Vacanta departe de boala

Suntem bolnavi deci trebuie sa ne traim viata din plin (C.A – Scepticul)

Mi-amintesc ce incantat am fost cand am citit ceea ce scrisese dl. Guranda pe siteul sau legat de vindecarea sa. Parafrazand, era ceva de genul: „pot cara de la supermarketul Real si pana acasa un rucsac de 34 – 37 kg in spate si doua sacosi in maini fara probleme, spuneti voi daca Guranda e vindecat sau nu…„.

O sa reiau si eu si-o sa spun: Ciobanul Aviator a parcurs in doua zile 53 de km cu bicicleta prin subcarpatii de curbura (zona com. Bisoca, Buzau). El a biciclit cu elan si entuziasm atat pe urcusuri unde a mai si impins la bicla cat si pe coborasuri unde a zburat cu 40 kmph totalizand cam 1000-1500 m diferenta totala de nivel. Toate astea pe fondul absentei simptomelor lyme  asa ca spuneti voi, merita sau nu sa luptati pentru astfel de zile?

Nu ma voi avanta acum in cuvinte mari insa e de notat pentru toti aceia care citesc blogul (categoria lyme) ca desi sunt categorisit „caz usor” vin de la: oboseala cronica, probleme oculare, dureri de cap, dureri articulare dar si de spate si umeri, ameteli, confuzie si pierdere a memoriei pe termen scurt, descarcari nervoase in gamba piciorului si senzatie de picaturi reci in zona toracelui sau slabiciune si atacuri de panica (in timpul antibioticului). Numiti-o remisie, iesire din puseu, cale spre vindecare, evolutie personala sau vindecare psihica pentru adeptii teoriei psihosomatice. Prea putin conteaza. Conteaza doar ca oricat de fara de speranta ar fi situatia (hla b27 pozitiv sau nu, s.a.m.d) vor fi cu siguranta zile in care vei face tot ce face un om sanatos si chiar mai mult de atat caci la naiba! 80% din oamenii sanatosi n-ar fi biciclit atat!:)

Nu-s doar eu, suntem trei si toti suntem OK! vegetarieni sau nu, sportivi sau nu, bautori de bere sau nu.

O sa pastrez o astfel de sintagma si pentru „vindecarea” aia cu negativ, etc, etc insa deocamdata e surpriza 🙂

Voi astepta zilele urmatoare sa vad daca apare ceva sau nu ca sa pot spune daca a fost efectul altitudinii de 900 de m, a aerului curat, a absentei smog-ului electromagnetic, a mancarii bio (am mancat cele mai bune pere, prune si mere pe care mi-a fost dat sa le gust in ultimii 15 ani, direct din pom) sau poate absenta simptomelor s-a datorat antibioterapiei bine gandite sau homeopatelor sau concediului de o saptamana sau poate toate cumulate sau poate alti si alti factori?

Pozele (pentru amatorii de fotografie).

****************************.

In alta ordine de idei, se cauta inca un membru fondator pentru asociatia persoanelor cu borelioza lyme din Romania si de asemenea ideal ar fi si posibilitatea folosirii unei adrese ca si sediu social. Sediul social nu implica neaparat o activitate acolo. E doar pentru acte, poate fi si o camera a unui imobil. Daca sunteti doritori scrieti-mi la numaiunaltblog[at]gmail[punct[com] sau irinei_t la mir.demir[at]yahoo[punct]com

Anunțuri

67 comentarii la “Vacanta departe de boala

    • acolo murise aparatul, you know? da semne de oboseala si el dupa atata munca efectuata in ultimii 5 ani. cine mai tine in ziua de azi un aparat electronic 5 ani? :)) numai televizorul meu LG are mai multi (vreo 14 ani!!).

      si noah, pozele-s asa…un fel de best of…pentru recuperarea boreliosilor cu probleme oculare 🙂

