[Quick Tip] Desert fara foc

Din ciclul „Q: cum fumeaza raw veganul tigara; A: neaprinsa” s-a vrut halva de seminte de susan si floarea soarelui (dupa reteta de aici)  si a iesit altceva caci creativitatea nu-mi da pace. Mai exact bilute neaprinse 🙂

Deci cum am facut eu:

Am amestecat toate ingredientele listate mai jos intr-o compozitie „tip plastelina” si le-am „sigilat” in seminte de susan in asa fel incat sa poata fi apucate (initial au iesit cam moi bilele insa prin lasare la frigider se fac asa cum trebuie).

  • 400gr seminte de floarea soarelui (date prin rasnita)
  • 100gr susan (date prin rasnita)
  • miere
  • 45-50 gr unt de cacao
  • scortisoara, cuisoare,  stafide aurii, curmale
  • pudra de roscove

Ma gandesc ca as fi putut sa folosesc si fulgi de nuca de cocos dar oricum nu aveam asa ca poate altadata caci amestecul e delicios si intentionez sa-l repet.

Bon appetit!

 

Anunțuri

20 comentarii la “[Quick Tip] Desert fara foc

  1. Irina T a rarit-o din cu totul alte motive decat ai putea crede. Se pare ca mesajul meu legat de psihosomatica a fost inteles de unele persoane de la care am primit feedbackuri pozitive. Categoric invartirea in jurul problemei de zeci si sute de ori pe zi, incercarea de a despica firul in 14 fara a ajunge niciodata la o concluzie, dar si multe altele nu aduce nimic bun la nivel simptomatic sau de vindecare.
    anka si-a luat jucariile si a plecat in acorduri melodice demonstrandu-si probabil singura ca nu e suficient sa citesti mult ci mai trebuie sa si ai idee cum sa aplici. Inca o data, realitatea e cea pe care vrem noi s-o vedem. probabil a crezut ca divergenta pe incidentul „handicapat” (cine are dreptate si cine nu) e de netrecut si ca nu exista cale de intoarcere. asta nu inseamna ca asta e realitatea, evident.
    asta e! nu poti sa le ai pe toate si nu poti sa multumesti pe toata lumea.
    am insa credinta mea proprie si personala ca in momentul asta, cand cu ajutorul dl. dr. dar si prin studiu personal cunostem destul de multe despre ceea ce e boala si ce trebuie sa facem, atat timp cat o sa ne focusam obsesiv pe aspecte pasive legate de boala, nimic nu se va schimba ci vom trai intr-o stare de boala pana la adanci batraneti.
    Unii scapa de obsesia asta folosindu-l pe Dumnezeu si rugaciunea, altii se refugiaza in pasiuni mistuitoare pentru mancare, altii colectioneaza timbre sau merg pe munte, ideea e sa scapi usor usor de sub povara mentala a bolii. Cred ca Sorana (tipa cu viataculyme.ro care n-a mai scris de peste trei luni) ar avea multe sa ne spuna pe tema asta 🙂
    Pacat ca n-o face si-si traieste in schimb tineretea. pacat?

    • Ciobanul Aviator: „pacat?”
      Tu cred ca stii cel mai bine la ce m-am referit cand am folosit acest cuvant.
      Nu era vorba nicidecum de atitudinea Soranei sau a celor cu lyme!
      Era doar o constatare a mea si speram eu un indemn la toleranta si intelegere.
      Dar inteleg ca e mai bine sa o lasam asa cum a picat, nu?

    • Uneori si ciobanii se inseala, nu-i asa ?? 🙂
      E adevarat ca am inteles problema cu psihosomatica si mi-am pus noi intrebari printre miile altele care ma bantuiau dar nu asta este motivul pentru care ma abtin sa mai scriu, desi scrisul e viata mea 🙂
      motivele reale sunt altele:
      1. am simtit nevoia sa soliderizez cu Ankuta pentru ca din puncrtul meu de vedere nici unul dintre noi nu trebuie lasat singur si marginalizat
      2. ai zis ca glumele dintre noi nu intereseaza pe nimeni …. iar eu fiind in mare masura pusa pe shotii, tind sa tot fac haz de necaz si atunci am simtit ca as disturba atmosfera solemna
      care ar trebui intretinuta pe acest bolg.
      3. spiritul meu de libertate este incompatibil cu boala asta in primul rand si apoi cu orice fel de oprelisti, reguli , norme de conduita, altele decat cele ale bunului simt la care cu toata faptura mea agreez.

