părerile şi să ne sprijinim unii pe alţii.

  15. Ciobanul Aviator :
    conform dr. Ion alea nu au ce cauta in sange si mai devreme sau mai tarziu tot faci boala.
    eu nu sunt de acord cu asta dar presupunand ca dr. are dreptate, aia care le au in sange si sunt asimptomatici totusi trebuie sa se trateze.

    In urma cu citeva saptamani am avut o discutie destul de aprinsa cu un medic roman care trateaza borrelioza in privinta utilizarii sau nu a rifampicinei in borrelioza. Eu sint de parere ca beneficiile in tratament ale acestui antibiotic (cel putin demonstrate stiintific) nu sint cu mult superioare altor antibiotice. In schimb dezavantajele folosirii acestui antibiotic la romani sint URIASE. Argumentul interlocutorului a fost sec ca „nemtii o folosesc”. Argumentul meu a fost ca nemtii o folosesc la nemtii si poate din greseala si la romani! In schimb la romani exista destul de raspindita tuberculoza si implicit suficienti de multi romani care sint PURTATORI ASIMPTOMATICI de micobacterii. Adica un fel de purtatori de spirochete dar care nu dezvolta inca boala. Conform oricarui protocol daca dai de un purtator asimptomatic de micobacterii (tuberculoza) fara nici un comentariu, fara bloguri, discutii sau negocieri legate de doza 6 luni de rifampicina la care se mai asociaza doua antibiotice. SCURT! sia asta fara ceaiuri, diete sau alte balarii. Poate asa ceva silimarina daca pneumologul este in toane bune.

    Acum daca cumva la un borrelios te maninca undeva sa-i dai rifampicina si are si micobacterii risti sa generezi ceea ce in lumea medicala se numeste MDR micobaterium, adica ceva ce se trateaza cam cu 2,5 ani de antibiotic.

    Acum am sa raspund si la intrebarea: ce te face sa crezi ca daca un an de tetracicline n-a ajuns ajung 1,5 ani: tocmai tratamentul tuberculozei unde la unii doza de rifampicina (desigur asociata altor antibiotice) ajunge 6 luni, la altii un an si la MDR-isti 2,5 ani.

    Ca sa nu avem comentarii despre diferente am sa explic si de ce poliantibioterapie:
    – poliantibioterapia in tbc se aplica deoarece in aceasta afectiune avem de-a face cu o bacterie ce sufera mutatii ce-i permit rezistenta. Fiind insa vorba de o singura bacterie avem o schema relativ simpla care insa tine oarecum cont de posibilitatia aparitiei unor populatii rezistente si astfel pentru a elimina aceste bacterii se foloseste poliantibioterapia;
    – poliantibioterapia in borrelioza are cu totul alt scop. In cazul borreliozei nu vorbim de o infectie cu o singura bacterie ci deseori de o infectie polimorfa cu mai multe tipuri de spirochete la care se asociaza si o serie de alte bacterii, de care trebuie tinut cont. In plus mecanismul de aparare al spirochetelor nu este unul de rezistenta, adica poti folosi un singur antibiotic (de exemplu in sifilis se foloseste penicilina de mai bine de 50 de ani), numai ca datorita inchistarilor recomandarea este de al asocia unui antiparazitar. Problema in borrelioza este ca rareori aceasta borreliza este doar cu o specie de borrelia, DESEORI pacientul are o infectie combinata cu mai multe specii de borrelia, ori fiecare specie de borrelia in parte are un raspuns diferit la diferitele clase de antibiotice. Mai mult microscopiile par a arata toate la unison ca asociate infectiei cu borrelia ar fi in majoritatea covarsitoare a cazurilor si micoplasma (fie formele de m. pneumonie fie cele de micoplasme hemotrope). Ori poate Moro si cei de teapa lui sa comenteze ce doreste, micoplasmele raspund la tetracicline pe termen lung, astfel ca poliantibioterapia in borreliza este mai mult minata de largirea spectrului de actiune in speranta obtinerii unui rezultat mai bun in termen scurt. Uneori ne reuseste alteori nu!

    Sincer legat de Moro si toti somalezii din Romania nu prea sint curios de parerea acestora. Daca cineva are o problema cu cea ce fac n-are decit sa se adreseze instantelor abilitate iar daca nu are cum sau de ce, atunci sa nu se mire daca anumite comentarii mai mult inoficiale venite din partea unor spitale bucurestene vor genera o serie de consecince grave pentru aceste si angajatii lor!

    Acum legat de tratamentul asimptomaticilor cu borrelia parerea mea este ca aceasta infectie trebuie tratata, eradicata si combatuta energic, deoarece orice purtator de borrelii din natura (de exemplu sobolanul) este considerat rezorvor de infectie. Adica toti acesti dragalasi purtatori asimptomatici nu sint altceva decit rezervoare de infectie. Adica daca ne gindim ca aceast lucru ar putea fi tolerat atunci ar trebui sa luam masuri impotriva capuselor sau hematofagilor care ne musca, deoarece II INFECTAM cu tot felul de patogeni.

    Tinind cont de situatia politica actuala, adica de faptul ca un tratament in borrelioza este „CONTRA CURENTULUI”, chiar daca este IMPOTRIVA CONVINGERILOR mele, recomandarea pe care o fac pacientilor asimptomatici este in primul rind de a se cauta de leziunile pe care stim ca le genereaza diferitele specii de borrelii gasite (de exemplu leziuni de demielinizare in cazul borreliei garini) si daca nici acestea nu sint prezente sa mai astepte cu TRATAMENTUL, NU IN SENSUL de a renunta la el ca nefiind necesar ci doar de a temporiza si astepta fie pina cind apar leziuni sau pina cind situatia politica se va schimba. Ginditi-va ca la sifilis situatia este atit de politizata incit la casatorie fara un VDLR nu se da acordul. Probabil ca intr-o perioada de timp, pe care eu o apreciez ca scurta, WB-ul va avea un statut asemanator vizei!

    REPET: este de ajuns ca medicii, politicienii sa inceapa sa se caute! Oricum toti cititorii acestui blog vom trai rezultatul acestor cautari!

    Legat de facut boala sau nu ca si purtator asimptomatic, probabil ca daca acesta traieste suficient de mult o va face. Probabil ca sansa de a manifesta borrelioza creste din ce in ce mai mult ca urmare a cresterii sperantei de viata, al unei alimentatii dezordonate poate si datorita cresterii globale a infestarii cu din ce in ce mai multe specii.

    • A Domnul Doctor Ion: Adica cei asimptomatici fara leziuni de demielizare sa nu se trateze?In trecut parca ati fost pentru tratarea tuturor daca spirocheta este prezenta in singe,sau eu am inteles gresit?