  1. Ciobaneee,
    Welcome back! 🙂
    Unii dintre noi nu au avut ce sa piarda material, unii dintre noi au pierdut oameni dragi, poate in conditii tragice. Mult mai dureros decat pierderea unei case.
    Cu totii am avut momente bune, dar si momente triste in viata, cu totii am vrea sa schimbam ceva in trecutul nostru, dar asta nu se poate. Am facut ce am crezut ca e cel mai bine in acel moment la nivelul de constientizare pe care il aveam atunci. Acum avem alta intelegere fata de momentele trecute. Dar nu putem schimba trecutul. Putem schimba atitudinea fata de el, fata de prezent, fata de viitor.
    Perpetuarea bolii tine de felul in care gandim, in care simtim, in care ne raportam la existenta, la viata, la noi insine, tine de karma, dezvoltare, blocaj emotionale, necunoasterea laturii spirituale, de iubirea si capacitatea noastra de a ierta sau nu, de capacitatea de vindecare. Refuz sa cred ca genetica e un destin. Nu este. Suntem in constant schimb de energie cu mediul intern si extern, dar nu stim sa profitam de asta, de metodele magnifice puse noua la dispozitie de catre existenta.

    Ne bucuram asadar alaturi de tine Ciobane pentru minunata vacanta!

    PS : Faptul ca ne povestesti mult si ne arati doar cateva imagini creeaza frustrare in mintea noastra. Am fi recunoscatori daca ai posta mai multe imagini din vacantele tale. 🙂

    • cred ca pune putine poze sa determine oile sa faca poze, la plimbare cu noi, sa nu mai stam cu ochii tintiti pe LB. in drum de seara, anka27 va scoate apartatul si va poza pe unde se va plimba si va uita de mici. 🙂

      • Eu propun sa ma ia si pe mine data viitoare pe post de fotograf. Aparatul meu foto are numai doi ani vechime.:)))))))
        Din pacate daca obosesc, va fi necesar ca ciobanul sa duca in spate mioara de mine!:))) Sau sa imi acorde pauze dese si asta nu-i va fi pe plac. Dar cand esti cu abx-urile in vena, trebuie sa te multumesti cu ce poti sa faci. 🙂

        • eu zic ca ciobanu’ te ia cu el , ca e baiat bun! cat despre restul…… nu mai pune tot raul in fata. ia incerca sa mergi cu ciobanas un traseu usor la plimbarica si apoi sa ne spui aici cum a fost, nu decide inainte ce si cum. vezi ca si cioban tot cu abx-u’ in vena s-a plimbat.

          • Ei, eu ziceam asa de amuzament.
            Era usor ironic si in spirit de gluma sa umble Ciobanul pe poteci de munte cu mioara in spate.:)))
            Vez’ de treaba! Mai bine ma da la lupi!:)))))

            • cum vrei tu, daca nu vrei sa te plimbi… :incerca totusi, poate cine stie, corpul iti va oferi un raspuns pozitiv si nu unul negativ, asa cum te astepti tu. pana nu incerci, nu ai de unde sa stii…. vorba cuiva…”Infinite sky! Infinite possibilities !” 😀

    • El nu apare in poze! E secret… 😛
      Mi-e un dor teribil de munte. De cand cu borreliile mi-e cam frica de iarba verde..dar sufletul meu tot acolo ar trage. Sorb asa sufleteste, peisajele astea care le postezi
      Inainte de puseul asta, cand inca ma simteam asa „zmeoaica”, am vrut sa-mi iau „cupoane” la zburat cu parapanta deasupra transalpinei. Aveam asa o energie incat nu-mi mai ajungea pamantul de sub picioare…
      Acum ma simt ca strutul ala cu capul in nisip.

