PSIHOSOMÁTICĂs.f. Disciplină medicală care studiază maladiile fizice, tulburările legate de cauze psihice, de conflicte psihologice, în general inconștiente. [Gen. -cii. / < fr. psychosomatique, cf. gr. psyche – suflet, soma – corp].
Singurele mele atacuri de panica, doua la numar in doua zile consecutive au fost in timpul turei cu numarul trei de minociclina. Sunt ferm convins ca acestea n-ar fi aparut daca nu m-as fi apucat sa ma documentez serios in ceea ce priveste „cazuistica” internationala. Pentru ca in luna septembrie a lui 2011 prin internetul romanesc exista o colectie de cazuri doar pe siteul dlui Guranda, m-am orientat catre alte medii internationale precum si pe youtube.
Dupa ce am inchis internetul in acea seara am crezut cu tarie ca o sa mor in urmatoarele luni si ca e cazul sa-mi sun rudele si sa-mi iau ramas bun, sa-mi cer iertare celor carora le-am gresit si sa-mi ard jurnalele din liceu 🙂
Ce-a urmat se rezuma pe scurt la doua nopti despre care am mai povestit.
Dupa aceste incidente, vorbind cu amicul meu Scepticul el mi-a zis ca a renuntat sa se mai informeze pe net pentru ca patea tot la fel si ca are incredere in medicul lui curant care e mai sanatos si mai obiectiv decat el. Imi amintesc chiar ca era un pic amuzat ca si eu cazusem in plasa asta. Cu atat mai mult cu cat eu il acuzam pe el ca sta doar la „mila” medicului sau si ca nu se documenteaza sa inteleaga boala si sa vada cum se poate vindeca. Mi-a raspuns ca stie cam tot ce e de stiut si ca cercetarea ar trebui sa o faca cei sanatosi cu un psihic tare care n-au trecut prin asa ceva si nu sunt traumatizati de o posibila reintoarcere a bolii.
Tot atunci, amicul meu mi-a spus ca e convins ca exista un factor psihosomatic in toata povestea asta. Nu declansator al bolii cat un intretinator al bolii. Eu i-am ras in fata pentru ca, nu-i asa? articulatiile si creierul nu se „lezeaza” singure.
Ceea ce vroia el sa spuna nu e ca boala e psihosomatica/inchipuita ci ca in plin proces de tratament si vindecare, psihosomatica poate tine in loc destul de serios (am aproximat ulterior impreuna 20-30% din procesul de vindecare) vindecarea!
Sa nu confundam simptomele psihosomatice cu atitudinea. Pentru a le diferentia ar trebui sa intelegem ca atitudinea in fata bolii inseamna sa fii blocat pe „nu cedez, ea nu ma invinge” iar psihosomatica e repetarea pana la paroxism a unor lucruri spuse si intretinerea sentimentului de boala prin lectura continua a altor si altor cazuri dupa ce ai citit in prealabil alte si alte cazuri. V-ati intrebat vreodata cum va reactiona psihicul vostru calit de introspectii cand nu veti mai avea simptome (zonale sau totale?).
Daca vei citi azi un studiu care nu-ti da nicio sansa de a te vindeca si maine un alt studiu care iti spune ca te vei vindeca, in cateva luni vei fi leguma bipolara. In realitate, vindecarea e numai si numai in tine. Tot timpul am cautat o cheie miraculoasa in exterior insa realitatea e ca vindecarea e numai si numai in noi.
„Sunt la tara, mai tai un lemn, mai dau de mancare la pisica, mai cu satenii, n-am niciun simptom” … pentru ca nu te mai gandesti obsesiv la boala. Un simptom poate trece neobservat, o durere de cap trece pe planul doi cand ai de taiat o craca dintr-un copac cu un fierastrau pliabil. Cancerul atribuit tinidazolului trece in plan secund cand incerci sa faci un foc aprinzand o mana de vreascuri uscate cu amnarul.
Dupa un an de la atacurile de panica imi dau seama ca oricat de jignitor ar putea fi pentru aceia care au fost trimisi la psihiatru, psihosomatica EXISTA! si exista si in lyme! sigur, repet! nu ea cauzeaza simptomele (caci boala nu ii sare pe aia care nu stiu sa deschida calculatorul) insa psihosomatica intretine intr-o oarecare masura simptomatologia.
O simte piciorul meu cand aud de cutarica si gandurile lui suicidale!
„Sunt oameni care fac tratamentul, un an, doi, cat e nevoie, se vindeca si apoi isi continua viata fara sa scrie pe net, fara sa fie marcati”.
„M-a vizitat un nene care e expert in tratamente folosind produsele stupului insa in primul rand mi-a interzis sa mai stau pe internet”.
Da, psihosomatica exista si se manifesta atunci cand refuzi sa iesi din cutia in care boala te-a inchis. In felul asta nu mai vezi si ce e pe afara iar viata curge.
Din nefericire sunt persoane care numai asta gandesc: boala, boala, boala! daca ai iesi la un picnic alaturi de prieteni sau familie si ai juca tabinet pe o patura si nu te-ai mai gandi cateva ore la boala si la durere poate ti-ar fi mai bine. evident, o durere ignorata n-o sa plece de singuratate insa tu iti vei fi acordat cateva momente de ragaz creierului pentru a se incarca.
Pana la urma noi suntem cei care dam identitate bolii. Ii transferam energia noastra vie bolii pt. ca aceasta sa devina mai puternica pe zi ce trece si sa ne distruga. In definitiv, suntem ceea ce gandim!
„Avocatii” bolii, cei care isi vor dedica viata omagierii bolii ca unica pasiune sunt si cei care nu se vor vindeca! ceilalti vor incerca sa apuce pe cat posibil franturi din restul componentelor vietii si poate le va fi mai bine. Oricum, vor fi ceva mai multumiti atunci cand dupa n ani vor fi tras linie si vor fi privit in trecut: ce am realizat? 20 de ani de inactivitate in jurul bolii si al durerii sau momente in care, in ciuda bolii, cu transpiratie la tampla din cauza durerii am reusit sa joc un sah cu prietenii cei mai buni iar in acea iarna am reusit sa fac un om de zapada cu cei mici.
Am mers acum 3 luni prima oara pe munte in 2012 nu pentru ca atunci m-am simtit capabil fizic ci pentru ca atunci am hotarat sa infrang frica de a nu mi se face rau pe munte si de a fi nevoit sa fiu carat pe brate de salvamont. Acum imi vine sa plang multumind Divinitatii pentru faptul ca am reusit sa TRAIESC in tot noianul asta de temeri, depresii, confuzie si ganduri contradictorii, simptomatologie, incertitudine, medicamente, doctori, suferinta si agonie.
Pana la urma viata e un risc, cu boala sau fara boala, un risc pe care ti-l asumi cunoscand raportul avantaje/dezavantaje. Trebuie sa continui sa traiesti avand boala ca si componenta adiacenta a destinului tau si a drumului tau spre vindecare.
Boala este o componenta a vietii tale si nu viata este o componenta a bolii tale!
Aminteste-ti asta cand o sa renunti prematur la o activitate care poate ti-ar fi facut bine de frica sa nu te depaseasca simptomele boreliozei Lyme !
Si-o muzichie:
Numai un alt blog 
m-ai tras de doua ori de maneca, si bine mi-ai facut. de atunci am lasat-o mult mai usor, din cand in cand mai fac un checking o data cam la doua luni , sa vad ce s-a mai scris nou, dar doar ca si simpla curiozitate.
in rest, viata e frumoasa si am reinceput sa ma ocup de pasiuni. este adevarat ca si starea de sanatate mi-a permis lucrul acesta. oricum, nu dispar dupa ce voi fi clean.
Ai cea mai mare dreptate cu faptul ca citind cazuri pe net realizezi ca nu mai ai nici o sansa sa te vindeci. Am familie si prieteni cu lyme si sunt bine merci, dar nici unul nu vrea sa citeasca nici macar un articol despre boala. Eu insa am cele mai multe simptome si nu pierd nici un minut fara a citi despre boala, cazuri, etc. Dupa ce am vazut filmuletele de pe youtube imi doream sa mor numai sa nu trec si eu prin ce au trecut ei. Consideram ca totul e pierdut, ca n-o sa mai fiu in stare sa muncesc si o sa fiu o povara pt. familia mea.Am o prietena care s-a tratat 19 luni, a fost bine 2.5 ani si acum i-a revenit.Se trateaza in continuare si deja se simte mai bine. Si eu tot astept sa fiu fara simptome, dar deocamdata le mai am. Nu asa rau ca la inceputul tratamentului.Oricum ma gandesc ca jumate din simptome au caracter somatic.
Imi aduc aminte ca acum vreo 7-8 ani am facut acupunctura pt niste probleme de circulatie. Dupa 10 sedinte m-am gandit eu ca as putea fi infectata cu HIV ca poate asistenta nu sterilizeaza bine acele. Imi era frica sa ma duc sa ma testez pt HIV, dar citeam non stop despre boala. Si asa am stat eu 6 luni cu obsesia ca as putea avea HIV si faceam tot felul de eczeme, afte bucale, gripa, etc. Pana la urma doctorul dermatolog disperat de vizitele mele m-a convins sa fac testul care a iesit negativ. Ca prin minune m-am vindecat de tot. N-am mai facut nici o raceala, afta, eczema, eram sanatoasa tun.
Iti multumesc pentru acest articol. M-a facut sa inteleg ce inseamna sa-ti faci o obsesie si cat de mult te poate afecta.
Bine ai spus Ciobanasule! Iti spuneam acum ceva vreme despre etapele vindecarii. Acum esti in ultima dintre etapele descoperite de mine. Suntem amandoi in aceeasi etapa. E cea mai lunga si reprezinta maturizarea ca individ. Ne-am educat mintea sa reuseasca sa ignore ceea ce ne dorim sa ignoram. Chiar daca nu reuseste totdeauna, trebuie exersat si in nici un caz nu e voie sa decadem iarasi in teama de dinainte.
Riscuri sunt pentru oricine, daca nu ai spirochete poate sa-ti cada ceva in cap de la un balcon, poate sa dea o masina peste tine pe trotuar si multe altele. Viata noastra e alaturi de spirochete si cu ele vom trai, important este ca simptomele sa fie tinute la minim, iar mintea limpede. In rest, Dumnezeu cu mila Lui.
Va fi nevoie totusi, de un stil de viata sanatos. Eu ma gandesc ca incercand sa tin posturile las corpului ragaz pentru detoxifiere.
Apoi, legat de viata zbuciumata pe care am dus-o atatia ani, cred cu tarie ca va trebui sa imi schimb comportamentul fata de persoana mea, sa fiu mai temperata, mai asezata, fara atata patos si nerabdare in tot ce fac. Va trebui sa imi ofer mai multe clipe de rasfat, sa ma odihnesc atunci cand am nevoie fara sa pun pe primul plan orice alta activitate, nu, CEL MAI IMPORTANT ESTE SA FIM ODIHNITI daca vrem sa nu se intoarca boala. Treaba asta cu odihna am observat-o la copiii mei: cand era epidemie de orice boala prin gradinita aveam grija sa le dau vitamina c si sa le culc mai devreme seara, sa doarma la pranz, iar copiii mei nu au avut niciodata o forma grava a bolii. Mai mult, boala era invinsa de sistemul imunitar care era „performant”.
Acum facem la fel. Au inceput scolile iar spitalele sunt deja pline de copii bolnavi. Ieri cea mica a facut un puseu de febra de 30 de minute iar pe cea mare a durut-o capul o ora. Totul a trecut fara niciun medicament. Saptamana viitoare voi sta cu ele acasa ca sa le odihnesc, ca sistemul imunitar solicitat in saptamana asta sa isi revina la parametrii optimi, pentru ca inceputul de scoala este solicitant. In felul asta voi evita virozele interminabile din timpul iernii.
ODIHNA cred ca e cheia in tinerea sub contro a bolii in cazul nostru, al celor tratati un an si jumatate-doi. Dupa odihna vine psihicul, hrana, miscarea. Ca o concluzie: un stil de viata asezat si linistit asa cum aveau bunicii nostri.
Va pup!
Greu cu psihosomatica asta a ta…As fi pentru daca nu as fi contra… cam asa suna. Fazele bolii asteia sunt atat de perfide, incat avem nevoie de forta ca sa ajungem la filozofia ta, dar si de tratament, de informare, de doctori care sa ne sprijine si nu sa ne trimita la spitalul de nebuni. E greu sa rezisti cand toate revin ca un cerc obsesiv. De exemplu eu ieri am avut o zi bipolara de toata frumusetea. Dupa ce saptamana trecuta mi-au revenit ametelile de care credeam ca am scapat de cateva luni si dimineata eram intr-o dispozitie sinucigasa, dupa amiaza a fost frumoasa iar seara magnifica. Am atitpit 15 min cand am venit de la serviciu. Parca o mana magica a stat deasupra mea si mi-a descantat. Nu am facut nimic deosebit toata seara, dar incet, incet m-a lasat si durerea de maxilar si gat, nu am mai fost intepenit si toate durerile reumato-neurologice s-au estompat. Si desi am adormit greu pentru ca ma simteam plin de energie si eliberat de boala, a fost atat de simplu, fara sa-mi mai caut pozitii in care sa pot adormi, fara sa supar „spirochetele”. Viata e frumoasa si trebuie tratita, dar totusi sa nu mai citesti nimic despre boala si sa lasi totul in seama sortii nu e bine. Ca de obicei adevarul este undeva la mijloc. Cel mai bine spus este ca trebuie sa scapam de obsesia bolii si sa luptam cu boala. Nici resemnare, dar nici ce o da Domnul. Iar toamna este probabil anotimpul cel mai greu de suportat (probabil datorita reminescentelor din copilarie, ca incepe scoala, vine vremea rea, s-a terminat vacanta si natura incheie un ciclu, pregatindu-se pentru o noua renastere).
da, stiu ca e greu insa in nimeni nu ne cere pasi mari. nimeni n-a spus ca de maine sa traim si sa gandim ca un om sanatos care nu intrevede perspectiva unei boli. in lucrurile astea pasii sunt mici dar semnificativi in economia bolii.
stiu f. bine ca intr-o zi poti sa exalti pentru ca te-ai simtit minuntat si in alta zi iti vine sa blestemi si sa injuri capusa, spirocheta, etc (si e consemnat asta si in istoria blogului ca ba eram optimist ba pesimist) insa oscilatiile sufletesti sunt poate chiar mai distructive decat ceea ce se petrece la nivel fizic (nici macar n-avem ‘abar ce se petrece la nivel fizic de o data e f. bine si alteori f. rau).
eu ma refeream mai mult la doua aspecte:
1. experienta altora (cazuistica) nu este un factor determinant in vindecarea ta dar POATE FI un factor determinant in panica si depresia ta. cu cat citesti mai mult cu atat esti condamnat sa nu te vindeci (asta daca nu sunteti genul care le e bine cand vad ca altii sunt mai rau!)
si 2. exista o „depresie a lecturii prea exacerbate” in sensul INTELEGERII BOLII cand realizezi ca itele sunt prea incurcate si ca esti condamnat (desi la drept vorbind lucrurile ar putea fi simple numai ca noi nu avem capacitatea momentana sa le intelegem).
Exista doua tipuri de informari: cea negativa in care citesti chestii tehnice despre boala in sine, despre cum se inchisteaza, despre cum patrunde in tesuturi, despre cum iti mananca din articulatii, etc, etc, etc , IAR SI IAR SI IAR, REPETITIV PANA TI SE IMPLANTEAZA ADANC IN CREIER IDEEA. lucruri care n-ar trebui citite de toata lumea ci doar de cei avizati si lectura pozitiva despre cum vindeci fara a mai face referire la boala.
Dupa parerea mea, bolnavii de Lyme fac o greseala ca persista in a se raporta la borrelie mai mult si mai putin la cum sa-si desavarseasca organismul. Cel mai simplu exemplu: „alimentatia in borelioza!”. nu exista asa ceva! alimentatia in borelioza este alimentatia sanatoasa (cu toate principiile derivate de aici). e sanatos sa nu mananci atat zahar nu pentru ca nu hranesti borrelia ci pentru ca nevoia organismului uman in sensul asta e mult mai mica decat ii dam, e sanatos sa nu mananci atat de multe proteine nu pentru ca ai creste sist. imunitat ci pentru ca o dieta cu 12-15% proteine e cea optima pentru un bun metabolism si tot asa….
inca o chestie: AR FI FOARTE FOARTE UTIL SA NE REACTIVAM HOBBY-URILE sau sa le reacordam timpul meritat caci ele ne pot distrage de la a trai cu boala in cap si ne pot oferi sens vietii.
Ceea ce citim trebuie asezat intr-un sertaras separat in creier de unde sa nu interfereze cu psihicul. Daca nu poti face asta, e bine sa te opresti din citit si sa nu-ti mai umpli mintea cu boala si simptome.
Mai bine zis sa ne adaptam hobbiurile, ca daca eu am jucat volei si as vrea sa mai joc acum nu as mai putea. Banuiesc ca tu inca mai speri la o catarare, da acum nu stiu daca ai fi in stare fizic. Iti dau dreptate si tie ca ce e prea mult strica, dar si ce e prea putin nu ajunge. Trebuie moderatie in toate. A intelege asta e foarte greu cand esti mai tanar. Abia cand imbatranesti apare ce spui tu , ca viata merge inainte cu bune si rele. Cel mai frustrant este insa pentru persoanele tinere bolnave. Obisnuite cu un stil de viata activ si dezordonat, este foarte greu sa treaca peste acest pas. Iar societatea ii marginalizeaza, pentru ca nu mai sunt integrati in categoria lor de varsta. Ca prietenul te invita azi la o bere, maine la o miuta iar poimaine nu te mai invita daca il refuzi, sau daca te vede tot timpul bolnav. Este reflexul omului de a se feri „psihic” de tot ceea ce nu ii place (boala, handicapul, violenta, etc.) .Pe cand batranii se intalnesc in parc si schimba impresii atat despre boli si tratamente cat si despre placerile gastronomice sau de alt fel, cu usurinta celui care a capatat acea intelepciune de care vorbesti tu.