    • mdr bacterium,..ce misto

      si cei care au trecut prin rifampicina cum stiu ca au dezvoltat ori ba mdr? si care sunt implicatiile pentru un pacient ce a luat rifampicina?……

    • Legat de rifampicina, nu doar nemtii prescriu acest medicament, ci si doctorii romani (eu insami am luat rifampicina intr-una din curele prescrise de medicul in a carui ingrijire am fost in primavara; si pentru a evita orice dubiu, este vorba de unul dintre doctorii care se ocupa cu tratarea in special a neuroborreliozei – cunoscatorii stiu la cine ma refer 🙂 )

    • Sunt de acord cu tine. Asimptomaticii ar trebui sa primeasca tratament, chiar daca unul mai soft decat al unei persoane cu „stari” si simptome. Eu ma aflu in aceasta situatie, respectiv ma ingrijorez ca daca doar eu voi urma tratament alopat si naturist, iar prietenul meu nu sau inca nu, exista un risc mare de re-infectare. Am facut un set de wb si DMF, la fel si prietenul meu, si am mers cu rezultatele la dr. Ion. Pe dfm eu am garini, iar wb evidentiaza IgG afzeli borderline, iar garini este in ansamblu negativ si hemobartonela. Iar prietenul meu, are wb negativ, in ansamblu pt garini si afzeli, insa dfm arata garini, burdorferi si hemobartonela. In urma unei discutii mi s-a recomandat sa iau Minociclina, 2 capsule de 50mg in zilele pare si Azitroz 1capsula de 500mg luni, marti si miercuri pt 6 sapt. In paralel, va trebui sa continui cu Parasitas Cleance, Cat’s Claw, Golden Seal Root, Vit C de 1000mg, Curcuminu si cele 4 ceaiuri pe care cred ca le recomanda tuturor. Inainte de acest tratament mi s-a spus sa fac un WB pt Burdorferi. Iar prietenului meu, care intr-adevar in afara de dureri recurente de cap si dureri rare de articulatii, nu ar prezenta alte simptome, nu i-a recomandat nimic. Inca nimic. Probabil celelalte stari ale lui (probleme cu memoria, probleme de concentrare), pe care eu le-as putea pune si pe baza boreliei, domnul doctor le-a pus pe baza oboselii si a ritmului nebun de munca (10-14ore/zi) pe care il are de 4-5 ani.

      Cu siguranta, la recomandarea mea, nu va incepe niciun fel de tratament, insa imi fac griji pentru riscul de re-infectare, asta de sigur, daca sunt optimista sperand ca cele 6 sapt de antibiotice vor rezolva 100% infectia. Pentru mine ar fi al treilea tratament cu antibiotice in 2 ani si ceva de la primele WB pozitive. Sincer, deoarece am observat ca nu am ajuns la un nivel de detasare fata de boala suficient de ridicat astfel incat sa nu imi inrautatesc singura starea de sanatate prin informare si auto-educare de pe net, am renuntat multe luni la a mai citi orice legat de lyme. eram foarte aproape de „boala ma are pe mine, imi dicteaza aproape zilnic ce pot sa fac si cum gandesc”… Tocmai pe cand incepeam sa simt ca eu am, printre multe alte afectiuni, si aceasta infectie, inca o boala in plus, inca un pumn de pastile, aflu de la dl dr. Ion ca aceasta infectie s-ar transmite si prin sange. Si uite asa mi s-au prabusit toate „sperantele” ca pot gestiona sau controla boala. acum 2-3 ani cand am fost la dl dr. Bozsik am retinut ceva legat de imposibilitatea de a se transmite de la om la om prin sange deoarece capusa ar avea ceva …. in saliva… Nu stiu cand s-a dovedit ca ar fi altfel.

      Multa sanatate si lumina, tuturor…

      Ana

      • de parca doar de la prietenul tau ai putea lua borrelia….
        daca 90% sunt infectati si eu cred ca sunt, singura modalitate de protectie e sa-ti construiesti un sistem imunitar puternic pentru a fi la fel ca cei 89,99999% oameni care au borrelia dar n-au simptome. degeaba ne amagim ca „orice om are o problema medicala de care nu vorbeste” ca daca ar fi asa ar fi cozi la farmacii. e drept ca au aparut multe farmacii in ultima vreme dar nu vad disperare cu simptome asemanatoare lyme. parerea mea e ca lyme e ca gripa. la unii trece in 2 zile fara batai de cap iar la altii dureaza 7 zile, fac febra 40 de grade, au frisoane, se simt oribil si chiar mor, altii isi trag nasul toata viata…
        dovada clara ca terenul e totul si ca acolo unde terenul nu e primenit, nici zeci de ani de antibiotic n-or sa scoata infectia din corp.
        cel putin asta e parerea mea.
        acum, cat timp cei care s-au vindecat nu-si spun povestile sunt indreptatit sa cred asta. cand o sa apara primul fumator care mai baga si o cinzeaca de votca alaturi de mici cu mustar si cartofi prajiti si care pierde vremea ore intregi in fiecare zi in canapea, zacand atunci o sa ma apuc si eu sa trag pe nas etnobotanice ca sa ma vindec 🙂

        • te completez nitzel cu ceea ce spunea un doctor ce a trecut prin lyme in state si anume ca da, intr-adevar exista unele persoane ce doar isi trag nasul de la borrelia, aka terenu’ face totul insa intre timp si patogenii s-au schimbat iar terenu’ prin asta intelegandu-se de la constitutia genetica la ce vrea fiecare nu prea mai rezista….

          cum ramane cu terenu’ si cu sistemul imunitar daca asta mica naravasa il papa de zor?

  16. Nu se va cauta nimeni, revolutia nu va avea loc, din pacate.
    Exista, si stiti asta foarte bine, interese mult mai mari, uriase, sa nu fim prea multi pe pamant. Sa fim ceva si cat de cat sanatosi pentru a putea aduce banii celor care fac jocurile.
    De ce sa fim perfect sanatosi si sa fim din ce in ce mai multi?

  17. @Ileana: o pata rosie pe fata cum spui tu am avut in primele zile de abx. Adisparut in 1-2 ore de la sine. Bufeurile au aparut la vreo 4 luni de la inceputul tratamentului si au tinut cam un an

  18. Ileana, eu stiu doar ca atunci cand eram suspectata de SM, doctorul neurolog mi-a dat sa fac o serie de analize(diagnostic diferentiat) printre care si cele de lupus si borellioza. Mie mi-au iesit toate analizele bune mai putin cele de borelioza.