      • cum? nu ma vezi in poze? sunt tavalit prin boschetii aia, culeg capuse! 🙂

        deci tatiana, eu zic sa scoti capul din nisip, sa treci mai repede prin fazele psihice de luare in primire a unei boli dificile (am scris eu despre ele intr-un articol mai vechi: negarea, furia, targuiala, depresia si acceptarea (tu esti probabil in penultima faza) asa ca sari la acceptare si apuca-te de treaba 🙂
        nu sta degeaba, n-ai inca sustinere financiara? baga naturiste insa incearca. nu poti sta in starea asta de invartire in jurul cozii, lasa ce-a fost in trecut si vezi cum iti usurezi prezentul 🙂

  2. „Suntem bolnavi deci trebuie sa ne traim viata din plin.” (C.A – Scepticul)
    Sunt de acord! Scepticul a zis o vorba mare.
    Ciobanul nu mai are concediu acum, iar eu nu stiu daca mai primesc aprobare. 😀
    Iar de integrat in absolut, nu ma pot integra cu tuica. Cred ca la un pahar de tuica as intra direct in coma.:)))) La partea asta nu-s ardeleanca deloc.
    Dar putem incerca cu kombucha din aia facuta cu dragoste.

    • E vb de depresie si alte prb..psihice . Am vb cu un psiholog..Cand ai o prb psihica, cu greu sa ziceam ca o poti invinge. Cand ceva fizic, o afectiune, boala te macina clipa de clipa….e extrem de greu sa te recuperezi psihic ptr ca nu poti uita ca te doare! E o mare diferenta intre depresiile datorate unei nemultumiri si cele date de afectarea fizica permanenta.
      Mereu am auzit : „Fii tare in fata bolii!” sau..”Macar demni sa fim daca sanatosi nu putem!”
      Sfaturi e usor sa dai mai ales cand esti sanatos. Deja incep sa ma infurii pe cei care o fac asa detasati. Noi care suntem in suferinta depunem efort de sute de ori mai mare sa ne mentinem pe linia de plutire psihic.
      Eu multi ani am ales sa fac haz de necaz. Apoi am decis sa nu ma mai ascund, sa tin in mine: daca simt nevoia sa plang, o fac. Nu prea-mi mai pasa de parerea celor care ma anlizeaza. Daca azi mi-e mine..vreau sa traiesc la maxim clipa..daca maine sunt la pat…..plang si am dreptul sa fiu in depresie. Fiecare cum si cat poate.
      E adevarat, sunt egoista si nu ma gandesc inatai si intai la sot si copiii, dar uneori nu am puterea asta psihica sa fac ordine in prioritati.
      Cateodata si „descarcarea” ajuta!
      Am avut momente cand nu am mai vrut sa ma lupt. Mereu ma chinui sa ies din chestia asta..sa gasesc CEVA de care sa ma agat mai departe..o speranta ceva….
      Nu-mi doresc decat NORMALITATE. Urasc boala asta…care o fi ea si cum s-o numi!!!!!
      Acum cativa ani cand intrasem in Protectia Pacientilor…. ma simteam asa mai luptatoare. Am vrut sa ajut si pe altii. Acceptasem sa fiu reprezentata in Constanta a asociatiei….. Mi-am zis ca eu pot intelege cel mai bine suferinta altora si vreau sa fac ceva. Apoi cand am vazut cata suferinta e in jur…mult mai multa ca a mea….m-a coplesit. Adevarul e nici nu am facut fata nici material( era non-profit si eu nu aveam bani de credit la mobil si microbuz) si nici fizic..ca de abea ma taram plus ca m-am izbit de nepasarea celorlalti.Nu am reusit sa gasesc oameni care sa vrea sa lucreze fara bani. Nu am sa uit cativa medici care la final ma intrebau:” Si ce-mi iese??? Macr publicitate, aduc pacienti la mine????Trebuie sa iasa ceva!”
      Stiu ca vreti sa faceti o asociatie. Foarte bine!! Fiind organizati se pot schimba multe. Nu stiu cat legislativ pentru a primi tratament corect prin CAS( au incercat si-n alte tari si fara succes) dar macar se poate face cunoscuta problema si poti fi ajutati cei care nu se mai pot ajuta singuri. Uite atunci prin aceasta organizatie… s-au imprastiat pliante la medicii de fam. mai ales din rural..sa fie instiintati despre existenta si pericolul borreliozei deoarece acolo taranii erau mai in sanul naturii, paduri , fanete etc. Apoi s-a organizat primul congres din Romania…si stiti de el. Cat am alergat si am rugat medici sa participe. zambeau frumos, ziceau ca e interesant dar…..am aflat ca nu s-au dus. Culmea ca erau direct interesati: directori de spitale infectioase, reumatologi, neurologi, dermatologi etc. Apoi cineva mi-a motivat ca era taxa de participare si este stiut ca in general dr. sunt platiti de sponsori( firme medicale, logic) sa participe..si nu invers.
      Daca se va face aceasta organizatie….probabil ca pusa bine la punct..se pot face si schimbari in situatia actuala a bolnavilor de Lyme sau borrelioze.
      Exista sponsori, exista formularul ptr cei 2%…chestii care in timp aduna ceva capital. Mai tarziu se face si sediu si tot asa. Cei care s-au vindecat ii pot ajuta apoi pe ceilalti atat cu sfaturi cat si in anumite cazuri cu fonduri prin asociatie.
      Bafta cu chestia asta! Imi pare foarte rau ca nu pot contribui cu ceva…acum. Eu sunt in faza de cautari si confirmari pentru mine…
      Uitati aici cam ce fel s-au organizat ei: http://www.protectiapacientilor.ro/ pe la Obiective/Organizare/ Fondare merita studiat. Au in componenta lor atat juristi cat si medici sau politicieni. Apar la Tv….sunt multi oameni influenti care sunt dispusi sa-i ajute. Toate se obtin in timp..si se poate.
      Era gazduit candva un forum a celor cu Lyme foarte consistent..pe vremea cand ma tratam eu. Intre timp nu stiu ce s-a mai intamplat ca am rupt de 2 ani si legatura cu Domnul Barbu Vasile.