In nici un caz nu pledez pentru Dumnezeu cu mila Lui inainte ca noi sa fi facut ce trebuie. Nu contest ca e nevoie de forta psihica, din contra consider ca nu oricine poate trece prin ce am trecut eu ca sa ajung aici. Intr-o vreme ii priveam pe cei de langa mine cu o oarecare mila din cauza ca ma consideram superioara din punct de vedere psihic. In perioadele in care eu seara ma luptam cu starile de rau (tahicardie paroxistica de 140 batai/min, vertijuri, ceata pe creier, dureri de cap crunte, atacuri de panica, mergeam a doua zi la munca si eram tot cam in starea de seara, auzeam colegii cum isi fac probleme din lucruri marunte, ma simteam superioara. Eu nu mi-as fi facut probleme din chestiile alea… Asa am invatat ce inseamna lucruri importante in viata, se pare ca boala asta mi-a fost data ca sa invat ceva din ea. Tocmai ai scris ca ai dormit putin, adica te-ai ODIHNIT si ai inceput sa te simti mai bine.
La mine problema a fost ca aveam copiii micuti si nu ma puteam aseza in pat sa dorm. Chiar daca zaceam in pat era galagie prin casa.
A fost foarte greu, extrem de greu, nu stiam pe nimeni in tratament ca sa vorbesc despre ce simt, singurele persoane care ma intelegeau au fost domnul doctor si sotul meu. Lor le datorez totul, fiindca as fi renuntat la tratament fara ei. La un moment dat am cunoscut o doamna tot in tratament si vorbeam cu ea iarasta m-a ajutat foarte mult.
Spun prin ce am trecut daca citeste cineva care e la inceput sa nu se sperie daca simptomele se agraveaza la inceputul tratamentului, este normal sa se intample asa.
Toata cavalcada de simptome si trairi din timpul tratamentului pare un labirint fara iesire, dar usor, usor mintea se limpezeste si incepi sa vezi iesirea. Important este sa treci peste starile de rau si sa tii „inima sus”. Eu vorbesc despre stari de rau la modul general fiindca dureri de incheieturi sau oase nu am avut foarte mari desi am si afzeli.
Draga Gina te-ai vindecat complet si esti libera de simptome?Cind si cum ai aflat ca esti vindecta complet?Odata cu disparitia simptomelor?Cite cure de ABX ai facut?
Costel, ti-am mai raspuns 18/09/2012 la 12:29 postul nr. | #84
In Sportul&borrelioza Lyme
Cite cure de Abx ati facut?
7 ture adica 41 de abx si 27 de pauze. Sunt mult mai bine decat eram dar mai am simptome. Microscopie nu am mai facut, la ultima inca aveam spirochete, micoplasme si babesii.
Si mediculce zice cind te vei vindeca?Cind se vor remite toate simptomele?Acum nu mai faceti Abx?
Acum nu mai iau abx-uri ca nu mai am bani. Medicul nu zice nimic fiindca nu l-am intrebat. O sa refac microscopia si mai vad ce fac.
Ma bucur ca ai abordat si problema asta Costin! „Suntem ceea ce gandim”!!! Felicitari pentru articol!
As face cateva precizari pe tema articolului, insa riscul este ca postarea mea sa fie interpretata in alta directie. Pe scurt :
1. anxietatea se refera la viitor, depresia la trecut
2. depresia anumite mecanisme, axietatea alte mecanisme; depresia are niste markeri specifici : self-blaming (autoblamarea), learned helplessness (neajutorarea invatata), catastrofarea, poate fi asociata cu o stima de sine scazuta sau cu toleranta scazuta la frustare, etc.
3. de regula depresia si anxietatea apar in cuplu, una este insa secundara celeilalte (sunt ambele tulburari emotionale)
4. vorbim si de o componenta biologica cu rol major fiindca avem o inflamarea a sistemului nervos central (predispune la depresie), avem dezechillibre de neurotransmitatori, putem avea chiar si alergie sau sensibilitate la anumiti neurotransmitatori in lyme – acestea din urma predispun la anxietate
5. functionarea axei HPA (hipotalamo-pituitar-adrenala) este deficitara la pacientii cu lyme, asta iarasi predispune la tulburari emotionale, in special anxietate
Tema este vasta si mult de discutat.
Vorbim asadar de mai multe componente care determina starea subiectiv perceputa : biologic, cognitiv (=procesarea informationala constienta sau inconstienta), comportamental, acestea toate 3 determina nivelul subiectiv, dar in acelasi timp sunt modelate de acesta. Toate cele 4 niveluri interactioneaza intre ele permanent.
Ma opresc aici ca nu vreau „sa fac valuri”, nici sa ma cert.
ideea cu „facut valuri” si cu „certatul”, totul depinde si de maniera in care comunici.
Si de felul in care este INTERPRETAT si EVALUAT ceea ce spui. Comunicarea presupune minim doua persoane, e o relatie activa, fiecare vine cu un framing mental, cu o perceptie subiectiva, cu emotii, etc. Altfel se numeste monolog.
Inainte de a avea o reactie la o situatie, creierul nostru interpreteaza si evalueaza situatia. Asadar reactia noastra la o situatie este mediata de interpretarea si evaluarea ei (factorul cognitiv), nu este direct determinata/cauzata de situatia in sine.
imi place tare mult treaba asta cu interpretatul si evaluatul, desigur scris cu majuscule, superb! ale naibi „zgomote” cum si-au bagat ele coada in schema de comunicare emitator-receptor…. fain de tot.
diverse info.. http://www.scientia.ro/biologie/37-cum-functioneaza-corpul-omenesc.html
Draga Costin, nu pot decat sa te felicit pentru concluziile la care ai ajuns si sa ma bucur foarte mult pentru tine. Disparitia mea de pe blog are legatura exact cu ceea ce ai scris. Mai exact, la prima tura de abx, dupa ce am luat pastilele am intrat pe net sa mai citesc ceva si am ajuns la niste filme cu unii ce faceau herxuri. Evident ca instantaneu mi-a intrat in cap ca exact asa o sa patesc. Iar istoria caderilor mele psihice e veche si anevoioasa, asa ca ideile negative au zburdat imediat prin creierasul meu. In nici 30 de minute o sunam pe mama sa ii spun ca ma sufoc 🙂 Am invins odata tulburarea de panica (+ anxietatea+agorafobia + depresia + usoara nevroza) si am facut-o in 4 luni, fara nici un medicament, doar cu terapie, in ciuda faptului ca 99% din oamenii din jur imi spuneau ca nu se poate. Ba se poate, pentru ca tot corpul nostru face exact ceea ce ii spune mintea noastra sa faca. Celullele nu se imbolnavesc de capul lor, ci din cauza capului nostru. In vara mi-am adus aminte ca mintea mea poate sa faca multe, ca a facut multe, dar apoi am redevenit „lenesa” si lucurile au luat-o iar la vale. Dupa 3 ture de abx in care am stat aproape doar in pat de rau si ameteala, pauza, dupa cum stii, m-a facut sa fiu iar un adevarat „Fluturas”. Insa venea o noua tura de abx si era de asteptat ca lucrurile sa ia din nou o turnura neplacuta. Si m-am intors la terapie. Cognitiv comportamentala + bowen. Am avut doar vreo 3 zile mai proaste, dar nu asa de proaste incat sa nu fiu la birou. In rest, am fost de 2 ori apoi de 3 ori pe saptamana la fitness si odata pe sapt la terapie. Nu am stat deloc in pat, am avut o viata normala. Si mi-am propus sa ramana asa.
Poate e un pic egoist comportamantul meu, insa nu am mai intrat pe blog, pentru ca nu am mai vrut sa imi consum energia cu povestile negative. Prea multi raman in stadiul in care se plang clipa de clipa si despica firul in 4. Energia noastra trebuie acum sa fie directionata doar spre vindecarea noastra, atat. Nici unul dintre noi nu va descoperi leacul pentru Lyme. Si nu cred ca avem capacitatea de a discerne ceea ce citim cu titlu de informatie medicala si avem si riscul de a intelege altceva.
Apoi, am convingerea ca orice boala este modul in care corpul ne transmite ca nu facem ceva bine. Mie personal borrelioza mi-a facut numai servicii pana acum. Mi-am schimbat viata foarte mult, sunt un om optimist, vesel, activ si fac lucrurile pe care inainte le tot amanam. Ma bucur in fiecare zi ca ma misc, vad, gandesc clar. Si toate astea sunt trairi reale, puternic interiorizate si nu de suprafata pentru ca asa scrie in cartile motivationale. La birou nu ma mai stresez deloc, sunt asa calma si relaxata incat sotul meu e mereu mirat. Lucrurile merg mult mai bine asa. Imi place sa ma aranjez ca fetele dimineata, lucrul pe care nu il mai faceam de ani, pentru ca nu aveam eu chef si timp de prostii de astea. Poate pare hilar, dar am redescoperit ca sunt femeie si ma bucur de asta inclusiv prin a face aceste lucruri cu rujulete, rochitele si posetute. Primesc complimente zilnic. Nici sotul meu nu ma mai complimenta inainte, pentru ca nu mai avea de ce. Si, mai mult decat orice, borrelioza mi-a facut cadou o prietena minunata, pe care mi-am dorit-o multi ani si pe care abia acum am gasit-o. Si vreau sa ii mai spun odata: Anka27, daca a trebuit sa iau minociclina ca sa te cunosc, e minunat, mai fac o tura 🙂 Am mai descoperit-o pe Liliana, o fiinta minunata, ca si sotul ei, si care sper ca va gasi mereu resursele sa se bucure de viata frumoasa, de familia perfecta si sa nu se lase doborata de o bacterie mica mica. Am mai descoperit-o pe Anca Moscu, pe care o simt foarte aproape desi nu ne vedem asa des cum poate ar trebui. Si am descoperit-o pe doamna dr. Rosca, doctorul care mi-a aratat ca mai exista in Romania medici extrem de capabili, corecti, pasionati si altruisti. Blandetea ei face mereu cat o sedinta de terapie la psiholog. Si sunt convinsa ca sirul binefacerilor va continua. Pana la urma, bacteria este doar un mijloc prin care imi transform viata. Ii multumesc, dar va trebui sa ne despartim 🙂
Cu siguranta voi mai intra pe blog, dar voi citi si povesti doar lucrurile pozitive.
Confirm si eu faptul ca informatia excesiva si procesata necorespunzator face enorm de mult rau . De aceea , nu am mai intrat nici eu pe blog si incerc sa selectez ceea ce citesc . La inceput mi-a fost extrem de rau si eram bulversata si pesimista la maxim. Tot Costin a fost cel care m-a convins ca abordarea bolii si a informatiilor despre boala erau gresite si pt asta ii multumesc si acum .
In alta ordine de idei , Cristina , bandita mica ce esti … am vorbit la telefon dar nu mi-ai spus ca ma „barfesti ‘pe net ! Iti multumesc din suflet pt vorbele frumoase spuse despre mine si despre familia mea , recunosc cinstit ca mi-au dat lacrimile ! Exista viata si cu Lyme si dupa Lyme si am de gand sa o traiesc ! Am si de ce : am un sot minunat , care m-a sustinut in permanenta ( care sta noaptea treaz pana la 3 -4 ca sa ma mangaie pe mine cand am crize – pt ca asa ma linistesc …) , am o fiica de 20 ani , deja studenta si care a decis ca viata e grea si criza economica pare interminabila si a decis de una singura ca vrea sa munceasca ( si deja si-a gasit un job excelent ) , am am un catel destept , devotat si care isi manifesta afectiunea de ma topeste instant , am un motan exceptional care ma pazeste cand mi-e rau …si multe alte lucruri pt care merita sa lupt cu boala asta …si nu in ultimul rand , am prieteni ! Asa cum e si dragalasa de Cristina si simpaticul ei sot Catalin ! Cred ca asta ar trebui sa constientizam : ce avem ! nu ce nu MAI avem !
Sunteti o norocoasa. Ce sa faca insa cei care sunt singuri, lipsiti de familie, prieteni sau animalute devotate? Sau cei carora familia le cauzeaza daune psihice incomensurabile, in fiecare zi? Ce sa faca cei care pierdusera deja totul inaintea declansarii bolii si care au ca tovarasi de drum doar depresia, anxietatea, deznadejdea? Ce sa faca cei care primesc lovitura dupa lovitura tocmai de la persoanele care pe dumneavoastra va sustin, va incurajeaza si va amintesc de frumusetea vietii atunci cand boala tinde sa va copleseasca?
Jo, pe Liliana boala a apropiat-o de Cristina.Multi si-au gasit aici prieteni adevarati, care se ajuta si se sutin unii pe altii. Atunci cand unora le e greu, cand se simt coplesiti si deznadajduti, intotdeauna cineva ii ajuta sa se ridice, sa nu se lase doborati. Chiar si eu am trecut prin asa ceva, si nu doar o data.Si nu eu sunt aici un om bolnav, nu eu trec prin simptomele bolii, ale tratamentului, nu eu am simtit in mod direct reactiile minociclinei, spre exemplu. Si eu am avut momente de disperare pentru sora mea, insa am simtit ca nu sunt singura, de fiecare data multi oameni de aici mi-au fost alaturi si m-au incurajat. Si eu mi-am gasit aici prieteni adevarati, am cunoscut oameni de-a dreptul minunati. Asta te mobilizeaza si iti da putere sa mergi mai departe. Totul e sa-ti deschizi inima si sufletul, sa fii deschisa.si ai sa simti atunci frumustetea vietii.
Si apoi trebuie sa-ti cauzi resursele si puterea in primul rand in tine insati. Nu ajuta cu nimic lamentarile si nici sa ne plangem de mila. In fata momentelor dificile nu avem prea
multe variante: Fie lasi problemele si suferinta sa te ingenuncheze, fie iti aduni forta si resursele sa le depasesti. Sa stii ca se poate, dar alegerea e numai a ta. Nu esti singura care a trecut prin asa ceva, dar fara sa lupti, sa vrei, sa-ti doresti, nu vei obtine nimic. Cam asta e viata, in general, nu e facuta numai din bucurii si clipe fericite. Insa cum traim e alegerea nostra.
Da, corect! De noi depinde ce vom face…ne plangem de mila sau…traim la maxim clipele frumoase, atunci cand apar. Oricat de golit pare de departe paharul, daca vrei vezi numai partea plina, atat cat e ea acolo…
Ma tem ca am ajuns in stadiul din care nu mai pot alege decat cum si cand sa mor. Restul sunt pentru mine vorbe imposibil de materializat. De cate ori am incercat sa ma deschid, am primit bocanci jegosi ori sageti otravite in plina inima deschisa. De multi ani imi folosesc toate resursele interioare pentru a supravietui unui macel sufletesc. Exact cand credeam ca am ajuns in punctul de echilibru, in care sa pot trai intr-o profunda suferinta emotionala, fara a-mi dori constant sa nu mai exist, borrelia a tras cu tunul de confeti, a dat muzica la maximum si a inceput petrecerea.
Am trecut prin faze din astea si eu, dar mi-am mai revenit. Fiecare are problemele si dezamagirile lui sufletesti, dar in orice mlastina rasare si o floricica intr-o zi. Eu zilele acelea „le vanez”.
Jo, crezi numai borrelia exista pe lumea asta? Sau ca numai tu ai fost dezamagita de cei din jurul tau? Te asigur ca fiecare dintre noi a trecut, cel putin o data, prin asa ceva.Oamenii intotdeauna au dezamagit, voit sau nu. Depinde si de asteptarile pe care le avem de la cei din jur, pe perceptiile noastre. In definitiv fiecare dintre noi, cu sau fara intentie, a deceptionat cumva pe cei din jur. Asta nu e insa un capat de lume, sa nu facem o drama din asta. Chiar daca ti-ai deschis sufletul pentru cine n-a meritat, nu lasa ca asta sa te tina la distanta de oamenii adevarati.
In legatura cu boala, crezi ca numai borrelia exista? Nu, si te asigur ca nu e chiar un capat de lume. Uite, am o amica infectata cu Hiv inca de mica, printr-o transfuzie. Are SIDA. Fata asta urmeaza niste tratamente infiorator de scumpe, luna de luna incearca sa faca rost de bani pentru inca o luna si inca o luna de viata. Se bucura din plin de fiecare moment de viata, isi traieste clipele la maxima intensitate, in cuda bolii si a faptului ca uneori ii e infoiorator de rau e mai tot timpul vesela, tonica, are o multime de prieteni adevarati, se implica activ in diverse campanii de intr- autorare pt bolnavii infectati cu Hiv…
Sa stii ca nu esti cea mai nenorocita fiinta de pe lumea asta…
Pentru Jo : da , recunosc , sunt mai norocoasa decat altii , dar nu cea mai norocoasa …spre exemplu , in pauza de abx am facut o colica renala ! in viata mea nu am avut dureri mai mari ! tineti cont ca am o nastere la activ , care a fost floare la ureche fata de durerea de rinichi . asa ca , depinde de noroc …Sunt recunoscatoare pentru tot ce am si ii multumesc Domnului pentru tot ce mi-a dat ! Si daca mi-a dat boala asta , a stiut El de ce mi-a dat-o … JO , daca vrei sa vorbesti cu cineva , oricand , despre orice …scrie-mi : lln_cstch@yahoo.com .
Pentru Doina : om mai altruist ca tine nu am cunoscut si nici nu cred ca o sa mai intalnesc ! Esti o adevarata Doamna ! Si ai inteles perfect ce am scris in postarea mea mai veche .
Apropo de boala noastra comuna , mi-am refacut analizele WB si DFM la LD ( in curand o sa scriem doar abreviat …) si nu-mi facusem prea mari sperante , dar ma gandeam ca poate poate ….ei bine , nu !! prezenta borelia garinii si haemobartonella . Ar fi fost un noroc prea mare ca sa scap dupa 5 ture de abx. Asa ca de luni o iau de la capat . Dar simt ( nu stiu de ce si cum ….) dar simt ca cea a fost mai greu a trecut ! Deja mai am doar 3-4 % din simptome . Ceea ce va doresc la toti ! E asa de bine sa te simti OM !
multa SANATATE la toti si sa va dea Dumnezeu numai bine !