      • 1/problema e ca nu-i poti forta pe cei care se automarginalizeaza sa nu mai faca asta. am marginalizat-o eu pe anca? dar pe comana?
        dar eu cum naiba nu m-am automarginalizat pt. ca si eu m-am simtit jignit in repetate randuri poate involuntar dar n-am mai stat sa despic firul in patru.
        hai ca ma retrag si eu. donez blogul (pe bune!). ceva amatori? e deja formatat, aranjat, nu trebuie decat bagate articole noi ceea ce e f. simplu.
        2. am zis ca glumele la subiecte care se vor serioase sunt aiurea si ca pentru asta am pus articolele funny sau in afara subiectului lyme insa nu mi se pare ok ca la subiectul microscopie sa avem 5% discutii pe tema data si 95% altceva. daca nu primeam multe sesizari in sensul asta imi vedeam de treaba mea! poate ca de fapt chiar asta ar trebui sa fac.
        3. vezi 2 si ce ziceam acum cateva zile despre variantele de socializare.

        nu ma transformati in „mama ranitilor” ca imi iau si eu jucariile si plec. suntem oameni maturi, sa ne comportam ca atare.

        si-asa sunt dezamagit ca dupa ce vine un nou user, va face de doua ori tanti, spune doua poante, face o invitatie la congres si apoi pleaca pe motiv de divergente de netrecut si tot el e victima iar eu calaul nemilos care l-a gonit pe bietul om si a stricat atmosfera pe blog care „nu mai e ce era o data” de parca eu-s bufonul de la curtea regelui si sunt responsabil sa intretin lumea si sa fac masaj cervical. in acelasi timp principalul vinovat pentru atmosfera.
        asa se intampla, incerci sa faci ceva si pe urma evident ca ti se spune ca nu faci destule de parca doar eu sunt bolnav de lyme si restul sanatosi tun, doar eu trebuie sa ma implic (chiar spunea cineva acum cateva luni – „sa faca ciobanasu” ca ciobanusu’ asta face, restu’ au treburi mult mai importante decat sa faca).
        deci vedeti cate motive de suparare sunt?
        v-am propus de nenumarate ori alternative mult mai elegante, nu s-a inteles. s-a mers in inertie. tot eu sunt vinovat.
        deci anka si irina, v-astept intentia de a prelua activitatea pe aici si a face exact ce doriti, va trimit parola si eu ma ‘automarginalizez’ in studiu intensiv despre cum sa devin un om mai bun si eventual sa accept cu mai mult calm cand ti se scuipa coji de seminte in cap. rog multimile sa nu se solidarizeze cu mine caci postul si rugaciunea se fac in solitudine.
        ma voi intoarce dupa sapte ani de post in Tibet! cu barba si plete!

  2. Eu nu am plecat nicaieri, doar ca nu mai postez. Mai verific ce se scrie pe blog din cand in cand. Nu vreau sa ratez postarile dr.
    Cat despre motivele reale ale divergentelor nu voi face nici un comentariu. Nu am chef de cearta. Din principiu nu stau unde nu sunt dorita.

  3. Eu sper sa va „reveniti ” cu totii !
    Va cunosc mai mult sau mai putin pe fiecare in parte , si imi pare rau ca s-a ajuns aici.
    Pot sa va garantez ca toti ati avut intentii bune si ca pe undeva cuvintele scrise au fost interpretate eronat.
    @Anka27 , eu imi doresc sa continui sa comentati si sa spuneti ceea ce aveti de spus.
    @Irina , astept cu nerabdare si cu chef de ras toate postarile dumneavoastra.

    @ Ciobane , stiu ca nu este blogul meu si nu am cum sa dau „liber la scris ” cui vreau eu …mi-am exprimat doar opinia.

    Sunt multi alti oameni care au nevoie de suportul si de experienta voastra.