  19. G. :
    mdr bacterium,..ce misto
    si cei care au trecut prin rifampicina cum stiu ca au dezvoltat ori ba mdr? si care sunt implicatiile pentru un pacient ce a luat rifampicina?……

    MDR micobacterium nu este ceva misto ci chiar o mare problema, pe care probabil ca o vom realiza dupa ce vom intelege ce este cu borrelia, probabil insa ca pe parcursul tratamentului borreliei, acesta va fi reversul medaliei. MDR bacterium constituie de asemenea o problema, dar acestia de regula la dozele si tratamentele prescrise in borrelioza nu prea ar avea cum sa apara. In general acestia apar in 2-3 circumstante, in special atunci cind se foloseste un antibiotic foarte putin, adica doar in citeva doze (de exemplu datorita unei intolerante). Cum insa in borrelioza pacienti sint atenti monitorizati si echilibrati, acest lucru nu este cazul. De asemenea rezistenta poate apare in subdozarea unor antibiotice. Cine ma cunoaste poate spune orice despre mine, nu cred insa ca si ceva legat de subdozare. Cum in general in borrelioza se folosesc doze mari si timpi indelungati, este destul de greu de a scapa stamuri de bacterii rezistente la schema. EXPLIC asta deoarece exista o serie de anonimi ilustri (asa precum gasca din spatele lui Moro) care vehiculeaza ideea ca asa apar polirezistentii. Desigur ca ei apar in spitalele romanesti folosind antibiotice de ultima generatie in osteomielite sau pe termen si doze inadecvate, numai ca in borrelioza rareori se folosesc antibioticele de ultima generatie. Cum in general se folosesc antibiotice mai „second hand” probabil ca toti cocii care INPUT spitalele din Romania au deja rezistenta la tot ce se foloseste in borrelioza. Eu raman la parerea mea ca atit in OSTEOMIELITA (unde chiar are rezultate notabile si o folosesc deseori), cit si in BORRELIOZA daca cineva doreste sa foloseasca rifampicina atunci trebuie facuta cu o responsabilitate uriasa, in doze mari pe cel putin 6 luni si asociata.

    De aflat este simplu sa poti afla, cautind. La fel ca si cu borrelia daca ai dubii cauti si cu testele potrivite le gasesti. In general un purtator asimptomatic de bacili tbc poate fi aproape sigur ca dupa o luna, doua sau chiar trei de rifampicina bacili lasati in urma sint din categoria MDR, deoarece ACESTIA fara probleme SUPRAVIETUIESC unei sau chiar unor luni de rifampin, nu numai la 600 ci si la 900 sau chiar peste un gram.

    Dar nu-i asa ca nu-i o problema? Pentru cine scapa de borrelia sau de osteomielita, MDR tb-ul este un fleac!

    Si apopos osteomielita, deoarece stafilococul de Bagdasar-Arseni, la fel ca si cel de Municipal sint rezistenti cam la tot ce este nou aparut dar sensibil la rifampicina, deseori observ tendinta de a administra rifampicina in osteomielite pe unele din sectiile bucurestene implicate in tratamentul osteomielitei, osteitei sau al vertebrodiscitei. Ori consecinta de a genera un stafiloc rezistent la rifampicina este chiar NEGLIJABILA fata de consecitele ce pot apare in cazul unui MDR tb la un osteitic. Si cum osteita/osteomielita fara hiperbara se trateaza doar in rare cazuri (adica de regula persista cam toata viata), va dati seama ca mai devreme sau mai tirziu aceste dosare medicale in detaliu imi ajung pe masa, pentru a le studia, copia sau folosi!

    @ Andrei, cred ca daca cititi cu atentie gasiti raspunsul! Altfel intelegeti doar o parte din ce am vrut sa scriu.
    @ Ela si eu cred ca vorbim de aceeasi persoana, dar vorbim de cu totul altceva si de aceea nu ma indoiesc ca ati luat riampin. Probabil ca si cu folos, numai ca discutia nu era despre folosul rifampicinei ci mai degraba despre ce se poate intimpla cu un tuberculos asimptomatic, care exista la fel ca si borreliosii asimptomatici, daca ia rifampin. De fapt nici macar NU ERA VORBA de rifampin, ci de notiunea de asimptomatici, adica cam ce se poate intimpla cu ei.

    Raspunsul meu se refera la intrebarea pusa de CiobanulA ca ce daca traim cu spirochetele? Adica ce daca devenim un fel de rezervoare de infectie? Iar eu am incercat sa va explic ce inseamna sa fi un rezervor de infectie.

    Cum v-ati simti daca ati sti ca va duceti sa va operati la un chirurg care va umbla in matele Dvs, dar el este purtator de nspe specii de borrelia? Desigur ca asimptomatic si deoarece este asimptomatic poate sa si le creasca in liniste. Nu-i asa?

    Cum v-ati simti sa va place de o fata/baiat si iesiti impreuna iar noaptea sa va bagati fiecare intr-un sac de dormit cu plasa anti-tot-felul-de-hematofagi pentru a nu va schimba speciile de spirochete?

    Cum ar fi daca chiar va trebuie singe, egal din ce motiv si ati sti ca fara singe foarte sigur muriti, dar daca luati singe, iar o luati de la capat, deoarece majoritatea fiind purtatori sanatosi isi pastreaza borreliile si le doneaza impreuna cu hematiile (numite si eritrocite). ADICA chiar credeti in mod serios ca atunci cind cineva din familia Dvs. primeste singe sau orice produs de singe o data cu hematiile nu vin asa niste micoplasme hemotrope sau citeva geme de borrelia din specii mai rare sau mai exotice? Sau va ginditi ca poate nimeriti tot o conserva cu borrelia pe care o aveti deja?