      • din pacate noi nu suntem inca destui dispusi sa ne lasam pe noi si familiile noastre , pentru a face ceva de genul acesta.
        Daca ar fi macar 3 , 4 persoane active care sa se implice , poate ar iesi ceva .Cei nai multi vor sa se vindece si sa nu mai auda de chestia asta, sa-si traiasca viata si sa-si vada de familiile lor , de jobul lor .
        Faptul ca nimeni nu se ofera cu un spatiu de sediu, spune multe . Bineinteles ca eu as putea sa inchiriez un spatiu si sa facem actele pe el , nimic nu mi se pare prea mult pentru o asemenea cauza dar sincer… am impresia ca m-as lupta singura si efectiv nu vreau asta .

    • faptul ca tipa afisaza un decolteu generos inseamna ca a trecut peste „abuzul” de care vorbeste 🙂
      in alta ordine de idei, o sa-ti povestesc eu despre cum se „produc” viralele cu ajutorul tinerilor EMO asa ca sa nu comparam depresia pe fond de boala cu cea a unei pustoaice pe fondul unei traume din trecut.

      • Ai mai, depinde de masura! Incita la nitica voie buna. Eu dupa 2 guri nu ma mai doare nimic: rad de ma prapadesc, zic bancuri, am chef de VIATA!
        Chiar am un unchi care zicea ca el e sanatos tun si nici un microb nu se ia de el ca zilnic da o dusca de tuica pe gat si e „dezinfectat”. Cica tot am incercat de toate…..numai terapia asta nu :))
        Poate se imbata borreliile, intra ele in depresie si se sinucid. Asa scapam de ele! Asa lucide se pare ca-s prea destepte mai..cand sa-i dai cu-n antibiotic astea se fac gemme si se ascund prin cotloane.