Santate Liliana! Ma bucur sa aud ca cineva e asa de bine! Pana la urma nu e totul sa avem microscopia aia total negativa. Le mai rarim si poate ca si la noi ca le restul asimptomaticilor sistemul imunitar isi va face treaba intr-o zi!!!!! Trebuie sa iesim din asta!!!!
„Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit”, Psalmul 34:18
Cred ca in final tuturor boala ne-a adus ceva bun in viata . Si eu m-am schimbat mult , in bine , zic eu, in sensul ca nu mai dau importanta tuturor nimicurilor care inaite ma afectau
si pentru ca nimic nu mi se mai poate parea prea mult sau prea rau fata de cosmarul in care am fost.
Ca sa contrabalansez totusi oferta , eu voi intra pe blog ca sa citesc cu predilectie lucrurile negative, toate frustrarile si disperarile pricinuite de boala asta nenorocita, calvarul prin care trec altii, prin care am trecut si eu la randul meu simtind atata nevoie de cineva cu care sa vorbesc, cu cineva care sa fi trecut prin asta . Mie imi plac pesimistii si profunzimile lor , mult mai mult decat cei flu flu , de altfel rezonez puternic cu Cioran .
Eu vad rostul unei comunitati ca fiind de intrajutorare , sa ne ascultam si sa ne ajutam unii pe altii cu toate manifestarile generate de boala sau de alte probleme pe care le avem .
Ce rost are sa fii langa un om caruia ii este bine ? Nu poti decat sa te bucutri ca ii e bine si sa-ti vezi de drum .
Eu consider ca voi fi ars toate etapele nu atunci cand refuz sa mai citesc despre boala ci atunci cand pot face asta cu detasare, fara sa ma mai afecteze ceea ce citesc , cand mi-am educat trupul si mintea sa filtreze si sa purifice informatia . Poate e o utopie, nu stiu, eu asta imi doresc .
Si totusi, vom face asociatia . Asta pentru ca cineva suficient de puternic mi-a promis suportul.
Eu sunt una care nu mai intrase cateva zile pe net! Am inceput pastilutele…si am treaba multa cu copiii si inceputul de an.
Sunt sigura ca gandul mereu la boala si ca nu ma vindec imi ingreuneaza simptomele.Am decis sa arunc prospectele la pastile ca sa nu FAC reactiile adverse gandindu-ma la ele.Stiu eu ce ma poate pielea 😛
Mi-am procurat toate pastilutele,ceaiurile, suplimentele si….sauna portabila, urmeaza o bicicleta si oxigen( sa fie ca la Augsburg). Mananc bine, vegetarian ca in ultimul 1 an si ceva (nu renunt la asta)..incerc sa ma linistesc si …in primul rand sa citesc cat mai putin de boala ca ajunge cat am citit 5 ani!
Trebuie sa fie mai bine!!!!!!!
si iarasi… ce rost mai are un blog destinat , o asociatie, un punct de informare, daca nimeni nu mai vrea sa citesca despre boala ? Intreb…
Fluturas, salutare tuturor! Mi-a fost dor de voi in ultima luna, mi-ati lipsit. Eu cred ca mai mult decat atat, ne-am descoperit unii pe altii, ne-am sustinut cumva in momentele dificile, ne-am inteles unii pe ceilalti, fiecare a simtit ca nu e singur.In ultima luna, doar pronuntand cuvantul borrelioiza, oamenii cu care am intrat in contact m-au privit cu mila crezand ca sunt o naiva care se agata de o iluzie, mi s-a sugerat chiar ca as avea nevoie de un consult la un dr specializat pt c-o tarasc pe sora mea in asa ceva- in loc sa-si ia frumusel tratamentul imunosupresor etc. Ai un sentiment ciudat vazand ca atitudinea celor din jur, asa ca am decis sa nu mai discut cu nimeni despre boala, despre manifestari, tratamente sau efecte.PS.Sper ca toata lumea se simte bine.
Doina, vă doresc numai bine, linişte şi pace în suflete, bucurii, curaj, putere şi răbdare. Să vă ajute Dumnezeu! Tuturor, de fapt, le doresc aceste lucruri!
Dragilor,
Eu sunt o borelioasa, fie in remisie, fie vindecata, oricum asimptomatica si asta datorita internetului. Pe internet am descoperit ca eritemul pe care l-am avut nu eram muscatura de paianjen ci primul simptom al bolii Lyme, pe Internet am descoperit protocolul Wyburn-Mason care pe mine m-a vindecat (sau daca vreti m-a adus la normalitate) si o multime de alte informatii care mi-au folosit enorm.
Motivul pentru care mesajele: Lyme este nevindecabila etc n-au prins la mine se datoreaza unei tehnici mentale imprumutata de la NLP (programare neuro-lingvistica): schimband cuvantul, schimb incarcatura afectiva. Am schimbat „boala Lyme” cu „problema Lyme”. In momentul cand ai o problema, cauti solutia, cel putin asta gandesc eu care am formatie de inginer. Pentru mine vindecarea a fost de fapt descoperirea unei solutii optime pentru revenirea la normalitate. M-am detasat afectiv de boala impunandu-mi o optica inginereasca, de rezolvare a unei probleme. Nu spun ca este cea mai buna solutie dar a functionat perfect pentru mine. In plus, am avut curajul sa iau asupra mea responsabilitatea vindecarii, nu sa o las pe seama medicului. Asta a insemnat si curajul de a face experimente pe propriul organism, pentru a descoperi ce ajuta si ce nu. Faptul ca am studiat chimia organica la facultate m-a ajutat enorm in aceasta calatorie intelectuala si m-a ferit de excese si greseli.
ce rost au blogurile si asociatiile? de a informa asupra bolii, asupra medicilor care ar putea avea o expertiza in asta, asupra tratamentului, recuperarii si desavarsirii ca om care ii va permite bolnavului de lyme o remisie/vindecare pe termen lung, foarte lung sau chiar nelimitat.
o asociatie spre exemplu (daca ar fi pusa pe roate) ar avea expertiza unui psiholog care are o privire in ansamblu si ar putea face mai mult bine, o carte care sa contina o sinteza a spuselor dl. doctor dar si a marturiilor pacientilor ar aduce mai multa valoare decat 10 bloguri in care la un moment dat devenim redundanti. Sa facem diferenta intre un loc al informarii si al trasarii caii spre vindecare si un loc in care sa ne repetam la nesfarsit ca ne-au revenit simptomele, ca ne simtim rau, ca oare o sa scapam? cel putin aici pe blog s-au scris 7000 de comentarii si oricine citeste isi cam da seama de 99% din simptomele care pot sa apara cu lyme, cum ele trec si revin, cum unele trec de tot iar altele se intorc dupa luni, cum herxul nu e reactie adversa a minociclinei si tot asa.
acum, consider ca trebuie sa schimbam oarecum felul in care privim boala pentru ca vechiul mod ne impinge spre tenebrele starii de rau intretinute pentru tot restul vietii. pentru multi dintre noi care am fost activi in comentarii boala ne este ultra familiara si tocmai d’asta e mai util sa ridicam lucrurile la un alt nivel decat sa continuam sa raspundem unor intrebari la care s-a mai raspuns si acum o luna si acum un an si sa ne intretinem starile de rau incercand sa le spargem in patru si sa le disecam fara a ajunge la nicio concluzie. Bunica, o persoana pe care o stimez f. mult, are dureri de spate de vreo 40 de ani insa imi povestea acum ceva vreme ca raspuns la intrebarea mea daca o mai doare spatele ca o doare in continuare dar faptul ca ar spune-o si ar repeta-o n-ar ajuta-o la nimic. asta e iesita din intelepciunea umana neslefuita. nu trebuie sa fii psiholog ca sa-ti dai seama ca boala capata si mai mare energie cu cat vorbesti mai mult despre ea, cu cat ii acorzi mai multa atentie si cu cat ii dai mai multa energie de la tine.
Pentru cei aflati la inceput e util sa se informeze, evident. Cu totii am urmat pasii astia. E util sa stie (sa citeasca) in romana ca au fost si altii ca ei insa de la punctul ala trebuie sa observi ca varful e tot timpul IN SUS si ca multiplele traversee pe acelasi nivel in speranta ca vei gasi o cale usoara de ascensiune nu-ti vor aduce decat ideea ca te-ai invartit in cerc iar varful a ramas tot sus.
S-a inteles un pic gresit ce-am vrut sa zic. Nu-mi doresc ca nimeni sa nu mai faca nimic si toata lumea sa-si vada de treaba lui. Imi doresc ca in loc sa repetam pentru a N-a oara ca minociclina nu e asa rea pentru toata lumea si despre detoxifiere si alimentatie si sa purtam aceleasi polemici vis a vis de spiritualitate, dieta, implicare sau sa ne intrebam daca dr. X are borelia, mai bine ne concentram energia spre a face ceva util pentru viata noastra ca indivizi si in acelasi timp pentru vindecare.
Inca de acum cateva luni am senzatia ca s-a cam spus tot ce era de spus pe moment si ca batem pasul pe loc repetand aceleasi lucruri, uneori luand-o pe aratura intr-un stil pompieresc.
Multi si-au gasit un scop in viata in borelioza, altii au fost deviati de la scopul vietii lor in care credeau cu tarie. In final cu totii am invatat ceva chiar daca acel ceva e diferit de la persoana la persoana.
Imi doresc ca primii sa-si redescopere prin boala scopul care ii defineste cu adevarat si care le permite sa progreseze iar secunzii sa faca pasi si mai rapizi spre scopul lor avand in spate castigul in urma bolii.
Asa ca da, eu va iubesc pe toti si pe toate. si pe irina si pe anka si pe doina si pe fluturas si pe adrian si pe costel si pe comana si pe G. si pe afital si pe dora si pe toata lumea care a scris si a citit pe aici (care va scrie si va citi pe aici ca altfel va pun capuse sub perna!) insa vreau sa va ganditi profund la chestia asta: repetarea la nesfarsit a simptomelor si a ideii ca suntem bolnavi nu va aduce nimic bun. Consider ca suntem suficient de puternici daca am supravietuit pana acum sa ducem lucrurile la alt nivel.
In seara asta ma duc la o aniversare pe care am acceptat-o pentru prima oara cu inima deschisa fara sa ma mai gandesc ca parca mai bine mi-ar sta acasa la un film cum faceam chiar si inainte de boala. De ce? pentru ca acolo nu voi discuta de boala si mai ce? pentru ca acum ma voi duce sa caut un cadou desi nu ma pricep la d’astea insa o voi face cu toata inima caci activitatea asta ma rupe de herxuri, de fasciculatii, dureri articulare si restu’ ceea ce va sfatuiesc si pe voi!:)
p.s: o seara de bridge/tabinet/trombon intre anka, irina, doina si fluturas ar fi mai terapeutica decat 3 ore de conferinta despre ce simptome au mai avut intre aceleasi persoane.
My two cents cum s-ar spune!:)
Costin, pe mine de ce nu ma iubesti? Cumva fiindca nu am fost foarte activa pe blog atunci cand se discuta intens despre tratamente si herxturi? Va citeam dar nu-mi facea bine sa umblu la sertarasut cu amintiri. A trebuit sa mai treaca ceva vreme ca sa il pot deschide. Ma bucur ca majoritatea de pe blog a ajuns la intelepciunea care le asigura o viata mai buna.
Fluturas, nu sunt de acord cu tine, fiindca trebuie sa fim activi si sa-i sprijinim pe cei care au nevoie de experienta noastra asa cum si noi am beneficiat de sprijinul altora. Trebuie doar sa fim atenti in ce mod o facem fiindca noi stim acum cat de sensibil emotional poate fi un bolnav de Lyme la inceputurile tratamentului.
Am „crescut” impreuna in aceasta calatorie si ar fi bine sa-i mai „crestem” si pe altii.
Va pup!
super comentariu.va multumesc tuturor care ati postat aici datorita voua am mers mai departe ,si tot datorita voua am inteles aceasta boala.sa va dea dumnezeu sanatate.
Costin, perfect adevarat ce spui tu. Uite, am stat cu Silvia in spital o luna, la recuperare.ieseam in fiecare zi la plimbare, impreuna cu alti aprox 50 pacienti. Silvia, dealtfel o fire extrem de sociabila si comunicativa, mi-a zis ca nu mai vrea sa mergem in mijlocul acelor oameni, ca nu mai vrea sa auda nimicdespre boli, diagnostice, sa spuna tuturor ce-a patit, de ce e asa, a zis ca pur si simplu simte o mare incarcatura negativa discutand numai despre asta.Ne-am imprietenit foarte tare cu o fata care niciun moment n-a intrebat-o ce afectiune are si de cand, nimic de genul asta. Am abordat diverse subiecte, despre muzica, literatura, viata, dar nu despre boala.Insa la sala o incuraja tot timpul, o astepta mereu in celalat capat, ii spunea ,,hai, Silvia, poti sa mergi pana la mine, eu am incredere in tine, vino pana la mine sa te imbratisez”
eu ieri dupa cateva ore munca la birou, facut vama si alte dracii , dus si intors de la Constanta pe ploaie, intalnit apoi cu un partener de business venit din provincie
si stat la bla bla, am nimerit la un concert rock la arenele romane cand ma dusei sa fac ceva miscare si m-am integrat cu succes in peisaj unde toata lumea canta si se imbratisa pe alei . Nu am avut nicio problema sa ma simt ca la 16 ani cand aveam ghete cu tinte asa cum nu am nicio problema sa discut despre borrelia. Una nu exclude pe alta . Putem sa ne vedem si de borrelii si de altceva in masura in care fiecare simte nevoia sa o faca la un moment dat . E destul de nasol sa-ti spuna cineva cum ar trebui sa simti si sa faci.
Eu asa cred … la modul general vorbind si nu neaparat cu legatura la subiectul in tema .
Pana la urma… si daca nu vrem , inertia ne duce tot inainte ca inapoi nu are cum
Corect, irina si felicitari pentru atitudinea ta pozitiva de ieri. Desi spui ca rezonezi cu pesimistii eu te consider o optimista 100%, altfel nu ai fi facut atatea cautari si cercetari ca sa-ti gasesti sanatatea. Ca sa duci un astfel de razboi cum ai dus tu cred ca e musai sa fii optimist din fire, altfel abandonai de mult lupta.
Te pup!
eu stunt fundamental optimista si ancorata in real dar stii cum e… contrastele se atrag 😀
aha
eu cand aveam coloana intepenita , cand aveam gleznele umflate si nu puteam sta in picioare, cand aveam fotosensibilitate si nu puteam iesi din casa decat noaptea si cand aveam ameteli si palpitatii la orice pas, desigur ca stateam mult pe net si cautam, citeam sa vad in ce masura simptomele astea se pot asocia bolii si daca altii au avut , daca au trecut. E important in faza asta sa citim . Ne ajuta. Cand s-au pornit ganglionii, cand n-am mai vazut bine, cand m-a podidit candidoza , cand m-am gandit sa -mi iau torser, e normal sa discuti de fazele prin care treci.
Eu una as vrea sa stiu care mai este situatia Silviei in urma tratamentului , cum evolueaza situatia Ginei in timp… fara tratament , daca Anca Moscu are recaderi si asa mai departe. Deci consider important sa raportam pentru a ne monitoriza evolutia. Sigur ca nu suntem toti la fel si ce se intampla unuia nu e obligatoriu sa ni se intample si noua sau ca raspundem diferit la tratament dar daca nu mai vrem sa stim si sa auzim de boala pentru ca asta ne face rau, inseamna ca avem o problema psihica pe care ar trebui s-o rezolvam , inginereste,cum zice foarte bine Iolanda
Poate ca Anka si Tatiana sunt in fazele in care eram eu in urma cu aproape un an cand ma
tot socoteam daca sa incep antibioticele intensiv si cam care-i problema iar apoi ma zbateam in herxuri si aveam mare nevoie sa discut despre asta iar a discuta nu cred ca te face sa te afunzi in boala ci sa te eliberezi cumva . Eu discutam cu altii ore intregi despre boala pentru ca simteam nevoia sa fac asta si pentru ca-mi facea bine atunci , era ca o terapie. Oricum, imi era atat de rau ca nu puteam face nimic altceva mai bun. Uneori nici sa vorbesc nu mai puteam ca gafaiam stand pe loc si vorbitul ma obosea , aveam insuficienta cardio respiratorie sau nush cum draci sa-i zic .
Acum daca am trecut de fazele grele eu nu cred ca trebuie sa uitam total prin ce am trecut si sa-i ajutam si pe altii sa depaseasca momentele , in masura in care are fiecare rabdare, timp si dispozitie. Toti trebuie sa ne trecem etapele si e imposibil sa le sarim. Doar pentru ca am ajuns intr-o alta faza nu inseamna ca ceilalti nu au dreptul sa se planga si sa-si manifese disperarea .
Acuma consider ca nu ne putem supara unii pe altii, fiind toti suferinzi in aceeasi barca pana la urma. Daca Comana a decis sa-l interogheze pe musiu „Picard” si sa tina informatiile pretioase numai pentru el, eu zic ca-i o manifestare a bolii care ne face uneori mai egoisti si mai neintelegatori cu altii, si daca ma face pe mine tanti sau cum i-o dicta lui cosnstiinta sa mi se adreseze, o pun tot pe socoteala bolii care i-a umbrit judecata aia dreapta. Daca Anka simte nevoia de corectiuni semantice dintr-o excesiva mancarime in dos, si asta o pun in seama bolii ca deh, cand ai nevoie de hartza tre sa te iei de ceva .