    • nu am afirmat ca „de ce sa nu traim cu spirochetele”? insa nu asta vom face de fapt si dupa terminarea tratamentului?
      adica chiar dvs ati spus ca sansele de a fi reinfectati dupa ce am avut microscopia negativa sunt destul de mari. eu i-as spune si „RECADERE”. dar reinfectarea scuteste medicul de intrebari ca: „de ce am recazut?”.
      si-atunci sunt doua motive pentru care vom trai si dupa terminarea tratamentului cu spirochete, micoplasme si altele ca vrem sau nu vrem.
      1. faptul ca DFM-ul va arata negativ la momentul T sau momentul T+ 6 luni nu inseamna ca traim fara spirochete ci ca sunt a) sub alte forme nedetectabile, b) intracelular, intratisular, c) mult prea rare ca sa iasa in proba de sange luata d) tinute „la limita suportabilitatii” de un sist. imunitar competent.
      de aceea reafirm cu tarie ca cine crede ca daca termina tratamentul si e negativ se poate intoarce la bere pana cad sub masa, nopti nedormite, fumat, gratare din plin si sedentarism e intr-o mare eroare.
      2. traim in 2012 intr-o societate predominant urbanizata. noi in Romania inca suntem ok, vreo 51% in urban insa ideea e ca interactionam des. pe vremuri cunosteam 10 oameni toata viata, acum sunt de 10 ori mai multi. colegi de serviciu, prieteni, parteneri. ca se cheama delegatie in care dormi sub acelasi acoperis cu dl. coleg de munca, ca e o petrecere la care ai dormit in casa gazdei alaturi de alte 8 persoane, ca sunt colegii de refugiu la munte, ca e amanta, ca e prietena amantei, ca e colega de munca, ca dormi la peste in sacul de dormit pe marginea baltii, TOT o sa facem posta un hematofag.
      Mi se pare absurd ca noi astia 2-300-1000 sau cati suntem sa incercam sa ne protejam de restul omenirii (sau ma rog, de cei 90% purtatori asimptomatici). ce-o sa facem? tabara de boreliosi unde niciun membru nu va avea acces decat dupa prezentarea microscopiei?
      si-apoi daca la un moment dat in viata cunoastem o partenera, un partener, o sa le cerem de la prima intalnire sa-si faca microscopie de teama de a nu ne reinfecta? pentru ca pare-mi-se ca acum ceva vreme ati spus ca spirochete pot fi si in saliva, sudoare, cosuri, sperma si alte secretii. Adica ne plange fata pe umar si noi nu-i stergem lacrima de teama sa nu luam niste spirochete pe mana pe care apoi sa le ducem in taietura de la mana facuta in bucatarie? sau cand ne mutam impreuna ce-as putea sa-i fac cadou decat un tratament de 2 ani cu antibiotice ca nu cumva sa postim un tantar si sa ma reinfectez? si daca in metrou stranuta un nene care are si garinii si afzelii si valensiana si ne arunca stropi direct in ochi! ce facem atunci?
      indubitabil ca microorganismele se afla in spatele multor chestii (sau mai degraba noi ne oferim pe tava terenul propice sa se dezvolte – vezi si teoriile lui Antoine Bechamp aici: http://www.laleva.org/eng/2004/05/louis_pasteur_vs_antoine_bchamp_and_the_germ_theory_of_disease_causation_1.html ) dar cheia catre notiunea de vindecare e absenta simptomelor si un sist. imunitar puternic care sa contracareze atacul perpetuu al patogenilor.

      pe mine unu’ nu ma incanta cu nimic ca acum imi ies 2 spirochete in toata proba de sange si dupa inca o luna nu mai iese nimic pentru ca daca judecam la nivel de total, probabil ponderea spirochetelor e de 2x mai mica insa totusi enorm de mare raportat la cei 6 L de sange iar noi inca nu avem idee la ce densitate de patogeni poate sist. imunitar sa preia controlul.

      restu’s discutii. eu deocamdata vad pacienti care fac zeci de luni EFECTIVE (19 luni, din ce cunosc eu via e-mail sau personal) de antibiotic (si-acum nu cred ca toti sunt indisciplinati si iau pe sarite antibioticul asa cum se spune adesea) si nu numai ca inca mai au microscopii pozitive dar au si zile in care le revin mai toate simptomele avute la inceput si vad (aud) de cazuri care se vindeca cu un pic de doxyciclina si naturiste in contextul in care dvs ne tot spuneti cum ca o infectie e o infectie si ca nu trece cu clisme si ciubotica cucului, coloidale sau propolis.

      daca imi amintesc eu bine, acum vreo 7 luni tot dna Moscu ne spunea ca a mai avut n cazuri de microscopii negative la cabinet, 2 cu antibiotice unu’ cu naturiste. si atunci ca si acum, ‘abar n-avem ce au facut oamenii aia pentru vindecare. ideea e ca aceste cazuri naturiste nu-s asa, ciudatenii in arena boreliozei ci am impresia ca detin un procent important din vindecari.

      in alta ordine de idei, legat de acele cazuri care in totalitatea lor nu vor sa-si mai aduca aminte de boala si nu vor sa mai faca ceva pentru cei ramasi in urma … am toata intelegerea, sigur! ca sa intelegeti insa mai bine ce inseamna asta, am sa va pun sa va imaginati ca Ciobanul Aviator dupa ce se vindeca, va STERGE tot blogul cu toate comentariile, cu tot ce a scris si toate materialele, linkurile, nu va mai raspunde la niciun mail si nu va mai da absolut nicio informatie nici prin viu grai, etc ca sa nu-si mai aminteasca de perioada cu atacuri de panica si dureri articulare si sa poata sa-si traiasca viata din plin. in plus, in felul asta nici colegii de munca, prieteni apropiati si viitoare iubite (neaparat testate si la LD si la dl. Moscu) nu vor mai reciti textele(unele scrise in suferinta) care in era moderna te fac sa pari doar….vulnerabil.
      deci…e o problema delicata, nu ?

    • Domnul DR.ION:De ce nu ne explicati dumneavoastra ca medic de ce o parte din bolnavi nu se vindeca nici dupa 15-20 de luni de antibioterapie combinata si bine dozata(pacienti care respecta dozele ,sunt disciplinati si urmeaza o dieta strict vegetariana si sunt sub supravegheremedicala poate chiar si la dumneavoastra) si altii se vindeca dupa 2-3-4 ture de antibiotic fara nici o rescritie alimentara?Care ar fi in calea rezolvarii acestor cazuri esuate ?Care sunt motivele nevindecarii acestor cazuri?

  20. Legat de întrebarea lui Andrei

    Eu am înţeles , citind şi discutând cu bolnavi, că că fiecare bolnav este diferit, nu există boala Lyme, ci bolnavi de Lyme, fiecare cu „terenul său” .