  3. Tatiana,
    Nu trebuie sa imi spui lucruri de acest gen.
    Eu am stat din octombrie 2005 pana in aprilie 2009 cu diagnostic de boala demielinizanta la debut, apoi SM posibil, SM probabil si in final un medic mi-a diagnosticul nefast Scleroza Multipla. Doi ani de zile m-am plimbat singura prin spitale (mama nici macar nu stia cat e de grava problema, iar sora mea avea job si cursuri), incercand sa ajung la un diagnostic, cu RMN-urile in mana si teancul de analize. La fiecare bursa imi mai faceam vreo 2 anticorpi si tot asa. Nu a avut cine sa lupte pentru mine, nici cine sa ma finanteze, asa ca am fost nevoita sa lupt eu, mai exact sa rezist. 4 ani abia m-am tinut pe picioare si am fost nevoita sa ma descurc cum pot. Dupa a doua tura de cortizol m-am prabusit, nu am mai avut zi buna. Am si muncit in starea asta mai mult de un an.
    Pana la urma e Lyme, dar asta nu simplifica problema deloc. Din contra o face mai complicata.
    Am avut si eu perioade de depresie, dar le-am depasit. Asta am invatat pana la 29 de ani : despre orice ar fi vorba pana la urma trece. Asa ca rabdare si tratament, atitudine benefica vindecarii.
    Tu alegi cum te raportezi la boala!
    Aveam dureri de cap crunte de tip migrena cate o saptamana. Nu avea efect nici un analgezic, nici un antiinflamator, nimic. Am invatat sa le fac fata cu tehnici de respiratie, control cognitiv, tehnici de relaxare, training autogen, etc.
    Chiar si pentru durere exista solutii. Worst case scenario : exista cannabis medicinal. (Banuiesc ca la noi nu se foloseste, nu stiu sigur.)
    Viata nu este usoara ! Nimeni nu a spus vreodata ca ar fi.
    Traieste in prezent !
    Invata sa tolerezi durerea. Nu esti singura HLA B 27 + .
    Vezi ce poti invata de la ceilalti in aceeasi situatie!
    Ai o problema practica si una emotionala , care de fapt te impiedica sa o rezolvi sau sa te adaptezi la cea practica. Daca te lasi prada depresiei, nu te ajuta cu nimic.
    Poti sa plangi, e firesc sa plangi. Dar nu-ti plange de mila !
    Cu totii am suferit, suferim si avem un viitor incert.
    Tocmai de asta ne bucuram de prezent ! 🙂