Acuma Ciobane, eu te inteleg ca ai decis sa iesi in lume si sa lasi in urma amintirile triste dar nu-i nevoie sa-ti si scrobesti camasa , Desigur, e camasa ta si poti sa faci ce vrei cu ea , s-o ajustezi dupa necesitatile tale. Pana la urma ne vom conforma .
Las ca-mi scot eu rochita rosie la mezat. Matase fina, dantela crosetata manual, iese ea pan` la urma.
Fata,
Chiar daca ar fi vorba de o mancarime excesiva, ea probabil ar fi undeva in capul meu, nu in dos. Daca ar fi in dos, probabil as avea o parazitoza intestinala, nu o nevoie de a corecta. Caz in care e necesar sa fac niste analize si sa ma tratez, nu sa ii corectez pe ceilalti.
Daca eu de ex, ca tot am nspe zeci de leziuni in cap, as fi in scaun cu rotile sau imobilizata la pat si as citi o sintagma de genul „liftul pentru handicapati”, cam cum crezi tu ca m-as simti?!?
Aici nu e vorba de o corectiune semantica, ci de putina consideratie si compasiune pentru cel care sufera si/sau are o dizabilitate.
Poti sa ma ameninti ca imi tai capul la ghilotina, eu parerea si afirmatia tot mi-o sustin.
Nu am nici un chef de hartza ca nu sunt pe mino.
Daca sunt intrigata si/sau revoltata vizavi de ceva (de ex atitudinea celor de la urgenta) si scriu despre asta, nu inseamna cu necesitate ca am chef de hartza. Doar imi este foarte usor sa creez emotii din cuvinte si sa descriu niste situatii foarte sugestiv. In spate stau multi ani de studiu si citit literatura, obisnuinta si usurinta de a ma monitoriza si de a raporta cat mai acurat ce simt. Simplu.
Eu inteleg din toata discutia de mai sus si din pledoaria lui Costin ca ar trebui sa nu mai discutam despre ce ne preocupa, ci sa mergem mai departe.
Insa noi toti suntem atat de diferiti, suntem in etape diferite ale tratamentului, ale vindecarii, reactionam diferit, etc. Nu am pornit impreuna simultan la drum, asadar e normal sa fim defazati.
Consider ca este cel mai util ca fiecare sa faca ceea ce simte, sa vorbeasca despre ceea ce il preocupa, sa ii intrebe pe cei in aceeasi situatie.
Ce relevanta are daca suntem redundanti sau nu ?! Daca o privim asa, fiecare zi aproape e redundanta si totusi continuam sa existam, sa facem in mare aceleasi lucruri, aproape ca o rutina.
In starea in care sunt de regula pe abx eu nu plec la drum sau la aniversari sau la concerte. Oricat de frustrant ar fi. Sunt zile in care nu pot sa prevad cum ma voi simti peste 1 ora, daramite sa imi fac un plan pe intreaga zi.
Oricum eu nu pot sa ma conformez unor cerinte impuse de o atare situatie in care sa evit sa vorbesc despre nu stiu ce lucruri pentru ca nu ma incadrez in cerintele blogului.
Daca este ceva ce apreciez la mine, este autenticitatea. Nu ma prefac, nu fac lucrurile din interes, nu vreau sa imi cresc ego-ul. Daca raspund la intrebari, o fac din compasiune, din consideratie, o fac cu placere. Chiar daca sunt aceleasi intrebari, chiar daca sunt aceleasi situatii. Oare dr de cate ori raspunde la aceleasi intrebari?!? Isi pune vreodata problema ca e redundant?!? Nu. Pentru ca scopul este de a raspunde solicitarilor pacientului care sta in fata lui. Altfel ar face un interviu si l-ar da tuturor sa il urmareasca acasa ca sa nu fie redundant.
Pana la urma fiecare are dreptul sa aiba propria opinie vizavi de orice.
La fel Costin are dreptul sa aiba propria opinie referitor la blogul lui, la articolele lui, la postarile noastre.
Eu am avut impresia ca acest blog a devenit blogul nostru, al tuturor.
Cred ca este incorect sa ne ceri sa ne conformam stadiului in care esti tu acum.
Dar manifestarile borreliozei nu sunt oare redundante?!
Si noi, suntem noi oare altii in fiecare zi?!
evident ca sunt mai multe faze prin care trecem si in functie de care te manifesti mai mult sau mai putin insa sa nu uitam ca au fost cazuri de cititori ingroziti de ceea ce au citit prin comentarii. Marturisesc ca daca e sa trag linie, ca om care a citit TOATE comentariile de pe acest blog pentru ca-mi veneau ca si notificari pe mail pot spune ca nota lor desi ceva mai pozitiva decat in alte cazuri totusi are o puternica valenta negativa.
Nu stiu cat de buna e chestia asta mai cu seama ca nu toti trec neaparat prin astfel de stari si-apoi incearca sa recitesti o parte din comentarii (fie, o particica) si sa vezi ca de fapt o mare parte din ele e o continua interogare si raportare a simptomatologiei (chiar daca ea nu s-a schimbat de-a lungul unei zile sau mai multor zile) asta insemnand de fapt o raportare la simptomele celorlalti fara a te considera individualitate. eu uneori ma intreb daca nu cumva unele simptome le-am dobandit prin empatie.
e drept ca borelioza e o incertitudine de unde si panica insa fata de acum 2 ani, s-au facut progrese remarcabile si ca informatie si ca „know-how”. Iar starea de panica generalizata e importanta in economia bolii!! acum cateva luni cand psihic eram mult mai vraiste, mutarea de la un doctor la altul m-a bucurat nu pt. ca schimbasem neaparat doctorul sau tratamentul ci pentru ca schimbasem mediul apasator, panicant, trist de la usa cabinetului cu unul calm, ponderat, pozitiv. Asta e, daca asta se cheama egoist, ganditi-va la cei care chiar nu contribuie cu nimic ci doar absorb informatia si o folosesc fara feedback, fara „merci”! (remember, blogul asta n-ar trebui sa fie doar despre noi 20 care scriem ca intr-un bar unde ne mai spunem off-urile! pt. asta exista chat, forum, e-mail, telefon, discutii tete a tete).
Sigur, putem s-o ducem la nesfarsit asa si sa stam intr-o intrebare redundanta, raspuns reduntant insa asta pentru cine simte chemarea asta. Mie mi se pare deplasat sa vii sa intrebi: „ati avut cumva stare de confuzie si ameteli pe minociclina?” pentru ca discutia produsa va fi identica cu alte 1000 de alte discutii de acelasi tip si astfel mergem spre 10.000 de comentarii din care proaspatul diagnosticat n-o sa mai inteleaga nimic. In plus asta mai inseamna 2 probleme: degeaba s-a scris pe blog daca informatia nu poate fi accesata usor si doi: arata inexistenta unei organizari cat de cat care sa scoata un nenorocit de pliant in care sa se spuna in mare care e treaba.
Daca pentru mega-sondajul antropo-stiintifico-borelios pe care il pregatim o sa avem 300 de comentarii fara nicio legatura, n-am facut nimic.
Daca ne-am fi asezat intr-un site serios dedicat bolii sau pe „caprarii” pe forum unde poti avea subiect de „know how” si poti avea subiect in care sa discuti pur si simplu era altceva. Cine nu vroia sa citeasca parti legate de simptomatologie baga doar un ochi pe „tratamente si vindecari”, cine considera religia, reiki, tai-bo, qigong, etc prostii de adormit copiii se limita doar la subiectele stiintifice si orice incercare de a involbura apele printre cei „zen” ar fi fost taxata.
Apoi discutiile care nu pot fi purtate la telefon puteau fi purtate pe chat si iarasi era coltisorul celor care simt nevoia sa se descarce sau sa asculte.
Teoretic, cred ca am facut tot ce mi-a stat in putinta sa ne fie bine tuturor. Practic, haosul domneste prin comentarii iar la rubrica „sportul in borelioza” cititorul primeste o lectie de lingvistica moderna si afla despre cuvinte iesite din uz si jignitoare ca de exemplu „parasuta” care a fost inlocuita cu „obiect care te face sa plutesti” pentru a nu jigni escortele.
Poate nu ma fac inteles, n-am zis ca fiecare sa sufere in coltul lui fara sa spuna nimic (as fi ipocrit sa zic asta cat timp si mie mi-au facut bine la un moment dat unele discutii). am spus doar ca:
1. daca repeti la nesfarsit, zilnic lista ta de simptome NU te vei vindeca
2. daca nu incerci sa scazi treptat procentajul de lyme de pe limba ta NU te vei vindeca
3. ceea ce experimentezi tu nu e obligatoriu sa experimenteze si celalat, asadar repetarea experientei tale de multe ori iti va aduce deservicii atat tie cat si celor care citesc. tie pentru ca nu vei putea sa te debarasezi de trecut reamintindu-ti constant ce rau ti-a fost si altora pentru ca repetitia fixeaza informatia. poate constient crezi ca nu absorbi insa subconstientul absoarbe de n-ai idee (cum iti explici ca te trezesti fredonand melodii pe care n-ai idee unde le-ai auzit?) si nu cred ca cineva vrea ca subconstientul lui sa fi inmagazinat „o sa paralizez”.
iar irina, treaba cu torserul sau cu alte suplimente sau alte metode de relaxare este ceea ce numesc comunicare pozitiva pentru ca produce progres si schimb util de informatie insa daca azi spui ca te doare un picior, maine spui ca te doare iarasi piciorul, poimaine spui ca te doare iarasi un picior si peste o saptamana spui ca te doare un picior atunci incepe declinul atat al tau cat si al celor ce citesc. Cand discutam semantica unor cuvinte, atitudinea proasta a unora care nu participa la congres, de ce nu stiu cine ia 900 mg de minociclina, atunci asta se cheama zgomot de fond:)
de fapt, cel mai deranjant e ca desi am pus si articole de destindere si articole asa-zis stiintifice si articole de schimb de informatii, zgomotul e pretutindeni.
LATER EDIT: anka, am discutat de-al dracu’ cu un profesor de limba romana si cu un psiholog practician si mi-au confirmat ca „handicapat”/”handicap” se foloseste bine-merci si nu li se pare jignitor cum nu mi se pare nici mie. daca singura ta problema cand esti la pat e sa nu ti se spuna handicapat inseamna ca ai o mare problema in sensul ca „face”-ul conteaza mai mult decat ce e in interior. restul chestiilor cu lipsa de compasiune, empatie, etc, incearca sa te gandesti ca blogul ar fi putut avea numai subiecte legate de munte fara nicio mentiune asupra bolii. eram mai plin de compasiune asa, smart girl?
http://www.wilhelm.ro/platforme/platforme-handicapati.htm
Poate-s eu mai „neamt” si am o alta viziune.
Eu n-am vrut sa fie un repros atunci cand am scris :…”pacat ca nu ati venit…” . M-am referit la faptul ca o somitate recunoscuta a medicinei ne dadea dreptate in privinta existentei bolii cronice , si ca prezenta la acea discutie ar fi facut bine oricarui pacient .
Ahhh…ce-mi plac postarile voastre acum !!!!
Va salut pe toti , si mult succes in terapiile antiborrelioase pe care le urmati . Boala asta poate fi invinsa . ( pana la urma este doar o bacterie )
Salutari din Cluj , de pe la congrese si simpozioane , o sa va scriu mai multe dupa ce ne intoarcem.
Opinia laureatului premiului Nobel pentru medicina este favorabila Lyme-ului cronic , printre altele domnia sa a sustinut ca este necesara o perioada lunga de antibioterapie , uneori fiind vorba de ani de zile.
De asemenea este sustinatorul terapiei individuale , adaptata fiecarei persoane ( pacient ) in parte , si nu a protocoalelor.
Succes la simpozioane si congrese. Asteptam mai multe detalii . Borreliosii nu se lasa la greu 😀
http://www.paginamedicala.ro/video/Prof.-Montagnier_-laureatul-Premiului-Nobel-pentru-Medicina_-a-venit-in-Romania_1209/
interesant e ca si dr. Cercel a recunoscut ca sunt bacterii „care se ascund in corpul uman, care stau latente o perioada lunga iar cand sistemul imunitar pica, apare boala”. o mai fi studiat de la momentul la care diagnostica lyme ca fiind nu stiu cate boli in acelasi corp de fapt.
deci daca avem si confirmarea lu’ Luc, putem baga linistiti antibiotic daca o sa fie si decontate minociclina si azitromicina.
Ok Costin!
Desi ma repet, imi cer inca o data scuze daca ceva din ce am spus, scris ti-a determinat emotii negative, te-a deranjat sau suparat!
Nu asta a fost intentia.
Daca cineva doreste sa imi scrie, adresa de mail exista pe blog.
Toate bune tuturor!
stii, anca27 senzatia mea este ca iti ceri scuze cam mult pe aici si aceste scuze nu isi au rostul. asta cred eu, tu stii mai bine cum este.
insa, din experienta pot sa va spun ca am descoperit blogul destul de tarziu cand eram pe mino. mi-a fost destul de greu sa ma orientez printre foarte multe comentarii ce nu aveau nici o legatura cu informatiile despre lyme si chiar mi-a fost greu in plin vertij sa ma orientez prin el. asa ca l-am contactat pe costin si mi-a oferit informatiile de care aveam nevoie.
ideea este ca faceti destul de grea viata noilor veniti, si a celor care stau in surdina si intra din cand in cand pe site sa ia pulsul. totusi, costin spune ca site-ul este vizitat zilnic de un numar impresionant (impresionant pentru mine). pai oamenii acestia ce sa inteleaga din postarile voastre?
nimeni nu a zis sa nu mai comentati, insa foarte multe comentarii sunt total pe langa subiect. se poate discuta pe chat, pe forum, iar daca le gasiti dificile de accesat, se poate face o sectiune cu „despre tot si despre toate” cu o singura fraza gen „hai sa discutam” si restul comentarii despre ce doreste fiecare, de la simple salutari si urari de bine pana la 112 si experiente placute/neplacute cu sistemul medical romanesc. astfel cine doreste sa citeasca si sa comunice despre orice altceva, o poate face nestingherit. iar noii veniti isi iau informatiile de care au nevoie si pleaca mai departe sau raman fideli site-ului, in surdina sau devin activi.
su eu la randul meu pot sa spun ca ma gandeam sa nu mai intru pe site, pentru ca nu mi-a placut deloc cum au evoluat discutiile in ultimul timp si chiar il gaseam departe de ceea ce ne doream initial.
insa, am revenit la sentimente mai bune si chiar cred ca este nevoie de toti sa incercam sa miscam ceva in aceasta tara, daca nu o facem noi, cu siguranta nu o va face ‘prietenul nostru neurologul sau infectionistul’. asa ca daca ai de gand sa dispari, zic eu ca nu faci bine.
eu azi ma simt minunat :))) este adevarat ca pe parcursul acestei ture am mai avut parte de cateva surprize neplacute, dar daca a fost nevoie sa trec prin ele sa ajung la starea pe care o am azi, perfect healthy, zic ca a meritat.
Vin si eu cu o intrebare aici: ati avut vreodata pielea de pe degete (mai exact „buricul” degetelor – si in special al primelor trei degete) tare uscata si crapata, cu coloratie a crapaturilor inspre maroniu? care nu, nu trece la niciun spalat indelung si nici nu vine de la munca pamantului. E clar o lipsa de minerale, vitamine, insa nu stiu care dintre ele. Sunt la al treilea „puseu” sa-i zic de acest gen si nu pot nici in ruptul capului sa-mi dau seama de la ce e, ca sa stiu ce suplimentez. Probabil se impune o analiza mai amanuntita la sange 🙂
… sau poate ati experimentat si voi asa ceva? …
P.S. Nu sunt si nici n-am fost in tratament cu antibiotic, insa am urmat unul cu produse naturale, care mi-a facut taaaare bine( Asta pentru a nu se crede c-ar fi vreun efect al tratamentului cu antibiotice).
Sanatate si o toamna frumoasa tuturor!
Faceti si o analiza pentru metale grele , ca sa nu aveti vreo surpriza.
de altfel, ce m-am tot intrebat tot timpul in ultimele luni e de ce nu testam pacientii diagnosticati cu borelioza, inainte sa inceapa tratamentul, pentru metale grele si virusi pentru ca ambele pot impiedica absorbtia antibioticului.
daca unui virus nu prea avem ce sa-i facem (desi sunt cateva ierburi, antioxidanti, coloidale si homeopate care spun ca au un efect macar inhibitor) de metale grele sigur putem scapa. si atunci daca am baga o chelare inainte de antibiotic poate n-ar mai fi cazuri care nici dupa 2 ani nu se simt mai bine…
mai cu seama ca actiunea metalelor grele se stie ca atinge si sistemul nervos…
…eu pot sa imi exprim parerea dar nu sa fac recomandari medicale…
Pot insa sa va spun ca la animale , pisicile scapa de simptome dar nu de bacteri iar despre pisici se stie sigur ca au in sange tot felul de virusuri.
Cainele scapa de bacterii dar nu poarta aceasi incarcatura virala ca pisica.
Cu toate acestea si la caini pot aparea citomegalovirusuri si flavivirusuri si … uneori ,la sfarsitul tratamentului sunt nevoita sa fac un citostatic utilizat in tumorile virale.Si abia atunci se potoleste totul.
Nu va speriati , asta este evolutia la caine, uneori…
Unde se pot face analize pentru metale grele? M-am tot intrebat asta, Silvia, inante de a-si face toate testele pt borrelia, a fost la un cabinet de biorezonaunta unde i s-a spus ca are lyme, printre altele si o intoxicatie cu metale grele, cu mercur.
Nu sunt sigura , voi intreba persoanele care au facut aceste analize .( In Germania , la Augsburg si nu numai , se fac aceste verificari , asta stiu sigur.)
Deci d-na Moscu, spuneti ca daca eu ma duc in Germania cu analize negative dar cu microscopii pozitive in mai multe locuri……ma baga in seama?? Eu am renuntat la invitatia amicei mele din Germania deoarece aveam in gand sa-mi fac si testele, sa mai cer o parere. In final am zis ca mai bine incep terapia cat mai repede.