    Un răspuns dă doctorul Dominique Rueff în cartea sa « Mieux que Guérir, Les bénéfices de la Médecine intégrative ( Mai bine decât să vindeci. Beneficiile medicinii integrative , cu prefaţă semnată de prof. Luc Montagnier, ediţie Josette Lyon, decembrie 2011).
    Cine este acest dr? El lucrează cu Luc Montagnier şi conduce un grup de lucru CHRONIMED ce studiază „infecţiile reci”, adică boli cronice care nu generează febră, distrug progresiv organismul urmare uneia sau mai multor infecţii Între infecţiile reci : Lyme, candidoza,autismul.
    El scrie că boala Lyme răstoarnă paradigma medicinii actuale:un microb=o boală, pt că patologia Lyme înglobează de fapt mai multe boli şi simptome, coinfecţii, iar bacteria borrelia nu este singura cauză.
    El readuce în discuţie postulatele lui Claude Bernard “Microbul nu înseamnă nimic, terenul este totul “ şi a lui Louis Pasteur ”un microb=o boală, un virus= un vaccin”, credinţă pe care chiar Pasteur ar fi abandonat-o pe patul de moarte.
    Fiecare organism răspunde altfel deoarece încărcătura cu stres , poluare, inclusiv alimentară, metale grele, unde electromagnetice este diferită. Medicina integrativă combină terapiile medicale alopate cu terapiile medicinei complementare si alternative pentru care exista dovezi stiintifice, siguranţă si efecte terapeutice demonstrate.
    Prof Christian Perronne şef serviciu boli infecţioase la Spitalul Raymond Poincaré de Garches este de părere că toţi suntem purtători a numeroase bacterii , potenţial infecţioase, fără a fi totuşi bolnavi. El crede că o mare parte a populaţiei este sau a intrat în contact cu diferite borrelii fără să manifeste neapărat simptome.El consideră boala Lyme o boală complexă în care borrelia nu este singura cauză şi apreciază că este foarte dificil de stabilit care dintre celelate bacterii şi alţi „locatari” pe care îi avem în corp sunt sau nu implicaţi în boală.
    De asta se şi spune că trebuie un tratament personalizat. Dar dacă ne uităm bine, tratamentul e cam acelaşi la toţi pacienţii şi la toate clinicile sau „şarlatanii”
    Atunci unde este personalizarea? Mă gândesc că ar putea interveni doar printr-o monitorizare atentă a pacientului, privind evoluţia sa, ţinând cont şi de alte boli pe care le are, mai ales autoimune şi în special privind reacţia la efectele adverse ale medicamentaţiei.

    • Cu siguranta nu doar borrelia este singura problema. Majoritatea pacientilor cronici sunt purtatori de borrelia, alte co-infectii si o serie de virusuri care au provocat un adevarat „holocaust” in organism. La asta mai putem adauga un sistem imunitar slabit, metale grele, un stil de viata si o dieta proasta.

      Daca borrelia era singura problema, probabil ca toti purtatorii ar trebui sa ajunga la stadiile cronice (mai devreme sau mai tarziu) ceea ce nu se intampla.

      • as spune chiar mai mult decat coinfectii, borrelia si virusuri pentru ca am auzit multe persoane speriate ca au SI virusuri insa virusi au aproape toti (spre 95%). cred ca dificil e sa gasesti pe cineva care sa nu aiba cel putin doi cunoscuti. incerc sa traduc un articol care se leaga si de ceea ce sunt virusurile astea….sau ma rog, ceea ce se banuie…

        ideea de baza e ca nu putem spune precis la momentul asta ce a fost mai intai? afectarea fizica-simptomatica sau borrelia? si pe pompieri ii vedem tot timpul langa o casa in flacari, nu? asta nu inseamna ca ei au dat foc casei.

        tot in articolul asta pe care il traduc se mentioneaza teoria lui Antoine Bechamp conform careia Pasteur s-a inselat cand a spus ca bacteriile sunt la originea bolilor infectioase si nu numai ci ca ele apar ca rezultat al slabirii organismului inca de la nivel celular. „si totusi…terenul este totul”.
        asadar de acolo ar trebui sa inceapa reconstructia.

        p.s: nu stiu de ce comentariile tale intra mereu in spam….incearca sa folosesti alta adresa de e-mail….

        • Pasteur susţine teoria potrivit căreia bolile infecţioase sunt cauzate de microorganisme care provin întotdeauna din exterior, interiorul organismului fiind steril
          Bechamp susţine că boala are o cauză internă, orice materie organică este susceptibilă de modificări naturale datorate procesului normal de fermentaţie Acest proces, în condiţii patologice duce la dezvoltarea mycrozomas şi dă naştere la bacterii care au proprietăţi de fermentaţie şi putrefactie.
          Prof Jules Tissot a încercat să confirme prin fotografii de mare precizie a celulelor vegetale şi animale că organismele vii, când se dereglează produc chiar ele bacterii patogene şi viruşi.
          Zoologul german Gunther Endelein(1872-1968) a făcut cercetări bazându-se pe teoria lui Bechamp
          Actualmente terapeuţi ai medicinii paralele ca Hulda Clark şi Tamara Lebedewa se bazează pe teoria lui Bechamp
          Ba chiar există un Syndicat Antoine Bechamp care organizează stagii de autovindecare, cu energie,interpretează RMN, organizează cursuri.
          Unii autori afirmă că pe patul de moarte Pasteur ar fi spus “Bechamp are dreptate : Microbul nu este nimic, terenul este totul” Alţii spun că acesta ar fi spus : “Claude (Bernard )are dreptate Microbul nu este nimic, terenul este totul”
          O concluzie glumeaţă : s-ar putea să nu se ştie!

  21. Auzim de microscopii negative la dr. Moscu, dar la LD exista cineva cu microscopie negativa pana acum? Ca nu retin sa fi zis cineva ceva.

      • am intrebat eu o data si mi-au spus ca „au”.
        mai multe nu pot sa spuna decat ei iti dai seama…
        se pare ca statistica nu e prea preferata in lucrul cu lyme.
        date concrete din parti. chiar mi-ar fi placut sa stiu o rata de succes la mia de pacienti…
        asta, evident, pentru a imprastia suspiciunile oamenilor!:)

  22. Am si eu o mare nelamurire: cum de au ajuns asimptomaticii 4 dintr-o familie sa se trateze de borrelia? Banuiesc ca se stiau muscati de capuse si au rasfoit netul. Atunci, daca nu au avut simptome si implicit amintiri neplacute legate de boala de ce nu scriu acum despre microscopiile lor negative??? Nu astept raspuns de la ei fiindca stiu ca nu o vor face. Ma intreb retoric.