    • Eu nu am fost singura..de la inceput. Am avut sotul, baiatul de 4 ani si un nou nascut in barte( pe care-l scapam :(( ) care m-au sustinut. Am stat si eu luni pe la Cerebro-Vasculare apoi la Neurologie la Bajenariu….cu suspiciune de SM. M-am ingrozit de ce am vazut pe acolo..dar s-a concluzionat ca nu e SM ci „ceva” autoimun si mi-au „facut papucii” sa ma caut in alta parte. Stiu ca mi-am sunat dr. de cateva ori cand aveam pusee urate si nu-mi simteam deloc fata, dureri de cap infioratoare care nu cedau cu toate calmanetele de la urgenta. Apoi am ajuns la Colentina unde au fost amabili sa ma diagnosticheze cu : lupus, sindrom antifosfolipidic, boala behcet, spondialtropatie, fibromialgie si multe alte dracii.Dupa un timp cica aveam fibroza pulmonara si astm.
      Am fost foarte tare,, eram dispusa sa mut muntii din loc sa ma vindec. Dar..in ani…. am inceput sa-mi pierd speranta. Cand familia a concluzionat ca nu mai e nici bebelusul in siguranta cu mine…..nu l-am mai vazut de la 3 luni pana pe la 10-11. De 2 ori l-au adus…
      Nu ma recunostea si ma durea groaznic chestia asta. Dupa 8 luni aflu de borrelia si ajung la dr .Boszik. M-a incurajat foarte mult..am venit cu mii de sperante innapoi. Aici dupa un drum lung facut cu masina personala( o rabluta) am ajuns direct in spital pe cortizon…..Au venit dupa un timp rezultatele din Ungaria: negativ WB si la microscop borrelii, gemma si coinfectii. Am alergat la Matei Bals si pe unde am stiut sperand sa ma creada careva. Au ras de mine si m-au convins ca in Ungaria am dat peste un „mos nebun”. Am fost un pacient cuminte si mi-am luat dozele de medrol si salazopirina asa cum mi-au zis. Anul urmator m-a prins jalnic. Neurologic toate erau mult mai rau si cele reumatice in loc sa treaca se extindeau. Se zbateau toti muschii pe mine, ca curenta prin tot corpul, pielea ardea si intepa…. Treptat da am intrat in depresie.
      O dr desteapta mi-a sugerat sa merg sa-mi iau bebelusul acasa si asa cum cred eu ca nu mai pot.. am sa POT din nou.
      Asa am facut si asta mi-a dat putere. Cu cei doi copii in grija..m-am adunat. Am decis sa urmez tratamentul dat din Ungaria. Ptr. 7 saptamani m-am chinuit si cu tratamentul ( atunci nu aveam dr care sa ma indrume si dr. Boszik raspunea ff greu la e-mail). Am avut mare noroc cu d-na dr Butiurca Augusta care m-a sfatuit cum sa trec peste HERX-uri si ce-i de facut. Mi-am revenit neurologic si asa am pornit mai departe.
      Din pacate nu am stiut cat trebuie sa fac tratamentul deoarece atunci se stia mai putin.
      Am crezut ca restul tine de ghinionul de a avea o boala autoimuna si asta a fost tot.
      Nu s-a confirmat nici aceea dar am si renuntat la spitale si analize.
      Asa mi-au trecut anii, am ramas fara casa am stat in gazde si am avut si ghinion ca fiind statiune.. ne-am mutat extrem de des: am o medie de 3-4 luni la fiecare adresa. Nu e asta baiul.
      Sincer mereu mi-am zis ca sunt norocoasa ca nu am SM. De 2 ani nu am mai facut RMN si na acum am iar simptome.. dar in primii 3 ani facusem 6 si nu aratau evolutie.
      Acum am aflat si eu ca exista teste noi, mai multe laboratoare si chiar si dr care sa te indrume catre tratament.
      O iau cam de la inceput, iar.
      Am niste sacose pline de RMN-uri, CT-uri si dosare intregi de analize. Nici un medic nu mai are rabdare sa le urmareasca. Sunt si vechi..cica!
      Pe langa asta am trecut si prin operatii, reconstructii abdominale chestii..ca na mai are omul si alte prb.
      Stii uneori familia te ajuta in boala..moral dar uneori e si mai greu. Cand zaceam cu zilele la pat si il vedeam pe cel mic plangand ca-i era foame sau vroia ceva si eu nu eram in stare sa ma ridic….. ma apuca si mai tare jalea. Si rudele te ajuta la inceput apoi le e lehamite de tine: iar aia bolnava!!! Ce sa mai zic de cei care nici nu te cred ca vezi doamne arati prea bine.
      Mi-am luat carti, am citit, mi-am propus sa ma autoeduc. Un timp am reusit apoi am renuntat.
      Da, sunt foarte slaba. Si aiurita in ceea ce fac. Va dmir pe cei care aveti incredere in fortele voastre. Eu mi-am pierdut-o in timp…. Mi-e foarte greu sa ma adun.
      Am ramas sa zicem „sensibila psihic” din copilarie..cand a fost adus tata bucatele acasa( jefuit cand era intr-o delegatie, aruncat din tren si tarat de o locomotiva care curata zapada) si eu bleguta am fugit si l-am vazut inainte sa apuce rudele sa-l „aranjeze”. Eu am fost „fata lui tata” si cu mama mea nu m-am inteles niciodata. Am ramas ani tacuta si inchisa in mine si m-am ingropat in biblioteca departe de oameni.
      Mi-am pierdut in 2 ani tatal si bunicii din partea lui..si eram foarte atasata de ei. sora mea avand prb de sanatate si mama ram asa singura… s-a ocupat de ea. Am ramas cu falsa impresie ca sunt a nimanui si ca nu-mi gasesc locul in lumea asta. Minte de copil!
      Cand m-am casatorit si am reusit sa am o familie si cei 2 baieti( dupa sarcini pierdute, operatii si 7 luni de stat la pat in perfuzii) am zis ca asta e fericirea adevarata. Si apoi a urmat boala…
      Mereu zic ca ma adun si..iar decad psihic.
      Nu-s indeajuns de tare sa fiu mereu pe baricade.
      Am si spaima ca boala mea.. o pot „mosteni” copiii si atunci….. e si mai greu de acceptat.
      Acum incerc sa ma trezesc iar la viata. Poate de data asta e pe bune si de durata.
      Sper sa pot si lucra ca asa e extrem de greu ptr. noi. Au crescut copilasii as putea sa incerc. Doar sanatatea sa-mi permita.
      Uf… am scris prea mult! Ma descarc si eu aici..ca nu am cui 😦