Sa stiti ca dupa 4 zile de antibiotice am avut primele 3 zile in care nu m-a mai durut absolut nimic. De ani de zile nu s-a mai intamplat sa ma trezesc si sa nu-mi simt vertebrele grele si restul articulatiilor. Eh, minunea nu a durat mult ca revenira iar o parte din probleme dar ma asteptam. Doar sunt la inceput de drum. De la viroza asta suprapusa cu tratamentul… de 2 nopti dorm in fund rezemata de un munte de perne :(( Daca ma intind incep sa tusesc de ma inverzesc la fata si ma arde gatul si ma innec 😦 Urata chestie!!!! Acum 5 ani am mai patit-o, dar eram la final de tratament. Nu ma stiu cu reflux gastric dar e posibil sa fi aparut de la antibiotice??? Sau viroza sa fi agravat? Incep sa ma obisnuiesc cu dormitul vertical….si sper sa treaca chestia asta. tratamentul l-am luat in timpul mesei cu lichide…deci ar fi ok, zic eu.
Candidoza orala a aparut dupa cateva zile. Ma spal dupa fiecare masa cu bicarbonat de sodiu…dar revine. Asta cred ca e distractia pe antibiotice.
Uf, si eu care credeam in stilul de viata bio!!!!!!
http://www.facebook.com/media/set/?set=a.264798940232996.65148.100001086754193&type=1&l=a76b77022b
Deci d-na Moscu, spuneti ca daca eu ma duc in Germania cu analize negative dar cu microscopii pozitive in mai multe locuri……ma baga in seama?? Eu am renuntat la invitatia amicei mele din Germania deoarece aveam in gand sa-mi fac si testele, sa mai cer o parere. In final am zis ca mai bine incep terapia cat mai repede.
Sa stiti ca dupa 4 zile de antibiotice am avut primele 3 zile in care nu m-a mai durut absolut nimic. De ani de zile nu s-a mai intamplat sa ma trezesc si sa nu-mi simt vertebrele grele si restul articulatiilor. Eh, minunea nu a durat mult ca revenira iar o parte din probleme dar ma asteptam. Doar sunt la inceput de drum. De la viroza asta suprapusa cu tratamentul… de 2 nopti dorm in fund rezemata de un munte de perne :(( Daca ma intind incep sa tusesc de ma inverzesc la fata si ma arde gatul si ma innec 😦 Urata chestie!!!! Acum 5 ani am mai patit-o, dar eram la final de tratament. Nu ma stiu cu reflux gastric dar e posibil sa fi aparut de la antibiotice??? Sau viroza sa fi agravat? Incep sa ma obisnuiesc cu dormitul vertical….si sper sa treaca chestia asta. tratamentul l-am luat in timpul mesei cu lichide…deci ar fi ok, zic eu.
Candidoza orala a aparut dupa cateva zile. Ma spal dupa fiecare masa cu bicarbonat de sodiu…dar revine. Asta cred ca e distractia pe antibiotice.
Uf, si eu care credeam in stilul de viata bio!!!!!!
@nictatiana ,
Probabil ca trebuie sa faceti analizele si la ei, si sa consultati un medic de acolo. Dupa aceea, in functie de toate analizele + microscopiile veti primi indicatii medicale. Nu puteti stii daca la ei testele vor fi negative.
Dar , din cate am inteles , ati inceput deja un tratament!
Da, sunt deja pe tratament deci nu mai pot face analize. Ma mirase doar chestia aceea cum ca nemtii acum accepta doar microscopia si pun diagnostic in baza ei. Candva cand vb acolo, nici nu se punea problema de asa ceva. Cine stie… de ce s-au razgandit.
Nu mai are sens acum sa ma duc, sunt pe tratament si am avut teste negative. Am sa urmez tratamentele si poate dupa cateva luni cand voi fi in pauza am sa refac testele. Am inteles ca la unii dupa terapie le-au aparut anticorpii aceia nu? E si cazul dumneavoastra.
Mi-am propus sa fiu un pacient cat se poate de ascultator, imi iau cumintica tratamentul atata timp cat voi avea incredere in medicul care ma trateaza. Eu sunt de felul meu putin credula…dar nu prea am incotro.
Va fi bine! Am obosit sa fiu bolnava…Vreau sa scap odata!
Stiu doar aceste doua cazuri in care a fost importanta microscopia . Persoanele respective aveau simptome .
Nu inseamna ca este o regula !
Deciziile medicale sunt influientate de o multitudine de factori , pe care de multe ori pacientii le ignora pentru ca nu le considera relevante sau le interpreteaza in functie de ceea ce stiu ei ( pacientii ) din experienta personala.
Si eu in cabinet , uneori decid sa administrez antibiotic iar alteori nu.
Asta caut si eu de cand mi s-a propus aici o astfel de analiza pentru metale grele si cautand pe net am gasit ca se poate afla prin analiza firului de par, care la noi se face (chiar fara deplasare la cabinet, insa cu recoltare personala, conform instructiunilor)si la Institutul SPA Hera Body Care (vezi „Krinistest” – http://www.herabodycare.ro/dev/category/medicina-functionala/krinistest-medicina-functionala/) – contra sumei deloc neglijabila de 600 lei, iar rezultatele vin dupa 3 saptamani, din Italia.
Inca nu am facut-o, mai caut variante.
Pentru CHRIHENING
Nu vreau să te sperii, dar afectarea pielii în borrelioza (în principal) afzelii poate duce în timp (ani ) la acrodermatita cronică atrofiantă, care apare în stadiul III al bolii. Caută pe net ACA rash şi vezi pozele. Sunt şi poze cu pielea foarte uscată şi crăpată şi coloritul poate fi oricare, dar la început mai mult este roşu închis, apoi violet. Eu am căutat mult , pentru că am erupţii cutanate şi tot citind, privind poze (inclusiv bartonella rash, eu având şi bartonella) şi eliminând , am tras concluzia că erupţiile mele sunt de fapt manifestări cutanate ale bolii.
Multumesc Ileana pentru raspuns si idee! Iti dai seama ca prima data m-am gandit si eu la chestia asta …. si totusi parca nu seamana deloc cu pozele gasite pe net! Acolo vad pielea in sine colorata, la mine sunt doar crapaturile pielii, liniile acelea. Desi, daca stau sa ma gandesc ca fiecare-n felul lui….. Cred ca pana la urma tot la analiza firului de par o sa ajung, aceasta fiind din ce am gasit eu pana acum, cea mai detaliata si cuprinzatoare analiza in acest sens si nu numai.
Pai mie mi se pare ca a preluat ce a zis Luc…dar e bine ca invata!. Acum va pun un link cu critici la adresa lui Luc, asa ca daca un laureat al premiului Nobel este criticat nu avem de ce sa ne miram ca dr. Ion e criticat. E greu pentru lumea medicala sa recunoasca ca a mers pe un drum gresit atata amar de ani.
http://scienceblogs.com/insolence/2010/11/23/luc-montagnier-the-nobel-disease-strikes/
Laureatul premiului Nobel , sustine tratamentul individual pentru pacienti , NU PROTOCOALELE , si este „in lupta ” cu sistemul medical francez si cu asigurarile.
Domnia sa considera ca „cercetarea in medicina ” nu trebuie sa se faca pentru a demonstra ceva ( o idee , eficienta unui medicament , etc ) ci din curiozitate . Adica sa nu se faca un studiu pentru a demonstra ceea ce vrea sponsorul ci pentru a trece dincolo de ceea ce stim si sa aflam lucruri noi.
Tot dumnealui a subliniat ca : ” inertia in lumea medicala ” este cea mai rea parte a practicii medicale si cea mai mare nedreptate facuta pacientilor.( dupa ce a descoperit virusul HIV a fost nevoie de cinci ani pentru ca lumea medicala sa accepte noutatea , si sa i se publice intens descoperirea )
In acea perioada in care domnia sa facea studiul , o alta echipa cauta un alt virus pentru care compania farmaceutica sponsor, avea un interes major . De aceea , desi descoperirea lui L. Montagnier se dovedea mult mai importanta pentru medicina in general , a fost ignorata pana cand celalalt studiu s-a incheiat.
that’s my kind of researcher :)) si acesta este si scopul cercetarii, indiferent de domeniu. eu din pacate nu am avut cum sa ajung la eveniment, cand aveti timp poate ne detaliati mai mult, ca sunt curioasa tare.
Daca tot exista o dezbatere cu privire la profesorul L. Montagnier, vedeti si articolul urmator http://medlive.hotnews.ro/interviul-meu-ratat-cu-laureatul-unui-premiu-nobel.html.Lectura placuta.
Dragilor, dupa 3 luni si ceva de bine, am renuntat la laptisor si intr-o saptamana sunt varza. Abia ma mai tarasc prin casa de obosita ce ma simt. Ce sa fac????????
Virusul HIV exista , si face muuulte victime !
In perioada aceea in care, lumea medicala a primit cu scepticism descoperirea prof. L.Montagnier , ( acei 5 ani de neincredere ) au facut diferenta intre viata si moarte pentru un numar mare de pacienti . Ma refer la faptul ca au fost infectati multi alti nevinovati, care primeau sange netestat.
INTERESANT CUM NU A APARUT NICI UN CERCETATOR REVOLTAT SA SEMNEZE REPEDE O SCRISOARE IMPOTRIVA CELOR SCEPTICI !!!!
Cine raspunde pentru cei care au fost infectati cu sange netestat, in conditiile in care virusul era cunoscut ????
Cand Einstein a publicat teoria relativitatii , a aparut o carte care se numea : ” O suta de autori impotriva lui Einstein . ” Adica 100 de fizicieni ai momentului sustineau ca Einstein este deplasat si ca ceea ce sustine el este aberant.
Intrebat ce crede el despre acest lucru , a raspuns : ” Daca nu aveam dreptate , unul singur ar fii fost de ajuns ! ”
Banuiesc ca toata lumea stie ca cei 100 nu au avut dreptate( ci doar spirit de turma ! )
Nu inseamna ca sunt de acord cu opinia dumnealui in privinta homeopatiei , dar nici nu-mi plac articolele care cauta sa manjeasca imaginea unui om.
Am facut analizele pt casunt pe tura de cefort si am vrut sa vad daca am modificari la ficat, rinichi, etc. In mare sunt bune, dar leucocitele sunt scazute la 2000 ceea ce e fff putin. Sa fie de la cefort sau de la boala? De 1 luna nu mai iau complex de B-uri, sa fie si asta o cauza? Multumesc
Uneori numarul scazut de leucocite exprima prezenta unui virus. ( a unei viroze )
Costin , am uitat sa te felicit pentru articolul acesta si vreau sa-ti spun ca acest mod de a gandi este un semn ca esti aproape de vindecare !
Multumesc pt. aprecieri,
poate ca acest mod de a gandi o sa determine mai degraba vindecarea ca „aproape de vindecare” am incetat sa ma mai consider pana la proxima microscopie cand mai recalibrez daca e cazul.
Ia uitati aici , din 2010 , CDC si FDA au aprobat LTT-ul ca tehnica in diagnosticarea urmatoarelor boli : borrelioza, chlamidioza si ehrlichioza/anaplasmoza
Dă clic pentru a accesa ltt.pdf
Sper sa se updateze si laboratoarele de infectioase
Sa nu uit : daca din 2010 a fost recunoscuta tehnica si aprobata , oare are dreptate prof. Luc Montagnier cand spune ca exista INERTIE MARE in medicina clinica ?
Cate laboratoare lucreaza in aceasta varianta ?
Numai cele din Germania si numai clinicile specializate ! ???????
Marile laboratoare folosesc in continuare serologia in diagnosticare si …Dumnezeu cu mila!
DAR , marile laboratoare au de amortizat o aparatura care nu mai este actuala , si FDA-ul si CDC-ul schimba prea repede macazul !
Hai sanatate !
Doamna Moscu as dori sa va adresez o intrebare daca se poate si anume: eu presupun ca si dumneavoastra ati luat cure de minociclina si va-ti simtit destul de rau in timpul tratamentului cu aceasta,dupa ce va-ti vindecat sau ati avut microscopia negativa aceste efecte ale minociclinei au disparut?Sau altfel spus daca nu mai aveti infectia in organism si bacteria este eradicata complet atunci va mai simtiti rau pe minociclina(ameteli,confuzie,probleme cu echilibrul,probleme cu memoria)?Aceste efecte sunt oare efectele minocilinei asupra bacteriilor,parazitior sau sunt efectele adverse datorate minociclinei in general care apar la toata lumea? Va multumesc.
Cand luam minociclina , in prima tura de antibiotic , imi era foarte rau si ma tineam de pereti ca sa pot merge. Eram foarte ametita si nesigura. ( plus manifestari cognitive ) .
Cand am reluat tratamentul cu mino , dupa o pauza si dupa o alta cura de antibiotice ( chinolone ) , starea de rau exista dar nu asa ca in prima tura. Eram mult mai activa si puteam sa fac activitatile zilnice intr-un ritm mai alert .
Ultima data cand am utilizat mino , in cadrul tratamentului , aproape ca nu mai aveam nici o reactie negativa , de altfel de aceea nu mi-am dat seama ca gresisem doza !
Dupa ce microscopia a devenit negativa , nu am mai luat mino deci nu pot sa stiu reactiile . Dar , am fost nevoita sa iau azitromicina si nu am avut probleme . ( fusesem muscata de o pisica si mi se umflase mana , iar dl.dr.Ion mi-a recomandat azitro )
Asta s-a intamplat prin mai ( nu sunt sigura ) , dar recent a trebuit sa iau antibiotic ( nu mino ) pentru un abces la o masea si nu am avut probleme .
Pot sa va spun ca si Cristi a luat mino , si nu a avut reactiile mele.
Nu pot sa va dau raspunsuri exacte la intrebarile dumneavoastra.
In total cite cure de antibiotic ati facut Doamna?Si cite au fost cure de minociclina?
Aici ma refer la timp efectiv pe antibiotic in total fara sa includeti pauzele.Va multumesc.
Am facut 8 ture de antibiotic , cu pauze , una dintre ture fiind de aproape trei luni neintrerupt , si 4 au fost cu mino.
Da, s-a aprobat… dar numai pentru borrelia burdoferi…nu se iau in calcul celelalte specii!
Cosmine, eu inteleg nevoia ta de organizare, dar sa stii ca oricum este probabil cel mai documentat site din Romania, in problema borrelia si probabil unul din cele mai bune din lume (nu te laud este purul adevar). Dar libertatea fiecaruia de a-si exprima trairile il face sa traiasca si sa continue. Informatia seaca necompletata cu jurnalele de bord ale fiecaruia, nu ne va lumina. Dar ai si tu dreptate ca uneori se mai calca si alaturi, dar care mai este farmecul.
adrian, raurile de text care s-au scris pana acum incearca sa spuna doua chestii: e bine sa nu capatam obsesii boreliotice fie prin ultra documentare fie prin posibila autosugestie datorata repetitiei (gandurilor, scrierilor, discutiilor) si punctul doi: un indemn (al catelea oare?) la o anumita ordine in comentarii.
stiu ca pe haos s-a construit tot blogul si ca acum e cam tarziu pentru a face curat dar macar o incercare nu strica. sunt convins ca pe cei care doar citesc nu-i incanta glumitele offtopic pe care le facem noi si ca ei cauta informatii cat mai acurate.
in rest, m-ai botezat, vii cu mielul!:)
Sorry , de la mino mi se trage. Dau mielul ca e carne acceptata.
Ma bucur ca va-ti vindecat D-na Moscu si sper sa se vindece si altii.Sanatate multa.
Multumesc domnule Andrei .
Sa stiti ca sunt mai multe persoane vindecate . Sa va dea Dumnezeu si dumneavoastra si tuturor celor care citesc sa ajungeti sa spuneti acest lucru.
Tocmai a trecut o doamna pe la cabinet si ne-a adus confirmarea diagnosticului dumneaei prin LTT , facuta la Augsburg.
Nu pot sa ma bucur de confirmare pentru ca stiu ca greul de-abea acum, incepe !
Va multumesc mult Doamna Moscu va doresc multa sanatate si toate cele bune!
Inca nu se face LTT aici in Romanica?
Sa se update-ze sa faca ce? Sa diagnosticheze borrelioza si apoi sa faca ce? Sa inceapa sa diagnosticheze borrelia si apoi ce sa le spuna?
CREDETI ca au nevoie de update? Ar fi de ajuns sa comande teste cit mai complexe! Acum de cind putem in paralel sa facem RN-AT-uri cu testele complexe (cu multe proteine) in paralel la acelasi pacient si intregii familii, ASA CUM PROCEDEM IN CMHC, constatam ca RN-AT-ul iese pozitiv la mai mai putin de un sfert dintre borreliosi siguri pozitivi cu Bbss, garini si afzeli (RN-AT-ul este testul de la Euroimun care contine doar aceste specii).
Ori Sp. de boli Inf. Cluj isi bazeaza diagnosticul imunologic EXCLUSIV pe acest RN-AT. Daca stam bine si ne gindim ca TOTUSI acest spital spre deosebire de celelalte glume de SPITALE DE BOLI INFECTIOASE din Romania (cu exeptia si celor doua clinici din Tg. Mures) chiar diagnosticheaza frecvent borrelioze, GINDITI-VA ca ce gasesc acestia pozitiv este doar un sfert din cazurile de borrelioza care li se adreseaza, aici referindu-ne DOAR STRICT la speciile Bbss, garini si afzeli. ADICA de TREI ORI MAI MULTI pacienti care fac aceste analize pe BANI la Sp. de boli Inf. din Cluj primesc un rezultat negativ, CA N-AR AVEA BORRELIOZA, desi au, numai pentru ca nu au facut si un test de confirmare specific.
Pina la LTT-uri ar fi de ajuns daca macar ar fi IN STARE sa recunoasca informatiile cistigate din noile WB-uri, care sint destul de performante. De asemenea daca ar corela informatiile obtinute efectuind aceste WB-uri la toti cei din jurul celui suspicionat. POATE CA ASA VOR INTELEGE CE INSEAMNA BORRELIOZA.