  4. Costin, nu te nervoza ! stiu ca Anka s-a automarginalizat si nu-ti gasesc tie nicio vina pentru nimic. Asta nu ma impiedica sa solidarizez cu ea. Tu nu esti in deficit ! Deci crede-ma ca ti-as fi spus , poate nu public ci in particular daca -ti gaseam vreo hiba in rationamente . Nu am vrut decat sa precizez niste chestiuni legate de motivele mele de a nu ma mai implica, desi… nu stiu pe cati intereseaza. . Peste toate … eu simt destul de mult toata presiunea care cade asupra ta. .Stiu ca esti asaltat cu sesizari ale unora deranjati de dialogurile noastre mai „desantzate ” sau ca scriem prea mult … si e foarte evident ca nu poti face pe plac tuturor desi te descurci neasteptat de bine si asta nu voi inceta sa admir.
    Nu cred ca e nimeni suparat aici . Sunt convinsa ca toti gandim matur si pana la urma corect
    pe principiul ca libertatea mea se opreste unde incepe libertatea celuilalt si in spatiul public minoritatea se supune majoritatii .

    • Nu m-am automarginalizat si nu sunt suparata pe nimeni.
      Din punctul meu de vedere cea mai buna optiune in acest moment este sa nu mai scriu pe blog. Consider ca am fost interpretata eronat si mai am de lucru la modalitatea de comunicare. Atat. Cum sunt pe antibiotice si nu am de gand sa ma controlez/cenzurez, mai bine nu scriu deloc. Asa cum eu respect decizia lui Costin, tot asa mi-ar placea sa fie respectata si decizia mea. Daca imi scrie cineva pe e-mail, raspund. Simplu. Am luat o decizie, nu am de ce sa ma mai gandesc la asta.
      Eu zic sa incheiem subiectul, orice discutie in plus nu face decat sa adanceasca problema, sa arunce o lumina proasta si sa creeze mai multe disensiuni. Mult zgomot pentru nimic.
      Va doresc o zi asimptomatica tuturor! 🙂

  5. MMMMM! Par bune, doar ca nu am curajul sa mananc dulce acum mai nimic. De unde iei tu untul de cacao? Facusem si eu niste bilute dar asa ptr copii de vitaminizare( din grau incoltit macinat, in care am pus polen, fructe uscate, praf de roscove, unt de cocos,nuci, miere, arome etc ca sigur am si uitat).
    Uf cu antibioticele astea de acum..hrana vegana e departe de mine si-mi pare tare rau. Clindamicina se pare ca mi-a schimbat meniul. Lasa ca dupa ea…..pap iar.

  6. Ciobanasule, s-asa cred ca sunt hipoglicemica, presupun ca ar trebui sa ma „dreg” si eu cu un desert precum cel din imagine; arata splendid, imi vine sa decupez imaginea, ca sa o pot savura mai bine 🙂
    Cat priveste discutiile acestea, va rog eu sa nu va suparati atat de rau; chiar daca am intervenit mai rar in discutiile voastre, nu inseamna ca nu v-am citit cu asiduitate; parerea mea (daca imi permiteti, tu, Ciobanasule si voi – dragi useri) este ca noi toti am acumulat foarte multe frustrari (pe langa simptomele clasice oferite de cocktailul de antibiotice), din cauza duratei tratamentului (eu, una, marturisesc onest faptul ca sunt aproape de sfarsitul rabdarii si tot nu intrevad luminita de la capatul tunelului).
    Este pacat de atmosfera minunata care era (nu cu mult timp in urma) pe acest blog.
    Si apoi, draga Ciobanasule, presupun ca nu este nicio nenorocire ca se mai scrie si off-topic, nu? 🙂 Avem nevoie de comunicare, avem nevoie sa ne plangem cand ne este rau sau sa exultam cand ne simtim ceva mai bine (eu, una, promit sa scriu si atunci cand ma voi simti bine, la fel ca doamna doctor Moscu).
    Nu lasati spiritele cele rele sa intervina in sanul micii comunitati stranse in jurul Ciobanasului!

    • Unii inteleg ca atunci cand sunt bine sa nu mai citeasca pe aici ca nu cumva sa-si aminteasca prin ce au trecut candva. Dupa parerea mea e dovada faptului ca nu au invatat NIMIC din ce li s-a intamplat.
      Sunt bine, astept sa fac rost de bani sa refac microscopia, de control asa, fiindca sunt sigura ca tot misca animale pe acolo. Stiu ca domnul doctor nu agreeaza atitudinea asta dar imi e greu sa mai inghit abx-uri. M-au chinuit asa de mult incat imi doresc niste ani linistiti sa-mi refac fortele si mai vedem. Poate se descopera si leacul minune intre timp…

  7. Da, andrei, mi-a fost rau. Nu am facut nimic ca sa-mi treaca, doar am asteptat. Nu inteleg nici eu de ce dupa atata tratament mai am inca perioade rele.

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s