  4. Ciobanul Aviator :
    faptul ca tipa afisaza un decolteu generos inseamna ca a trecut peste “abuzul” de care vorbeste
    in alta ordine de idei, o sa-ti povestesc eu despre cum se “produc” viralele cu ajutorul tinerilor EMO asa ca sa nu comparam depresia pe fond de boala cu cea a unei pustoaice pe fondul unei traume din trecut.

    „Abused” se refera la faptul ca era agresata fizic si verbal (vanatai), nu la abuzul sexual.
    Ce replica tipic masculina este asta „faptul ca tipa afisaza un decolteu generos inseamna ca a trecut peste abuzul de care vorbeste” ?!?!?!?!??!
    Sper ca nu vorbesti serios !!!
    Curios este ca eu nici nu am observat ca are decolteu decat dupa ce ai mentionat tu. Am fost atenta la mesajul ei.
    Atitudinea asta „intotdeauna personajul feminin e de vina” exista la majoritatea barbatilor, inclusiv la cei care ancheteaza astfel de cazuri. No ofense, dar asa e. Si daca femeile poarta decolteuri si fuste scurte, o fac pentru ca nu stiu ce gandesc barbatii cand se uita la ele. Nu toate femeile au avut „norocul” sa afle.
    Si daca ar fi fost abuzata sexual, ce ?! Trebuia sa se imbrace in calugarita toata viata ?! Faptul ca se imbraca atractiv poate fi o strategie de compensare a faptului ca se simtea worthless.
    Daca femeile se imbraca provocator este pentru a se simti bine, pentru a fi atractive, nu pentru a fi violate !
    Si imediat cand este „violat” un barbat, cazul taximetristului violat de clienta, toata lumea ancheteaza cu seriozitate. Hai serios ?!??!?! Pai cum putea fi violat daca nu avea o erectie?! Do we look stupid ?!?!?
    Daca discutia asta s-ar fi purtat fata in fata… era vai de spirochetele tale !

  5. have a break si mai vizioneaza o data clipul:)
    in plus, ca psiholoaga ar trebui sa ban
    ui ca abuzul fizic sau sexual ( pt ca nu te sinucizi ca un handicapat te-a injurat) are ca si consecinta ascunderea triggerilor care in mintea ei au declansat situatia. asa e tot timpul. daca eram face to face nu purtam discutia asta:p

    • Stati asa , ca exista diferenta din punct de vedere legal intre ABUZ SEXUAL si ATAC SEXUAL . Sunt doua notiuni diferite , ( nu am vizionat filmul ) ! Scriu …la general !
      Abuzul sexual este atunci cand victima , este convinsa de catre agresor ca nu are de ales ! ( se intampla in special intre sefi si subalterni- exemplu cel mai banal ) .Atacul este violul.
      In situatia unui abuz , victima consimte impotriva vointei ei !