  23. La ce dureri am iar de oase de nu am iesit nici din casa azi…cred ca zilele bune nu au fost datorita antibioticului ci asa din intamplare cum am mai avut si alte dati. Ale naibii pusee!
    Ce aveti de gand sa faceti daca dupa 1,5-2 ani de antibiotice nu va vindecati? Pe bune! Luati la infinit???
    Eu mereu am crezut ca un microb mi-a declansat boala dar si ca o intretine. Dar cautam acul in carul cu fan: o fi borelia, un virus, o ciuperca…cine poate sti?
    Mereu am crezut ca natura ne vindeca si nu „otravurile” din farmacii… dar si asta a devenit discutabil. Ajungi sa nu mai crezi in nimic si e foarte nasol.
    Dl. dr. Ion are o teorie legata de microbii astia si in mare e foarte logica. Acum daca ei sunt vinovati de „bolile” nostre… sau nu, cred ca nu stie sigur. Suntem disperati, nu prea sunt solutii si incercam si noi ce putem. Ne hranim cu sperante. Cat nu facem nimic si mai ajungi si la un dr care-ti spune „cauza necunoscuta” si „incurabila” te simti pierdut de tot. Avem nevoie sa ne agatam de ceva, sa ne facem acele sperante. La un punct toti vom avea in urma 1-2 ani de antibiotice. Ei, atunci sa vedem ce va fi???
    Citeam zilele trecute pe blogul lui Mimi Walter: http://hrana-vie.blogspot.ro/
    dupa ani de vegetarianism si apoi nai de raw veganism….a fost de ajuns nitel stres cu mutarea si hrana „bio” din supermarket si i-au revenit iar simptomele( dureri articulare, oboseala). Ea se hranea cu frunze din flora spontana si hrana cruda din propia gradina.
    Deci „chinuitul” cu mancatul produselor scumpe bio din orase… din exemplul asta ar cam pica.
    Cred ca trebuie sa castigam la loto( ca na copii, scoli, chestii, plus ca „inima naturii” e a cuiva si ori cumparam locul ori platim chirie), sa ne retragem in inima naturii, sa mancam „poame” salbatice si sa ne relaxam cu susur de izvoare si triluri de pasarele. Fara nici un gand negativ… Da cred ca bantuie capuse pe acolo…si asa visul se sparge iar!

    • tatiana,
      chiar Mimi spune acolo ca nu hrana vie e TOTUL ci mai e si hrana sufleteasca, stresul, emotiile, greutatile.
      Mimi e intretinuta de sotul ei si are timp liber sa faca lucruri care ii plac, sa nu se streseze, sa stea departe de emotii negative, etc.
      Cati dintre noi putem face asta acum? aud pe cineva? nu, cred ca nu! si chestia asta se invata. nu in 2 saptamani ci in ani. nu axandu=ne doar pe teorie ci punand in practica.
      din punctul meu de vedere tu stai cel mai bine dintre noi la capitolul hrana. ti-ai invatat lectia! totusi ai multe de recuperat la capitolul emotii, trairi, etc. daca le rezolvi si pe astea, nu-ti mai trebuie antibiotic!:) insa in momentul in care cazi atat de jos ca ti-a zis dr. Ion ca esti incurabila cand de fapt tu esti singura in masura sa decizi ce e curabil si ce nu…e clar ca mai trebuie lucrat 🙂
      in plus, vezi acolo ce scrie in imaginea din articol. uneori e mai bine sa nu privim obsesiv in viitor si sa ne punem atatea probleme ci sa lasam lucrurile sa curga. ele oricum vor curge si daca te stresezi si daca nu te stresezi.
      atitudinea „daca nici hrana vie nu te vindeca atunci de ce sa nu bag mici cu mustar”? nu e tocmai ok. poate daca nu mancai vegan acum erai la pat in incapacitatea de a merge la buda, nu crezi? e o ipoteza.

      • Da, la mine psihicul e marea problema.Lupta permanenta cu mine, nemultumirea permanenta ca nu-s indeajuns de buna, grija viitorului in cazul pesimist ca boala va inainta. Citisem undeva ca autoimunitatea apare fizic datorita neimpacarii psihice a persoanei cu ea insasi. Mereu am fost asa si e datorita unor traume din copilarie. Motivul nu e important, dar nu pot depasi anumite chestii chit ca de citit am citit mult pe tema asta si teoria o stiu. Reusesc sa-i conving pe altii mai usor decat pe mine. Aici e problema. Mereu ca sa cred ceva cercetez prea mult. Loc de indoiala sau nemultumire se gaseste daca le cauti cu lumanarea, nu?
        Am avut o perioada de incredere in fortele mele iar, am fost optimista, am facut niste cursuri, am vrut sa-mi continui studiile, mi-am zis ca inca sunt tanara si am multe de facut in viata. Nici nu stiu cand si cum am renuntat la tot si am decazut iar in starea aia de a-mi plange de mila, a ma simti neputincioasa si boala si-a aratat coltii si mai si.
        Incerc sa ies din asta si am sa o fac inlaturand din jurul meu persoanele care-mi intretin starea aceea de „nu esti buna de nimic”, chiar daca a trebuit sa incep cu propia-mi mama sau rude batrane bune rau la „morala”.
        Sper ca voi putea sa-mi fac ordine in ceea ce gandesc si visez, sa „rup buruienile din gradina mintii ” si sa o intretin pentru a culege pe viitor roadele.
        Nu pot sa-l dau deoparte pe dl.dr ca are si el un stil de a te dezarma, de a spulbera sperantele cu vindecarea asta. Nu vrea sa ne minta sau nu vrea sa ne facem sperante si apoi sa-i zicem ca …”uite nu m-am vindecat dupa 20 de luni de antibiotice!”.
        Acum sa trec la ceva amuzant. Ma uitam la un film cu vampiri aseara, comedie de fapt. Am fost invidioasa pe aia ce misto se regenerau ei rapid dupa taieturi cu sabiile! Si ma gandeam…unde sunt mai ca ma las muscata si eu, dar apoi adio raw vegan si mai si trebuie sa sug sange cu borelii diverse nu? Mda, nici asta nu ar merge la urma urmei.

  24. pentru cei interesati si care nu stiu deja, vineri, intre 16-17 la hotel ring, sala A, dr.nicolaus si dr schwarzenbach vor avea o prezentare avand ca subiect neuroborrelioza si lyme cronic.

  25. „vineri, intre 16-17 la hotel ring, sala A, dr.nicolaus si dr schwarzenbach vor avea o prezentare avand ca subiect neuroborrelioza si lyme cronic.”

    Merge cineva? Dacă mergeţi ,puteţi înregistra ?
    Dacă puteţi cumva pune întrebări, vă rog frumos, întrebaţi DE CE SE OPRESC CU TRATAMENTUL LA UN ANUMIT NIVEL DE IMUNITATE ŞI NU CAUTĂ ERADICAREA INFECŢIEI
    Eu o să fiu de joi seara până duminică dimineaţa la Bucureşti, dar nu ştiu dacă o să pot lipsi de la lucrările la care tb să particip ca să merg şi eu la Ring, ceea ce mi-aş dori f tare.
    M-aş bucura mult să mă întâlnesc cu cei de pe blog în perioada respectivă
    Dacă doriţi să ne vedem puteţi lua legătura cu Ciobanul nostru cu care am stabilit în mare o întâlnire mică .