Sa dai din cap aprobator la ce spune Montagnier, dar in realitate sa le povestesti pacientilor ca de fapt la microscopie se amesteca singe de animal, nu da dovada de intelegere a fenomenului. ORI retardatii acestia acum citeva luni sustineau ca borrelioza este boala tropicala, iar acum povestesc deja despre cum se trateaza borrelioza!
Eu m-am referit la afirmatiile unora care sustin ca LTT-ul este un alt test controversat , care nu se utilizeaza in diagnosticare . Uite ca nu este asa ! Testul este aprobat de CDC si de FDA.
Acum toti cei cu LTT pozitiv la Augsburg sa se duca la ” laboratoarele de referinta ” si sa intrebe : …cum imi explicati asta ? Testele dumneavoastra sunt negative iar LTT-ul este pozitiv . „
Cei de la Lyme tot visau la LTT-uri, dar si la PCR-uri! Deocamdata insa nu au nici una nici alta. LTT-uri se fac in Germania si la Inus si la BCA, dar si la alte Laboratoare, numai ca una este un laborator specializat in Lyme, care are cit de cit habar de fenomen, si alta este Synevo.
Problema nu o constau LTT-urile ci banii! Degeaba ai teste ultraperformante, daca nu ai bani sa le faci! CITI dintre voi v-ati permis sa faceti si IgG-uri si IgM-uri si teste de specie si teste recombinate? De ce? Simplu!
RN-AT-ul este un test recombinat pe trei specii destul de complex dar care are foarte multe V1Se, este de altfel singurul astfel de test pe piata, care orienteaza foarte bine. Mikrogenul insa pe testul recombinat are foate multe OspC-uri, adica ce are unul n-are celalalt si cind unul este negativ iese celalalt. Apoi sint recomb-urile cu 5 specii! ADICA si OspC-uri de bavariensis sau spielmani. Acum nu ca multi medici din Europa ar sti cu ce se maninca spielmani, dar macar asa pentru voi.
Deci vorbim de ZECI de WB-uri, pe care insa nu le putem face din lipsa de bani, dar nu putem diagnostica borrelioza ca nu avem LTT-uri si CD 57.
STITI ceva? Este absolut EGAL cit de multe CD-uri aveti, atita vreme cit aveti spirochete in singe, alea tot in singe sint si prea putin conteaza ca se isterizeaza sau nu limfocitele la vederea lor, adica testul de transformare lifocitara este pozitiv sau nu, ca tot borrelioza se numeste afectiunea.
pai ce altceva ar putea sa le spuna? ca urmeaza un tratament experimental cu tetracicline, antimalariene, macrolide, etc care poate sa tina un an, doi, trei, ca pot sa aiba simptome si dupa 2 ani de antibiotic exact ca in prima zi, ca buda va deveni locul din casa preferat si ca vor ajunge sa faca nazuri la hartia igienica care nu e triplu strat, catifelata si cu fluturasi pe ea, d’astea 🙂
ca mai mult nu putem, nu cunostem, nu se stie!
Pot sa va mai spun ca cei de la Augsburg au facut urmatoarea afirmatie : …” microscopia prevaleaza asupra serologiei , si daca a iesit ceva la microscop dar nu apare serologic, se tine cont de ceea ce spune microscopul ! ” …
Pacientul a primit tratament care tine cont si de ceea ce s-a vazut la microscop nu numai de LTT-uri si de serologie .
Desigur ca este controversat, DAR NU IN SENSUL ca ar fi fals pozitiv, ci doar ca iese des FALS NEGATIV (cazul „Iolanda” este un exemplu pentru asa ceva).
IDEEA este de a nu ne mai agata de mii de teste pentru a demonstra ce? Existenta unei spirochete in singe?
La ce folosesc teste complexe de metale grele cind ORICUM in borrelioza se cheleaza, iar aceasta este ieftina si inofensiva, oricum mult mai ieftina decit aceste teste complexe de metale grele. Desigur ca n-ar fi rau sa stim exact incarcatura cu diferite metale grele, pentru cei care isi permit testele, dar 70-80% din populatia Romaniei nu-si permit efectuarea WB-urilor complexe.
Cu ce ne ajuta in tratarea borreliozei o serologie complexa pe tulpinile virale implicate in acest fenomen? Pentru a gasi o motivatie in utilizarea interferonului? Credeti ca cu sau fara EBV sau CMV tratamentul antibiotic difera? Este tentanta ideea in cauta identificarea lor pentru a motiva un eventual esec al antibioterapiei, DAR in borrelioza tratamentul antibiotic sustinut si de durata, alaturi de masuri epidemiologice, ADICA TRATAREA TUTUROR persoanelor infectate din jurul simptomaticului sint cheia unui rezultat pozitiv.
Personal inclin a crede ca cel mai simplu se cerne utilizind WB-uri complexe, orintate de DFM si folosind aceasta technica pentru monitorizare.
Pot sa va spun ca aceasta fraza pe care ati citat-o este doar o politete germana, fara al cunoaste pe Nicholas. In acest caz concret era vorba de diagnosticul pus de Dvs. p[e DFM, acela de organism Bartonella-like. Ori BCA au facut serologia de Bartonella conform diagnosticului pus de Dvs., la speciile pe care le au si aceasta iesind negativa au admis o eventuala infectie cu Bartonella in ideea unei serologii negative, probabil fie data de o alta specie pentru care n-au chituri sau chiar o seronegativitate.
Nemtii insa pentru acele microorganisme pe care Dvs. si Boszic le numiti ca fiind Bartonella, Bartonella-like, Haemobartonella sau Haemoplasme, inteleg altceva. Acestia numesc aceste formatiuni ca fiind grupul de micoplasme hemotrope, adica hämotropische Mykoplasmen, care in medicina veterinara mai sint numite Hämobartonella, dar nu si in medicina UMANA! Prin Bartonella insa inteleg grupul de Bartonella si de aici si afirmatia POLITICOASA ca daca ati gasit Dvs., Bartonella, chiar daca serologia este negativa, ar trebui luata in considerare si o bartonelloza, deoarece diagnosticul direct este mai important decit cel serologic (indirect).
Acum desigur ca este important pentru amploarea fenomenului standardizarea exacta a coinfectiilor si mijloacele de diagnostic, numai ca pentru o rezolvare de masa, adica de proportii, trebuiesc gasite solutii fiabile economic.
Este simplu de filozofat despre BCA si toate aceste teste pe internet pentru ca cei care citesc aceste rinduri au internet, un PC si unii chiar isi permit testele. Dar ce te faci cu maidanezii, pisicile fara stapin si toate primatele care populeaza diferite regiuni europene fara curent, internet sau posibilitatea de a ajunge in Bucuresti sau Cluj sa faca teste, fara a mai vorbi ca pentru acestia costul testelor (chiar si cele simple) sau al terapiei sint de neatins. Ori borrelia fiind o zoonoza toti acestia sint surse de infectie pentru oricine doreste sa se trateze!
Probabil ca iar faceti referiri la autointitulatul „Laborator de Referinta” Cantacuzino, care poate ca in alte infectii o avea un cuvint de spus, dar in materie de borrelioza si zoonoze este o GLUMA PROASTA!
Este de-a dreptul RIDICULA intreaga MEDICINA DE LABORATOR din ROMANIA, in conditiile in care:
1. aproape fiecare tara Europeana raporteaza babesioza la om, cu specii patogene la om (chiar daca in numar enorm de mult redus fata de realitate),
2. aproape fiecare cabinet veterinar din Romania raporteaza cazuri aflate in tratament de babesioza,
ORI aceasta medicina de laborator ROMANEASCA n-a fost capabila INCA sa diagnosticheze in mod oficial un caz de babesioza. Singurul caz recunoscul European de babesioza din Romania cu specia EU1, este diagnosticat in Franta, dintr-o GLUMA. Un neurolog constantean exasperat de un pacient de-al meu cu borrelioza diagnosticat de Moscu si cu Babesia, i-a zis acestuia: „OK, borrelia o cred, dar treaba asta cu babesia nu pot sa o cred!” si l-a trimis la Bucuresti la un Laborator. Rezultatul a venit rapid din Franta: pozitiv pe specia de mai sus!
Astfel este consemnat oficial un caz de babesioza la om in Romania, de care cu siguranta atit MS cit si aceste laboratoare de referinta HABAR N-AU! Oare cum este posibil atit AMATORISM in conditiile in care vorbim de citeva Facultati de Medicina in aceasta tara, cu catedre de Medicina de Laborator? Pot intelege dificultati materiale sau faptul ca adevarata proportie a problematicii nu este recunoscuta, DAR SA NU fi in stare sa diagnostichezi, asa macar din orgoliu profesional, UN SINGUR CAZ DE BABESIOZA in tara care l-a dat pe Babes este sub orice nivel. Este inadmisibil, o dovada de amatorism TOTAL si de NEDESCRIS pentru o specializare medicala ALOPATA!
Deci despre ce laboratoare vorbim? Sau despre ce medici de laborator vorbim? Din Romania? Si Dvs. credeti ca ar fi chiar de referinta? Eu cred ca acestia ar face bine intii sa puna mina sa se documenteze cum sta treaba cu WB-urile si coinfectiile, si sa lase comentariile!
‘Nemtii insa pentru acele microorganisme pe care Dvs. si Boszic le numiti ca fiind Bartonella, Bartonella-like, Haemobartonella sau Haemoplasme, inteleg altceva. Acestia numesc aceste formatiuni ca fiind grupul de micoplasme hemotrope, adica hämotropische Mykoplasmen, care in medicina veterinara mai sint numite Hämobartonella, dar nu si in medicina UMANA”
puteti sa detaliati mai mult aceste diferente?
De aceea si scriem „patogen-like ” ,si nu dam denumire . In acea categorie se inscriu multe specii. Initial am utilizat termenul de Haemobartonella dar pentru ca asa cum ati zis este preponderent veterinar , am renuntat la aceasta exprimare.
In plus , deoarece lucram pe Dual-Dur , am utilizat aceeasi terminologie folosita de dr. Boszik.
In Augsburg , erau multi romani .
O alta pacienta care a ajuns acolo , a avut doar CD 57 scazut , ( LTT-ul nu a fost pozitiv , si nici serologia ) A fost diagnosticata cu : Lyme borrelioza stadiul 3.
In Augsburg se tine cont de simptome pentru stabilirea stadiului bolii.
Interesant cum, campania de presa antiborrelioza a determinat un numar mare de pacienti confirmati sa ne aduca in copie rezultatele de la Augsburg.Unde dai si unde crapa !
Au fost oameni care mi-au zis:…” din cauza celor scrise in presa , am inceput sa ma indoiesc de analizele din tara . La nemti , s-au confirmat si acum imi pare rau ca mi-am cheltuit timpul si energia pentru ceva ce stiam deja.”…
Testele sunt scumpe si..daca dai banii si pe cele complexe cu multe proteine si ies absolut ZERO( cu exceptia acelui comun p41)!!??? Ce mai ramane de facut?
Nu ma indoiesc de existenta „animalutelor” din sange, deoarece in acesti 5 ani au fost vazute la diferite microscopii si arata la fel, stiu ca le am. Dar de ce nu le pot demonstra in nici un fel???Daca ieseau benzile prea scurte ziceam ca am sistemul imun cazut( chit ca bag de luni de zile suplimente de crestere imunitara) si ma apucam sa fac si familiei..dar nu am idee ce teste sa le fac…deoarece eu cred ca e alta specie decat tot ce am cautat chiar de dr zic ca seamana cu garinii si ..inca ceva.
Asta e motivul pentru care eu am renuntat total de a mai merge la nemti. Din cate stiu eu nici ei nu testeaza mai mult decat cele 3 specii ca si la noi, nu????
Pe antibiotice stiu ca-mi e mai bine…..in anii astia am avut timp sa vad asta.
Ptr psihicul meu, o confirmare era buna. Asa ma simt ca la loterie: poate am nimerit-o si ce seaman acolo e o borrelia „x” sau poate altceva. Si daca stiam ca tot chinul asta va avea un final fericit era si mai bine, dar nici asta nu stim.
De tratat familia am decis ca nu e cazul. Cel putin copiii… Nu se iau borrelii din aierul pe care-l respiram in comun… La spalat lenjerii, mor la temperatura inalta din ce stiam eu. Ptr partenerul de viata exista protectie…In rest atentie la rani, chestii obisnuite.
Ce se fac aia cu un membru al familiei cu HIV??? Se feresc!! Asta e situatia!
Faza cu tantarii e depasita deoarece…. pot veni de la vecinul pe geam..si ma reinfecteaza ca ala nu se trateaza. Facem si noi ce putem!
Psihicul ma influenteaza mult… cel putin pe mine. Tot ce aflu negativ…..ma deprima, sincer. simt ca-mi taie avantul. E bine sa fim informati dar cred ca „mamaia” de la tara care nu stie nici sa citeasca ar fi fost vindecata pana acum cu tratament corect si siguranta ei personala ca „dr. stie ce i-a dat”. Chestia asta cu autosugestia e importanta. Eu nu de putine ori am dat copiilor pastile „false”( bomboane cip pe post de homeopat de tinut sub limba, mentosane pisate, vitamine etc) si s-au vindecat miraculos. La mine nu functioneaza pentru ca gandesc prea mult, despic firul in 4. Un alt exemplu ar fi ca in anii astia mi-am repetat ca pentru mine carnea e nociva, am mancat vegetarian si daca am incercat sa gust o bucatica( gateam ptr cineva) mi-a facut rau imediat. E clar ceva psihic.
In ultimul timp se scrie de cei vindecati. Super! Eram asa cu sperantele sus. Vine sotul , citeste, spune: „da mai, dar aia aveau clar analizele pozitive, la tine nu stim clar daca e acelasi lucru asa ca nu te mai ambala”.
––––––––––––
Cu antibioticul ma impac pana acum. Ma supara fierea de la tinizol dar am completat cu uleiul de catina si sunt ok. Ceaiurile sunt chiar bune neindulcite si ajung la 3,5 l/ zi lejer. Mananc mai mult. Cand suna mobilul sa ma anunte sa iau pastila, alerg si mananc ceva si apoi o iau.
Incerc sa ajung musai duminica pe 8 oct la evenimentul Ligiei Pop. Mereu mi-au placut preparatele ei crude si ma inspira de cativa ani. Daca le degust prind curaj sa le gatesc si eu. Seara se intra la „sezatoare” cu un platou pregatit ptr. minim 5 persoane. Se face un fel de schimb de produse si impresii, retete. Dimineata au expozitie cu vanzare prajiturele eaw vegane, produse bio, cruditati.
Bucurestenii chiar ar trebui sa ajunga, eu bat drumul din C-ta si luni am alta treaba acolo si inca nu am gasit cazare ieftina pe acolo( hotel, pensiune), daca stiti va sunt recunoscatoare ( toata familia 4 pers).
Am scris cam mult de data asta, scuze! 😛
tatiana, te cramponezi prea mult de analizele imunologice (chiar daca „infectionistii” se bazeaza 100% pe ele).
transmite-i sotului tau ca WB curate au o gramada de pacienti aflati sub tratament.
de exemplu: EU! 🙂
testul afzelii IgG=negativ cu P41 la o oarecare intensitate si IgG garinii CURAT adica fara nicio banda, nicio miscare. singura analiza imunologica pozitiva era elisa (si igg si igm).
unui amic i-au aparut primele benzi pe afzelii dupa 3 luni de antibiotic insa testul in ansamblu era negativ.
daca pleci inca din start cu mega indoieli, la cel mai mic herx o sa dai inapoi reconsiderand diagnosticul.
in final, ecuatia e simpla. exista vreun alt tratament in afara de antibiotice care sa-ti amelioreze simptomele? daca nu, atunci asta e calea.
p.s: o sa merg si eu la rawveganexpo, am scris in comentariile de la urmatorul articol, asa ca poate ne vedem pe acolo.
sper sa aiba si ei discounturi de toamna…
Da am citit mai apoi ca deja era postat linkul. Eh, stiu ca au preturi mari mereu. Merita pentru informare si degustare efortul. Vreau musai sa-mi duc copiii acolo ca au si pentru ei program de gatit salatica, ornat oua, decupat legume. La mine familia a prins binisor ideea si atat sotul cat si copiii urmaresc cu atentie daca au mancat legume crude sau fructe in ziua asta si cat de diverse sunt etc. Trebuie intrat dimineata pentru cumparat „bunatati” ca sunt putine si dispar rapid de pe rafturi….
––––––
Nu am sa renunt la primul herx asta e sigur. Am mai avut si stiu ce-s alea 😛 Acum 5 ani am fost busita rau la pamant de un astfel de herx. De la fenomene neurologice de-mi clantaneau dintii in gura, tremurat, transpiratii si simptome gripale fara motiv, la imposibilitatea de a ma da jos din pat si a manca ceva. Dureri abdominale, zeci de afte imense adanci care timp de 1,5 luni m-au facut sa ma hranesc cu paiul, alergii pe corp, prb asa zise astmatice etc. Am invatat din experienta. Protectoarele si ceaiurile sunt esenta si hrana cat simt nevoia in perioada asta.
E unica mea solutie: antibiotice si hrana cat mai curata. Si faza cu hrana e stil de viata forever nu de „regim” sau „tratament”. Asta trebuie sa ne intre in obisnuinta.
Tatiana sa sti ca e adevarat cu autosugestia si gandirea. Se spune din batrani ca aomeni care nu prea gandesc(sunt prosti) nu se imbolnavesc psihic pt ca ei nu stiu sa ia un lucru in serios sa se consume, autosugestie etc.
Am scris gresit mai sus, am vrut sa spun „raw vegane” 😛
Aici e linkul la eveniment: http://www.rawgenerationexpo.com/
Nu e reclama ca e intrare gratuita si e vb de stil de viata sanatos, ceea ce ne intereseaza.
Eu nu contest ca daca cineva este gasit pozitiv prin WB, iese pozitiv si prin DFM sau LTT sau mai stiu eu ce metoda, agreata sau neagreata.