    • doctor schwarzbach,nu schwarzenbach, mai bag degetul aiurea din cand in cand.
      o sa incerc sa merg. din ce am vazut organizatorii nu au prevazut sesiune Q&A, cel putin nu una anuntata, insa am notat intrebarea.

      • Multumim mult pentru link. Ce-mi place, insa, mie este urmatorul aspect: intr-o discutie telefonica pe care am avut-o in vara cu unul dintre membrii Consiliului Stiintific (mi-am adus aminte uitandu-ma pe link-ul dat de Techno) caruia nu-i voi divulga numele, desi ar trebui, acesta ii infiera, plin de mandrie proletara, atat pe doctorii romani care trateaza borrelioza, cat si pe cei de la Augsburg. In viziunea domniei sale, toti erau „sarlatani”, iar acum vad ca ii invita pe „sarlatani” sa ia parte la aceasta conferinta. Cum asa? Bine, poate n-ar trebui sa fiu atat de surprinsa, de vreme ce acelasi personaj ma indemna (tot telefonic) sa-mi vad de treaba, ca nu am neuroborrelioza, ci mai mult ca sigur am o boala neurologica degenerativa …Cred ca orice comentarii suplimentare sunt de prisos.

  26. Intreb si aici.Am fost gasit la microscopie, facuta la Lymediagnostic, cu spirochete de borelia garini si haemobartonela. Pentru aceasta din urma cam ce tratamente ati luat si daca se scapa mai usor de ea, ca am inteles ca garinii e mai dificila.

    • Ca la mine! Ai si anticorpi sau doar microscopia? Eu am zero la anticorpi dar sunt varcolacii pe microscopie prezenti.
      Am citit un studiu si cica cu Clindamicina au resusit sa tina tratamentul doar 50% din bolnavi datorita intolerantei si din astia 50% au avut imbunatatiri sau s-au vinecat. S-a concluzionat ca rezultatele sunt foarte slabe si s-a propus alta varianta de terapie (preferata si de nemti) mai usor de suportat dar mult mai scumpa, chiar inaccesibila ptr multi.

    • Si eu am garinii la LD plus hemobartonela. Chiar asa avem toti?
      La Dr. Moscu, acum o saptamana au iesit spirochete si hemoplasme.
      WB Euroimmun, garinii la LD, ei zic negativ dar cu p25 (intensitate 57) plus P28 si p25 mai mici.
      Asttea dupa 6 saptamani de cat’s claw/reishi/maitake/vit C dupa 4 ture de antibiotice.

        • Din pacate pentru mine ambele laboratoare au zis ca am spirochete, doar LD a spus si de care sunt. La Dr. Moscu, din cate am vazut eu sunt cam la fel ca dimensiune si forma cu acelea de la LD. O sa le vada si medicul meu.
          Diferenta e ca unii au interpretat ca vad hemobartonele, ceilalti hemoplasme si bartonella like negativ (sincer cam seamana bazdaganiile pe ambele microscopii si nu sunt sigur ca nu inseamna cam acelasi lucru).

        • Rezultatele POT sa difere de la un microscop la altul pentru ca patogenii nu se distribuie uniform in sange , si atunci ,intr-o eprubeta poate exista o babesie si microscopistul sa o gaseasca iar in alta eprubeta sa nu existe nici o hematie parazitata cu babesia.

  27. Domnule dr. ION ce ne sfatuiti sa facem daca nici dupa 18 luni de antibiotice nu ne-am vindecat??Credeti ca are sens continuarea la infinit a terapiei? Exista posibilitatea de a fi o abordare gresita? Unii nu au nici macar imbunatatiri si au respectat ca la carte tratamentul. Ce explicatie exista???
    Daca boala nu e data de borelia ,oare?

  28. Techno :
    Multumesc doamna Moscu, deci hemobartonela e acelasi lucru cu hemoplasma? Atunci bartonela ce este, e diferita de hemobartonela?

    Haemoplasma sunt denumite bacteriile care au tropism (atractie ) pentru celulele rosii. Haemobartonella este una dintre aceste bacterii ca si bartonela .
    Intru-cat nu putem stii cu siguranta care dintre ele este , noi preferam sa scriem generic : haemoplasma .
    Cele doua categorii de bacterii (haemobartonella si bartonela ) sunt patogeni diferiti. Uneori haemobartonella apare ca un sir de margele pe hematie , pe cand bartonela este singura pe celula.
    Pentru ca lucram prin metoda Dual Dur a domnului dr. Boszik am preferat exprimarea pe care o utilizeaza domnia sa.
    Am decis sa exprimam cat mai generic si nu exact, acesti patogeni .

  29. Anonim :
    Domnule dr. ION ce ne sfatuiti sa facem daca nici dupa 18 luni de antibiotice nu ne-am vindecat??Credeti ca are sens continuarea la infinit a terapiei? Exista posibilitatea de a fi o abordare gresita? Unii nu au nici macar imbunatatiri si au respectat ca la carte tratamentul. Ce explicatie exista???
    Daca boala nu e data de borelia ,oare?

    Intrebarea dvs. ridica mai multe aspecte pe care am sa incerc sa le abordez separat.

    1. Ce inseamna tratament „ca la carte”? Asta pentru ca inca NU EXISTA un consens legat de tratament, adica nu exista o carte care sa spuna: acesta este tratamentul. Adica chiar daca la ora actuala stim multe despre diferitele specii de borrelia, inca nu stim o multime de aspecte legate de aceste infectii si mai ales de posologia in cazul unor altor specii in afara celor mai bine cunoscute (burgdorferi, spielmani, afzeli, garini). Adica este posibil si ca tratamentul sa nu fie cel care trebuie, desi este administrat de un medic cu experienta sau ca tratamentul sa fie cel adecvat dar infectie sa fie de zeci de ani prezenta in organism si de aceea tratamentul sa dureze mai mult.

    2. „unii” nu au nu stiu ce! Acum depinde de acesti unii ce au si ce fac si mai ales despre ce simptome vorbim.

    3. Ce inseaman 18 luni de antibiotice? Este vorba de o antibioterapie continua sau nu? Daca este sigur borrelia si daca simptomele prezente pot fi legate de aceasta atunci tratamentul antibiotic trebuie continuat pina la eradicarea infectiei. Eu sint de parere ca un tratament antibiotic adecvat speciei ar trebui sa rezolve infectia.