Diagnosticul de BORRELIOZA insa NU ESTE UNUL SIMPTOMATIC, la fel ca si diagnosticul de tuberculoza sau sifilis, ci UNUL PARACLINIC! Indiferent de cit de bine este BCA-ul vazut, simptomatica (clinica) in borrelioza constituie doar un indiciu care trebuie sa genereze automat o serie de investigatii de laborator pentru confirmare si nu sa constituie criteriul de confirmare.
Altfel ne intoarcem la mentalitatile anterioare unde diagnosticul de borrelioza era facut empiric intrebind pacientul daca se stie muscat de capusa. Adica daca nu stie sa-l fi muscat ceva atunci se exclude borrelioza. Este ca si cum la o suspiciune de sifilis ai pune diagnosticul intrebind pacientul daca ii place sexul!
De asemenea simptomatica n-ar trebui sa constituie singurul criteriu de a declansa investigatiile, mai ales ca majoritatea simptomaticilor sint inconjurati de pozitivi, asimptomatici, care de asemenea trebuiesc investigati, mai mult chiar exprima imunologic mai bine tulpinile simptomaticului!
Insasi prezenta bacteriei in singele unui pacient, chiar daca inca exista medici care considera ca aceste spirochete ar fi rare (de negasit) in singe, indiferent de prezenta sau absenta simptomatici confera calitatea de rezervor de spirochete.
De altfel acesta este CRITERIUL pentru care DFM-ul si PCR-ul din singe nu sint considerate ca fiind investigatii validate. Deoarece majoritatea medicilor considera ca aceste spirochete n-ar avea cum sa traiasca in singe in numar asa de mare incit sa le poti surprinde la PCR sau microscop. Realitatea este insa alta.
@Giorgiana. Bartonella este un patogen pentru om, adica prezenta acestuia in singe inseamna boala. Haemobartonela, sau aceste micoplasme hemotrope au un rol NECLAR in patologia umana, DAR LA ANIMALE sint considerate a fi patogene, generind o serie de conditii grave, printre care si anemie hemolitica. ESTE posibil ca acestea sa fie patogene si pentru oameni, DAR CU SIGURANTA NU AU CE CAUTA IN SINGELE OAMENILOR!
Doamna Anca, v-aş ruga să mă lămuriţi. ”
Pot sa va mai spun ca cei de la Augsburg au facut urmatoarea afirmatie : …” microscopia prevaleaza asupra serologiei , si daca a iesit ceva la microscop dar nu apare serologic, se tine cont de ceea ce spune microscopul ! ”
Mie mi se pare ciudat , pentru că din câte ştim, ei nu merg pe eradicarea infecţiei , atunci cum prevalează microscopia, dacă se opreşte tratamentul fără a verifica dacă mai sunt spirochete ? Mulţumesc.
Eu v-am relatat ceea ce mi-a fost transmis . Nu pot sa va dau mai multe amanunte.Dar este interesanta si pertinenta intrebarea.
Voi pune aceasta intrebare persoanei care a venit si ne-a povestit . Acest lucru il voi putea afla si din felul in care se va derula mai departe tratamentul .
Dar in privinta momentului in care ei opresc tratamentul , stiu un caz in care toate testele lor la Augsburg au fost negative , dar pacientul avea simptome si microscopia pozitiva . Augsburgul i-a indicat sa refaca analizele dupa o perioada de timp dar i-a indicat un tratament . ( tratamentul inceput in mai se desfasoara si acum ) Nu stiu daca s-au refacut sau nu analizele.
dna anca as vrea sa va intreb daca stiti cumva de malarone si lymeciclina. mi-au fost prescrise si nu le gasesc in tara stiti pe cineva care a urmat tratament cu ele?as fi vrut sa va intrb mai multe dar nu stiu daca am voie aici .multumesc
Nu stiu nimic legat de lymeciclina .
Despre malarone am aflat mai demult si l-am incercat la animale. Nu m-a convins . Nu-l mai utilizez.
Mai stiu persoane care au luat malarone pentru babesii si tot nu am vazut rezultate . Acum persoana care a luat malarone ia azitromicina .
Dar eu inteleg ca se utilizeaza malarone in locul tinizolului ,adica impotriva gemelor borreliene. Nu cunosc efectele in acest caz.
Cred ca puteti sa incercati sa ma intrebati ce doriti iar Ciobanul va sterge ceea ce nu considera permis. Dar puteti sa-mi scrieti pe mailul meu : a.moscu@yahoo.com
multumesc mult pt raspuns.va scriu pe mail
@Ileana , un prim raspuns indirect la intrebarea dumneavoastra , a venit. Domnul care a fost pozitiv doar pe microscopie si a primit tratament , ne-a cerut sa-i repetam analiza .(Vine saptamana viitoare.) L-am intrebat daca a fost decizia dumnealui si mi-a raspuns ca nu, a fost indrumarea din Germania. L-am intrebat daca le-a explicat ca este vorba despre un medic veterinar , si mi-a raspuns asa : …”au spus ca stiau acest lucru pentru ca mai venisera oameni cu microscopia facuta la veterinar…”.
Si daca inainte de confirmarea din Germania , in sistemul medical romanesc era luat la ture, acum nu mai comenteaza nimeni nimic si noteaza in registru direct , borrelioza !
Mulţumesc încă odată
vroiam sa intreb daca cineva dintre pacienti a folosit produsele Banderol si Samento de la nutramedix?
Adi, tipa de la farmacia naturista de la Curtea Brancoveneasca azi era deja iritata de ” astia „ca noi care cautam produse „minune”. Cica sunt multe altele mai bune, unele autohtone….dar ne-au innebunit internetul si reclamele. Am luat azi un pliant de la uleiuri volatile ( sunt carnetele micute mov- SOLARIS). Daca citesti carticica….afli ca toate se vindeca cu „balarii” banale. Pare foarte interesant.
Credem ca astia cu spitalele clasice ne dau teapa de fapt fiind o afacere pentru ei si atat… dar cred ca astia cu naturistele i-au depasit de mult.
Boala ne tulbura judecata. Am ajuns robotei care inghitim orice „minune” ca poate-poate scapam. Mi-o o ciuda ca am facut un calcul cat ma costa naturistele astea. Pastilele sunt o nimica toata pe langa astea. Su nu s-a dovedit clar ca ajuta sau nu sau dau reactii adverse sau nu. Ne cramponam ca nu stiu ce pastila ne face rau…dar la naturiste nu ne gandim. Scrie ca omoara paraziti, bacterii etc. Dar celulele corpului nostru, nu? Cum naiba le sorteaza? Vorba sotului:”Multe otravuri sunt naturale 100% si BIO!!!!”.
Cred ca toate au efecte adverse si faceam un cocteil de medicamente alopate si naturiste in burta ca ma gandesac ca daca eram borrelie o stergeam de mult, dar astea sunt abitioase rau se pare.
Ar trebui sa fim ponderati.. sa luam si naturistele in „scheme” pe anumite perioade…nu asa de toate la nimereala.
corect! inca de cand m-am apucat sa cercetez chestii legate de lyme mi s-a parut ca mai toti cei care scriau pe forumurile sau blogurile straine incercau prea multe IN ACELASI TIMP. in general e bine sa incerci diverse dar sa bagi cate 10-12 feluri de naturiste in acelasi timp plus alopate deja e exagerat.
de samento insa am citit multe feedbackuri pozitive, insa pe simptomatologie, nu ca ar eradica ceva…
Eu am folosit samento de la nutramedix si il folosesc dar nu banderol. Prima data l-am folosit in tratarea bolii Lyme in vara anului 2009, dar impreuna cu Wobenzym si Tinidazol. De aceea nu stiu cat din vindecare e responsabil samento. Citind diverse forumuri am aflat de persoane care faceau herx de la cateva picaturi de samento, eu n-am facut niciodata herx de la el, nici cand il luam cu mult peste doza maxima ( 2×30 picaturi/zi). Eu acum experimentez samento luat in doza maxima timp de un an, sa vad ce efecte are. Din pacate samento este foarte scump, un flacon luat la doza maxima nu tine mai mult de 2 saptamani. Doua flacoane fac 60 de lire sterline deci peste 70 euro lunar. La banii astia eu consider ca o combinatie wobenzym plus metroni/tini/orni/dazol e mult mai eficienta decat samento. La recaderea din acest an n-am mai folosit deloc samento si mi-am revenit perfect. Juriul inca mai delibereaza, cel putin in cazul meu.
Eu iau Samento si Banderol cate 30 picx2/zi,sunt sigur ca imi fac bine pentru ca mare parte din simptome au inceput sa scada in intensitate la scurt timp dupa ce am inceput sa le iau…mai folosesc si Teasel root 30picx3/zi,nosode de borrelia + etc 🙂
Probabil ca TOATE aceste „balari” au doar un rol adjuvant, cu siguranta protector, dar departe de un rol central. Cu toate astea eu chiar inutile nu le vad si le administrez si la pacienti cu tuberculoza cu rezultate bune, in sensul inbunatatiri tolerantei la antibiotice. Mai ales acum cu acesti sugari, si numarul lor creste continuu, cu tbc dupa vaccinul BCG:
http://lideruldeopinie.ro/73946/vaccinul-bcg-stimuleaza-tbc
Desigur ca poliantibioterapia este de baza, dar cu ajutorul tratamentelor naturiste si al hiperbarei, cautam sa gasim o solutie optima pentru acesti bebelusi (care sint extrem de multi) si pe care ii zgindarim de acum cu rifampicina. ORICUM BCG se foloseste de mult, dar ce are loc acuma este de-a dreptul greu de imaginat.
Da! Fara adjuvantele naturiste nu as rezista! Stiu asta sigur 100%. Am avut aceasta experienta acum 5 ani cand am incercat sa iau cumulate antibiotice neglijand partea de protectie a organismului meu si nu am facut fata. Dupa 2 saptamani de rau si mai mult dat afara pastilele decat asimilate… o d-na dr de la Tg Mures pe care nu am vazut-o personal niciodata… m-a sfatuit in privinta regimului si naturistelor( citeam indicatiile de atunci si am inca o nelamurire: DE CE NU – ARDEI-???Are legatura cu fierea cumva?). In numai 3 zile…..viata mea cu antibioticele a devenit mult mai usoara. Nu din vorbe ci pe propia-mi piele am constat ca sunt deosebit de inportante.
Eu mai sus m-am referit la altceva… Stiu foarte multi bolnavi care in disperare si dorinta de vindecare cat mai urgenta, combina antibioticele clasice cu cele naturiste…toate inalt dozate simultan.Si orice aud de la vecini, rude, amici sau de pe net… adauga in schema de tratament. Am spus ca… nimeni nu a verificat efectul acelui amestec de toate cele. Si pe uleiurile acelea care au rol de antibiotic natural scrie clar cate picaturi sa folosesti si cat timp. Daca amestecam schemele acelea abx naturale, cu abx clasice, cu clisme si post, cu regim strict de infometare raw vegan… dupa parearea mea doar obosim organismul mai rau.
Se combina cu discernamant.
Eu la schema data am adaugat doar uleiul de catina capsule deoarece am vazut ca ma supara ficatul fara el chiar daca iau silimarina forte. Am mai luat Tinizol un an si stiu asta. Suplimentar am observat ca nu mai pot manca hrana cruda 80% ca inainte deoarece ma supara colonul usor. Am inceput sa-mi fac supe zilnic, legume la aburi, mancaruri vegetale in general…Asa e perfect deocamdata. Mi-a fot mai rau cand eram pe schema Mayson Wiburn si luam mult mai putine.
De 2 zile ma simt mai bine… nu am avut herx… Suplimentar cat nu am dureri sunt si cu moralul sus. Beau ceaiul de ganoderma si sotul asteapta sa fac „ochii albastri”… ca ne-am amintit de postarea aceea a domnului dr 😛
Si apropo de psihic: nu mai suport nimic dulce! Nici fructe! De frica ca dau in candidoza cred…..Am incercat sa mananc un strugure si nu mi-a mai placut si culmea ca am mancat vara asta cate 1 kg/zi pe langa zmeura, afine, merisoare, coacaze etc. In schimb poftesc picante.
Nu ma luati in seama! Eu am multi „pitici” in dotare.Cand am fiu vindecata, ii donez!
Sunteti clara in exprimare si am impresia ca observ un moral mai ridicat ! ( o fi deja un semn de bine al tratamentului ? )
Ooooo! Dupa o saptamana? Nu d-na Moscu. Ar fi mult prea devreme
.Bine, e posibil ca la mine sa raspunda altfel si tratamentul eu avand ceva ani in spate de „experimentari”.
Nu ma mai entuziasmez eu asa la un mic „bine”. Am avut si luni de bine si apaoi la recadere am picat psihic si mai rau. Asa ca stau cumintica in banca mea si astept.
Sa scap de viroza si sa ma vedeti atunci. 😀
1. S-a plecat de la un subiect, s-a ajuns in cu totul alta parte, fara legatura cu subiectul
2. Daca tot se doreste binele bolnavilor, in atatea luni de cand s-a deschis subiectul asociatiei se gasea si cineva din bucuresti cu un apt cu min doua camere care sa dea in comodat asociatiei o camera pt sediul social. Nu pot oferi asta ca nu am casa, dar m-am oferit sa imi pun birourile la dispoz in weekenduri pt intalniri si lucru + orice tiparituri e nevoie. Deci vb de lucruri concrete, ca plansul de mila altuia nu ajuta pe nimeni. Asa ca din atatia eroi care vor sa salveze bolnavii de lyme hai sa vad macar unul cu amarata aia de camera. Iar pr acte nu trebuie mare filozofie, de altfel lui costin i-am trimis in urma cu ceva vreme toata docum pt o alta asoc de bolnavi si tb foar modificata. Pot face asta cu placere.
3. A propos de egoismul de care ma fac binovata in opinia unora, le spun urmatorul lucru: daca esti nefericit nu poti aduce fericire in jur, daca esti bolnav nu poti ajuta pe altii sa se faca bine, daca esti sarac nu poti contribui la bunastarea altora. Sau se simt oamenii in general mai bine cand vad capra vecinului macar la fel de moarta ca a lor?
eu zic ca totusi problema nu e asa grava precum pare sau o descrie dl. dr, altfel nu numai ca era o rumoare teribila pe internet dar se iesea si in strada.
nu stiu care e psihologia bolnavului insa cert e ca se merge pe ideea fiecare pentru el. desi motivele pentru care mie mi-a fost imposibil sa fiu membru fondator si sa pun la dispozitie adresa pentru sediu sunt altele, ma gandesc acum ca iti trebuie ceva curaj sa te inhami la o caruta la care tragi tu si inca un „bou” si restu’ stau comod in caruta in timp ce unii mai arunca cate un bat la spite.
Observ ca sunt cateva persoane care au dezvoltat atacuri de panica si anxietate(cu sau fara agorafobie) in urma Lyme-ului. Este si cazul meu…sunt prezente de 8-9 ani. Vreau sa va intreb daca ati simtit imbunatatiri majore in urma tratamentelor ?
Eu aveam tulburare de panica, anxietate generalizata si depresie, complicate si cu agorafobie (un pachet minunat!). Atacurile de panica si agorafobia le-am rezolvat la terapie. Depresia mi-a disparut complet cand am inceput antibioticele. Poate si tratamentul a fost atat de dur incat a fost ca o palma care sa ma trezeasca la realitate. Cand am vazut ca poti sa zaci in pat cu zilele si sa nu te poti misca mai mult de cativa pasi dintr-o camera in alta si nimeni sa nu aiba vreun remediu pentru asta, am inceput sa apreciez enorm faptul ca pot sa merg normal pe strada si pot face lucruri normale, in general. Mai am uneori stari usor anxioase, insa acum ce sa zic, fiecare om are si zile mai proaste, nu poti fi asa intr-o fericire continua. Si cred ca avem si tendinta de a ne analiza exagerat fiecare simptom si fiecare emotie.
In general, eu cred ca pentru un bolnav de lyme terapia este foarte importanta. Atat suferinta de pana la tratament cat si tratamentul in sine sunt foarte traumatizante pentru oricine si cred ca fiecare din noi a simtit revolta, furia, ura, resemnarea, vina. Sunt lucruri dificil de integrat. Nici perioada de dupa nu e foarte roz, e un amalgam de sentimente pe care trebuie sa il manageriezi intr-un fel si uneori singur e tare complicat.
Ma bucur ca esti bine in mare parte. Eu ma simteam foarte bine nu stiam ce e aia anxietate…faceam sport de performanta…si incet incet a pus agorafobia stapanire pe mine. Nu stiam de ce nu mai pot sa stau in teren.Imi era foarte frica..pana la punctul de lesin.A devenit tot mai accentuata…acum nu mai pot sa ies niciunde. Cred ca in perioada aia m-a muscat capusa…a durat 8 ani sa primesc diagnosticul de neuroborelioza.Se poat in unele cazuri ca anxietatea sa fie si pe psihic(am fost la o groaza de psihologi) dar cred ca in mare parte e din cauza biochimiei creierului(cel putin la mine)…se stie ca borrelia afecteaza productia neurotransmitatorilor.Cum ne inflameaza incheieturile si tesuturile exact asta face si cu creierul.Daca produce demielinizari, SM, boli autoimune…ii e la indemana o „simpla” anxietate.Cand iau antibiotice se accentueaza si mai mult deci e clar ca e de acolo.
Buna Sergiu!
Anxietatea… Exista mai multe aspecte.
Din pacate multi dintre noi cunoastem atacurile de panica.