    4. Daca boala este data sau nu de borrelia desigur ca este o intrebare importanta la fel cum si daca nu cumva leziunile sint ireversibile, chiar daca date de borrelia, odata ce sa stricat ceva e bun stricat. E ca si cum de exemplu la tuberculoza cu caverne pulmonare, tuberculosi ar fi dezamagiti ca ei inca mai au gauri in plamani, dupa un an de antibiotic. Din pacate aceste caverne nu vor dispare nici dupa eradicarea infectie. La fel si la sifilitici care dezvolta GOMELE SIFILITICE: distrugerile tisulare grave sint ireversibile si afecteaza functionalitatea regiunii implicate.

    Desigur ca exista si situatia in care simptomele („BOALA”) sa nu fie data de borrelia, aceasta sa fie doar gasita si de fapt sa avem un purtator sanatos de borrelia cu o alta afectiune.

    Indifirent insa care este situatia, borrelia in singe nu este un saprofit, adica o infectie cu care se traieste (atunci am putea spune ca si cu micoplasma se poate trai sau cu sifilisul sau cu tbc-ul), astfel ca aceasta infectie ar trebui tratata, mai energic sau mai putin energic in functie de o serie de considerente, DAR TRATAMENTUL ESTE unul antibiotic.

    Desigur ca pe antibioterapie este mai bine cu mincare bio si protective, INSA ginditi-va ca MII de romani se afla in tratament cronic pentru tuberculoza iar marea lor majoritate chiar daca ar gasi un PC deschis si conectat la internet n-ar sti sa-l foloseasca sau sa citeasca. ORI toti acestia BAGA antibiotice 6-16 luni continuu, fara diete, sport, frectii sau mai stiu eu ce clisme, eventual ceva psalmi.

    ADICA chiar daca „boala” este sau nu data de borrelia cine are borrelia ca sa scape de ea, conform teoriilor general acceptate trebuie sa faca un tratament antibiotic. Legat de durata, componenta si dozajul acestuia divergentele intre medici sint mari DAR EXISTA UN SINGUR CONSENS: toti medici fara exceptii (desigur cind este vorba de pareri oficiale) considera ca borrelioza trebuie tratata pina la eradicare. Si acum ajungem la punctul ce inseamna eradicarea: unii zic ca 2 spt de antibiotic, altii pina dispar simptomele, altii pina dispar spirochetele. Si iarasi divergente.

    5. Desigur ca este posibil sa fie o abordare gresita!
    Majoritatea medicilor sustin ca antibioterapia de lunga durata in borrelioza este o abordare gresita. Mai mult este contra curentului antibioterapia continuu. Dar exista si medici, nu putini la numar, care considera ca ce zic ceilalti (adica actualmente majoritatea), ar gresi si ca borrelioza nu se trateaza cu doua saptami de antibiotic ci cu foarte mult antibiotic.

    Desigur ca INCA NU EXISTA O STRATEGIE pertinenta si validata stiintific care sa constituie o cale unica de tratament. Chiar daca exista suficiente cazuri rezolvate spectacular, ceea ce functioneaza intr-un caz nu functioneaza si la celelalte, astfel ca nu avem o standardizare care sa permita elaborarea unui protocol de tratament.

    Protocolul de tratament in medicina este ceva EXTREM DE UTIL, care confera medicului in general acoperirea medicolegala pentru activitatea lui. Adica daca exista un protocol si un pacient pateste ceva medicul care a respectat protocolul de regula este legal acoperit. Daca nu exista un protocol si un pacient pateste ceva, atunci medicul care a prescris tratamentul este razpunzator, in cazul borreliozei chiar destul de grav deoarece LLMD-isti sint si contracurentului.

    Pe de alta parte insa HABAR N-AVETI ce ar insemna pentru echipa celui care ar gasi o solutie spectaculara sau rapida sau macar una care sa functioneze tot timpul, adica sa poata sta la baza unui protocol sau algoritm. Aceia vor fi cu adevarat stapinii inelelor pe acest pamant in viitorul apropiat.

    Asta desigur daca nu cumva abordarea este una gresita!

  30. Ela :
    … intr-o discutie telefonica pe care am avut-o in vara cu unul dintre membrii Consiliului Stiintific … acesta ii infiera, plin de mandrie proletara, atat pe doctorii romani care trateaza borrelioza, cat si pe cei de la Augsburg. In viziunea domniei sale, toti erau “sarlatani”, iar acum vad ca ii invita pe “sarlatani” sa ia parte la aceasta conferinta. Cum asa? ….

    Probabil ca cei din Germania nu stiu despre discutiile inoficiale ale unor medici din Bucuresti sau chiar nu-i intereseaza comentariile unora care oricum habar n-au de borrelioza. Atita vreme cit oficial zimbesc si sint invitati sa tina o prelegere stiintifica de ce nu.

    Eu altceva vad interesant. Astia doi sint internisti (cred ca unul este medic de laborator), dar medic de laborator german care face medicina de laborator pe bune, adica chiar face medicina si nu ajunge medic de laborator ca alte locuri la rezidentiat n-a prins, adica ce ma roade pe mine curiozitatea este cum vor explica diareologi din Bucuresti ca vine un internist din Germania sa le povesteasca lor cum se trateaza borrelia cu mult antibiotic. Te pomenesti ca vrea Bals-ul sa intre intr-o co-productie romana-germana: nemtii sa rezelve borrelia si ei diareea!

  31. Costin , mai profit inca o data de blogul tau, si as ruga pe cei care citesc( inclusiv d-ul doctor Ion, daca ar putea si dinsul) , sa imi recomande pe un doctor din Cluj care sa cunoasca boala asta, pentru a putea continua investigatiile si eventual un tratament.
    Va multumesc.

  32. Gina :
    Am si eu o mare nelamurire: cum de au ajuns asimptomaticii 4 dintr-o familie sa se trateze de borrelia? Banuiesc ca se stiau muscati de capuse si au rasfoit netul. Atunci, daca nu au avut simptome si implicit amintiri neplacute legate de boala de ce nu scriu acum despre microscopiile lor negative??? Nu astept raspuns de la ei fiindca stiu ca nu o vor face. Ma intreb retoric.

    Din ce stiu eu sint 2, nu 4. Este vorba de o familie de doi tineri din Moldova a carei mama a fost diagnosticata cu SM. Apoi a aflat ca ar trebui exclusa borrelia si asa s-a trezit cu diagnosticul de neuroborrelioza. Apoi a ajuns la mine si eu i-am cautat pe toti din jurul pacientei respective si asa au iesit tinerii pozitivi. Deoarece vor copii au luat decizia sa se trateze, mai ales ca mama ei a avut o evolutie foarte buna pe tratamentul antibiotic. Urmeaza sa vina la consultatie si am sa-i rog sa-si poasteze povestea.

    Cu toate acestea, mama care a intrat pe tratament ceva mai devreme decit copii inca este pe tratament.

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s