Orice intrus care exista intr-o celula sau intr-un tesut pertuba functionarea acesteia/acestuia. Din punct de vedere biochimic, borrelia, si nu numai, interfereaza cu productia, eliberarea, recaptarea si reactiile pe care le avem vizavi de neurotransmitatori. Foarte multi dintre cei care au Lyme si au manifestari emotionale au dezvoltat o sensibilitate sau chiar o reactie de tip alergic la unul sau mai multi neurotransmitatori. In aceste cazuri, de multe ori, medicatia anxiolitica si/sau antidepresiva (IMAO, SSRI, antidepresive triciclice/tetraciclice/…, benzodiazepine, etc.) nu are efectul scontat sau chiar mai rau, determina efecte adverse de supradozaj la doze mici. Unii dintre LLMD americani folosesc desensibilizarea progresiva biochimica, adica i se administreaza pacientului sublingual picaturi din neurotransmitatorul fata de care a dezvoltat sensibilitate. Au fost cazuri in care s-a produs o remitere a simptomelor de tip anxios cu pana la 80-90% in 2-3 saptamani de initierea tratamentului. Sincer nu stiu daca exista cineva la noi care face asa ceva. Nu ma refer la LLMD, ci asa in general la medici. Nu o spun malitios, ci doar nu stiu, nu am investigat sa vad daca la noi se foloseste abordarea asta sau nu.
Daca ai fost la psihologi si nu te-a ajutat ce ai facut acolo, inseamna ca este foarte probabil sa fie o problema determinata majoritar biochimic. In principiu la terapie trebuia sa inveti sa monitorizezi atacurile de panica, sa identifici situatiile in care apar, gandurile pe care le ai in timpul atacului de panica, sa inveti respiratia in 3 timpi, sa inveti niste tehnici de relaxare, apoi se face o desensibilizare progresiva fata de situatia declansatoare de atac de panica, expunerea la stimuli, se dezbat cognitiile care intretin anxietatea, etc. In linii mari cam asta se face.
Exista terapii care pot ajuta : naturistele (valeriana, sunatoare, levantica, passiflora/floarea pasiunii, ceaiul verde deteinizat, california poppy, etc.), homeopatia, tehnicile de relaxare, meditatia, yoga, Reiki, terapia pranica, detoxifierea (e foarte posibil ca neurotoxinele sa aiba o contributie majora in tot peisajul), esentele florale care se adreseaza direct corpului emotional.
Cel mai probabil ai nevoie de o abordare complexa a problemei. Adica pe langa faptul ca iei antibiotic mai sunt asa de multe lucruri care te-ar putea ajuta. E pacat sa nu le aplici. 🙂
Buna Anca !
Imi place raspunsul tau, ai atins fiecare aspect al anxietatii 🙂 Din pacate sunt foarte multe persoane care cred ca totul tine de psihic…eh..nu e chiar asa. O gandire pozitiva te ajuta dar nu poate face minuni. Din pacate am incercat toate metodele sugerate de tine(in afara de cea cu picaturile cu neurotransmitatori) plus altele dar nu am am simtit nicio ameliorare…fie ea cat de mica. Cred ca am incercat tot ce se poate. Doar anxioliticele ma ajuta..dar sti cum e…mai rarut ca dau dependenta. Am si un inceput de tiroidita autoimuna cu eutiroidie(functie normala a tiroidei)…probabil din cauza lyme-ului…se stie ca poate provoca boli autoimune…ma gandesc ca anxietatea poate fi si de acolo..emotiile fiind in stransa legatura cu hormonii.Offff atatea probleme 😦 Acum imi pun toate sperantele (din pdv al anxietatii) in tratamentul cu antibiotice pe care il urmez. Stiu ca nu o sa fie usor dar cred ca daca o sa simt o mica imbunatatire si o sa vad ca se poate o sa fie impulsul de care am nevoie. Deocamdata nu stiu daca sa ma astept sa simt ceva…sunt doar la a 2-a tura de antibiotic(peste o saptamana o termin). Avand in vedere ca estimez ca sunt borrelios de aproximativ 8 ani, cred ca e prea devreme sa simt imbunatatiri dupa 2 luni, nu ?
Toata functionarea organismului este interdependenta si nu exista nimic doar biochimic, doar psihic, doar cognitiv, doar infectios, doar orice altceva. Totul functioneaza si se interpreteaza in functie de context.
Sunt foarte multe tehnici care te pot ajuta. Poti sa imi dai un mail la anka27 pe yahoo punct com. As vrea sa te intreb mai specific despre medicatie si alte chestii legate de terapie.
(De profesie sunt psiholog 😀 , dar lucrez in vanzari. )
Am avut si eu sindrom anxios depresiv , atacuri de panica groaznice care se lasau cu pierderea cunostintei, luat cu ambulanta etc. si care nu ma lasau sa mai plec de acasa . Plecam si ma intorceam din drum ca nu eram sigura pe mine. Fobii, multiple, teama nejustificata, nu puteam sta singura in casa, chestii d`astea . Nu am fost la pshiholog /psihiatru dar problemele psihice erau destule la inceputul bolii . De fapt cu ele a debutat boala si tot ele au fost primele care au disparut dupa inceperea trat. cu antibiotice . Cred ca in primele trei luni de trat. au disparut toate problemele psihice si problemele cu tiroida de asemenea . Sper ca asa sa se intample si la tine ,Sergiu . Ce tratament iei ?
Anca, ti-am dat mail.Multumesc de ajutor 🙂
Irina…ma bucur sa aud asta…nu ma bucur ca ai fost bolnava..dar ma bucur ca ai avut asa ceva si ti-a disparut. Exact aceleasi simptome le am si eu. Dar cel mai rau e cu agorafobia…la inceput puteam sa merg aproape pe oriunde…au trecut anii si simptomele s-au intensificat enorm…acum deabia mai pot sa ies pana in curte. Din casa nu am mai iesit de 8 luni decat la analize…e greu…fara viata sociala…fara nimic. Referitor la tratament, acum sunt la a doua tura de antibiotic(tinizol+doxy+ ceva cu cipri sau cipro.). Prima a fost azitrox + tinizol. Momentan nu simt nimic. Ti-au trecut si problemele cu tiroida? Curios…eu credeam ca tiroida…bolile autoimune..sunt ireversibile, dar poate nu sunt eu destul de documentat pe tema asta 🙂
da, s-au rezolvat si problemele cu tiroida. Luam euthyrox de 50 si dupa doua luni de abx. mi-am dat seama ca nu mai e cazul sa -l iau si am renuntat la el ( de fapt faceam protocolul marshall) De atunci n-am mai avut probleme cu tiroida, S-a retras si gusa si s-au resorbit nodulii. Bolile autoimune sunt reversibile, parerea mea , doar stricaciunile facute de inflamatie sunt ireversibile. Eu cred tot mai mult ca autoimunele sunt intretinute psihic. Cat nu ne vindecam cu capul n-o scoatem la capat cu ele.
Astazi am facut prima sedinta de terapie bowen . a fost o experienta misto . Am stat pe un pat si m-am introspectat in timp ce un terapeut venea din cand in cand si-mi presa niste puncte cheie. Am gasit frica ascunsa in mine si am infruntat-o .
Apoi dintr-o data totul s-a limpezit si am vazut mai clar ca niciodata ce am de facut . Interesant !
Banuiesc ca problema ta la tiroida a fost data tot de Lyme, nu ? Sper sa simt si eu ceva…mai incerc inca vreo doua ture de antibiotice si daca tot nu simt nimic o sa schimb metoda de tratament. Eu am neuroborelioza…in afara de atacurile de panica, anxietate,migrene ingrozitoare(pana la lesin) si pierderea in greutate nu am nimic (de parca nu ar fi destule). Nu am incercat niciodata terapia Bowen…ma bucur ca a dat rezultate 🙂 A…mai am si ceva demielinizari ..si probabil si tiroidita autoimuna hashimoto(maine im imi fac analizele iarasi)…mamaaaa cate sunt…Cel putin daca as sti din ce cauza sunt anxios…neurotoxine sau tiroida?….Imi displace profund ideea ca o sa trebuiasca sa iau toata viata medicamente pentru tiroida. Ma gandesc ca daca rezolv lyme-ul poate dispare si autoimuna…
nu pot spune ca bowen a dat rezultate , nu inca ! voi putea spune probabil dupa mai multe sedinte saptamanale. Acum relatez doar senzatii, chestii petrecute prin capul meu defect 😀
Iolanda…Deci se poate sa nu fi nevoit sa iei pe viata. Ma bucur sa aud asta 🙂 Stiam eu ceva dar se pare ca nu am stiut bine…daca ai autoimuna si dai in hiper sau hipotiroidism doar atunci e pe viata. Acum am venit de la analize, saptamana viitoare aflu rezultatele. Sunt aproape convins ca o sa am parte de surprize neplacute…mai ales ca sunt pe antibiotice si probabil au zgandarit si ele pe acolo cum ai spus si tu. Asa de curios daca mai tin minte…cat ai avut antitiroglobulina ? Eu am avut 160 la prima si ultima analiza, intervalul de referinta fiind <30.
daca iei multa vreme hormoni de sinteza , tiroida se leneseste si nu mai produce . Atunci trebuie sa-i iei pe viata.
Depinde si cat ai luat tratament ca perioada . Eu luasem euthyrox doar doua – trei luni inainte de trat. antibiotic . La mine n-au fost asa probleme mari.
Sergiu , prin ce oras iti duci viata?
Cristi….prin Sibiu, tu ?
Prin Cluj, si pe langa.Eu cred ca la baza anxietatilor si panicilor se afla de fapt , fara sa o constietizezi, frica de moarte,daca ai trecut peste ea, multe cai se deschid.Multi am trecut si mai trecem prin ce treci tu, si psihice si fizice,(in stransa legatura una cu alta) si uite ca multi au gasit o cale de rezolvare, sigur o sa gasesti si tu.Primul pas l-ai facut, ai constietizat cu ce te lupti, si restul o sa vina pe parcurs.Sanatate multa.
Cristi, cu stima iti scriu, dar nu cred ca e cazul…cel putin la mine. Nu imi e frica de moarte…ca vrem ca nu vrem tot acolo ajungem 🙂 Si in general nu sunt un fricos,am sarit si cu coarda de bungee si multe altele.Anxietatea poate fi si un simptom al unei alte boli nu o boala in sine, de unde vine si termenul de diagnostic diferentiat. Sanatate si tie.tuturor defapt.
Sergiu, trebuie sa caut prin actele medicale vechi, daca mai le gasesc iti spun!
Oricum luasem tratament cu Eutirox si Novotyral vreo 6 ani inainte sa ajung la acest doctor.
Buna dozajul e specific fiecarui pacient banuiesc, ne recomanzi medicul tau naturist?
Buna!
Am mai spus pe aici, pe blog, dar nu e nici o problema sa repet. E vorba de domnul dr Pavel Chirila, com Voluntari, firma Naturalia.
Multumesc, nu stiu daca nu tot eu te-am intrebat…:) :). Acesta e tratament homeopat?
Nu e nici o problema, cu mare drag,
Imbina naturistele cu homeopate.
Buna ziua tuturor! Si eu ma confrunt cu o tiroidita autoimuna de peste 4 ani, cu niste valori uriase ale antitiroglobulinei si ATPO (una dintre ele in jur de 1000 si cealalta „doar” vreo 500. De 4 luni fetita mea a inceput sa schiopateze si i s-a inflamat genunchiul stang, a fost diagnosticata cu artrita juvenila idiopatica si in incercarea disperata de a ajunge la un diagnostic si de a nu accepta cauza necunoscuta am ajuns sa facem analize de borelioza si surpriza: amandoua avem Lyme. Iata ca se confirma ceea ce citisem: ca in spatele majoritatii bolilor autoimune se afla o cauza infectioasa sau parazitologica … Inca nu am inceput tratamentul (diagnosticul e „proaspat” pus), am mari temeri in a incepe antibioterapia, in special pentru copil, care are 2 ani, dar se pare ca nu avem de ales. Multa sanatate tuturor!
Pe mine situatiile de acest gen ma sperie. Cand aud despre copii care au manifestari de tip lyme/borrelioza de la varste mici. Noi ca noi, am depasit deja o varsta. Dar un copil?!? Sa imi vad copilul ca se chinuie, ca plange din cauza durerii de genunchi, ca nu doarme noaptea, ca face infectii peste infectii, etc.
Cred ca mi s-ar rupe sufletul.
Ce teren genetic ar mosteni de la noi un copil?! … …. …
Ancutule, nu mai ai timp sa te lamentezi cand esti intr-o asemenea situatie.
O iei din mers si incerci sa o rezolvi. Nu ai cum sa cazi nici prada disperarii. NU iti permiti. Copilul tau nu trebuie sa vada ca tu cedezi, cedeaza si el. Nu trebuie sa creada ca e bolnav, ca e altfel. Si daca plangi, nu trebuie sa vada urmele lacrimilor tale…
Stiu Iolanda! Atata timp cat nu stiu ce culoare are viitorul meu mi se pare mai simplu sa nu fac copii. Si cu asta am eliminat potentiala problema din start. Spunea dl Guranda ca nu traim intr-un mediu steril ca sa facem copii sterili, ca un copil, pe langa bacterii, mosteneste si anticorpi. Dar oare cati anticorpi avem noi cei cu borrelioza cronica?!
Silva, imi pare tare rau sa citesc ca ai asemenea probleme.
Baiatul meu a fost diagnosticat cu artrita reumatoida juvenila inainte sa descoperim ca avem borrelioza. Poti citi cateva din problemele, cautarile si rezultatele noastre aicihttp://www.medicinahiperbara.ro/phpbb/viewtopic.php?f=29&t=3913
Eu am avut noroc pentru ca la acea data domnul dr avea timp si raspundea pe forum, astfel incat m-a canalizat asupra analizelor ce urma sa le fac, etc.
Ceea ce pot sa iti spun ca am dat tratament copilului timp de 5 luni si jumatate. Antibiotic. Si naturiste . Dar la acest moment nu il mai doare genunchiul de trei luni, chiar daca analizele arata in continuare ca nu am scapat de borrelia.
Asa ca nu dispera.
Exista rezolvare, iar copii au o capacitate uimitoare de a face fata bolii si a lupta cu ea, mai mare decat noi, adultii.
Multa sanatate!
Multumesc mult, Iolanda, pentru incurajari. Citisem ce scrisesei pe Medicina Hiperbara si ma bucur mult ca este bine si nu il mai doare genunchiul. Cu siguranta ca si analizele vor iesi bine pentru amandoi, inca putina rabdare! Multa sanatate!
Multumesc si eu!
Adevarul este ca sunt si posibilitati de tratament naturist pentru ca este vorba de un copil asa de mic . Dar trebuie discutat in primul rand cu un doctor care cunoaste bine problema!
Cat despre analize, eu cred ca foarte greu vom scapa de „cocomarle”, la microscopie, as fi multumita doar daca am scapa de simptome.
As vrea sa incerc un tratament naturist/homeopat, dar nu stiu doctorul care sa ma indrume. Dl. doctor Chirila trateaza si astfel de cazuri? Sau stii un alt doctor homeopat care o face? Multumesc mult si multa, multa sanatate!
Dr Chirila nu crede in existenta atator cazuri de Lyme.
Cand i-am aratat rezultatul microscopiei chiar mi-a replicat ca „acestea sunt de la laboratorul acela care da rezultat pozitiv tuturor”.
Ulterior, cand a vazut si rezultatele din Germania la Elispot Ltt si CD 57 nu a mai comentat , ci doar a concluzionat ca Lyme ul, chiar daca a fost nu ar mai trebui sa fie o problema.
Asa ca eu ii urmez tratamentul numai in ceea ce priveste tiroidita.
Dar, curios, in schema lui am vazut ca e si ulei esential de Thymus (cimbru). Initial am crezut ca e tot pt tiroida, dar cautand pe net am vazut ca e foarte indicat in Lyme. Asa ca vom vedea.
Eu, alt medic naturist nu cunosc, asa ca fac cercetari de una singura.
Incerc sa gasesc remedii care sa aiba cea mai mica influenta negativa asupra organismului si sa ne tina imunitatea ridicata.
Acum iau samento si banderol, stilingia pentru detoxifiere- apropos stau mai bine cu ganglionii limfatici de cand iau stilingia si Total cleanse Lymph- sarsaparilla, lomatium. + altele.
Dar pentru un copil asa de mic ca al tau nu e indicat sa faci experimente…
De fapt nu ar trebui sa faci experimente din acestea deloc, dar aceasta este situatia…
Asa e, daca pe mine pot incerca multe, pe copil chiar nu pot. Mai intreb, ma mai interesez …. daca aflu ceva care sa merite incercat revin cu informatii
Fata, te bat!
Cum sa zici ca ai capul defect??!?! OMG!
Atentie la cum gandim despre noi, despre „problemele noastre”. Are o importanta foarte mare. E necesar sa manifestam iubire, apreciere, respect, grija fata de propria persoana.
Poate ai vrut sa zici capul tau perfect ?!! 😛 Nu defect.
deci perfectiunea ma sperie 😛 nu-i plictisitoare ?
Crezi ca Dumnezeu se plictiseste?!? 🙂
cred ca da , deci chiar da !
<>
sursa : http://www.facebook.com/pages/School-Of-Thoughts/339992636092659?group_id=0
Mi s-a parut interesant si m-am gandit sa il impartasesc cu voi.
A psychologist walked around a room while teaching stress management to an audience. As she raised a glass of water, everyone expected they’d be asked the “half empty or half full” question. Instead, with a smile on her face, she inquired: “How heavy is this glass of water?”
Answers called out ranged from 8 oz. to 20 oz.
She replied, “The absolute weight doesn’t matter. It depends on how long I hold it. If I hold it for a minute, it’s not a problem. If I hold it for an hour, I’ll have an ache in my arm. If I hold it for a day, my arm will feel numb and paralyzed. In each case, the weight of the glass doesn’t change, but the longer I hold it, the heavier it becomes.” She continued, “The stresses and worries in life are like that glass of water. Think about them for a while and nothing happens. Think about them a bit longer and they begin to hurt. And if you think about them all day long, you will feel paralyzed – incapable of doing anything.”
It’s important to remember to let go of your stresses. As early in the evening as you can, put all your burdens down. Don’t carry them through the evening and into the night. Remember to put the glass down!
(copiasem si textul la postarea precedenta, nu stiu de ce nu s-a postat)