      In privinta erectiei …la barbati nu prea participa creierul in acel moment …este vorba de un aflux sangvin in acea zona …si sunt si celebrele bancuri cu faptul ca daca o are prea lunga , lesina pentru ca ramane creierul fara oxigenare ! …..
      Nu va ambalati …radeti …dar la barbati , in general , erectia are mai putin de-a face cu procesele psihologice , comparativ cu femeile.

    • Have a break ?!?!?
      Psihologa, nu psiholoaga.
      Depresia se produce pe mai multe mecanisme, de ex self blaming si/sau learned helplessness. Exista si depresii cauzate prin mecanisme biologice sau determinate de medicatie.
      Violenta fizica este traumatizanta, dar si violenta verbala.
      Hai sa nu mai vorbim pe tema asta. Facem lectii de psihologie clinica online?!?
      In general femeile/fetele care se sinucid in urma abuzurilor sexuale o fac pentru ca nu pot tolera senzatia de rusine, starea subiectiva pe care o au in urma incidentului, apare self blaming-ul, devalorizarea propriei persoane, stima de sine scazuta, etc. Se produce un cocktail emotional si cognitiv periculos.
      Nu e tot una cand te injura unul de pe strada care are indice emotional zero sau unul dintre cei din familie. „Significant ones” (adica cei semnificativi) conteaza in ecuatia emotionala.
      Aoleu ce m-am enervat !

        • Dna Anca,
          Comanda pentru erectie este data tot de creier, chiar daca nu la nivelul constient. 🙂
          OMG! Ce discutii avem!! Imediat apare si dr C. Andrei daca mai continuam.

      • da nu vad ce legatura are depresia post abuz sexual cu depresia generata de boala noastra. La noi sunt alte resorturi , alte bube`n cap !
        pe asta cu abuzu sexula au dezbatut-o multi. Nu e cazul sa ne mai sfortam noi neuronii mancati de borrelii cu ele.
        Despre depresia lyme ar trebui scris un capitol nou .

        • Din pacate patogenii implicati pot da multiple manifestari psihice : depresie, anxietate, fobii, atacuri de panica, psihoze, schizofrenie, tulburari de personalitate, etc.
          Despre astea se discuta separat! M-am enervat doar vizavi de atitudinea Ciobanului.
          Gata! Case closed.
          Insa si in depresia lyme sunt implicate mecanisme cognitive. De fapt vorbim despre o interactiune intre nivelurile biologic, cognitiv, comportamental si subiectiv. In lyme e clar ca ponderea biologica este mare, insa asta nu inseamna ca trebuie sa ramanem in depresie ca e provocata de bacterii.

          Dna Anca,
          E buna poanta cu „daca o are prea lunga , lesina pentru ca ramane creierul fara oxigenare”.:)))))))))))))))

  6. anka27 :
    Tatiana,
    Nu trebuie sa imi spui lucruri de acest gen.
    Poti sa plangi, e firesc sa plangi. Dar nu-ti plange de mila !
    Cu totii am suferit, suferim si avem un viitor incert.
    Tocmai de asta ne bucuram de prezent !

    Eu sunt plangacioasa acum!
    Asa -mi vine perioada asta…..
    Apoi o sa ma mangai asa pe crestet singurica si dupa un monolog de imbarbatare…..o iua de la capat cu lupta.
    Atat ma duce mintea si sufletul acum.

  7. Nici la femei. avem doar impresia ca participa creierul. In realitate … cand participa creierul nu prea participa femeia dar e un subiect delicat, nimeni nu prea vrea sa recunoasca.
    D` aia vezi mai putini barbati bolnavi de autoimune. Si ratiunea uneori naste monstrii :0

    • Tot ce facem presupune procesare informationala (adica implicarea creierului) indiferent ca e constienta, preconsienta sau subconstienta. Cand creierul nu se mai „implica” ori suntem morti ori suntem conectati la aparatura pentru mentinerea functiilor vitale.

  8. poate e vorba de implicatiile hormonale si implicit energetice, de anumite blocaje ce asigura teren propice pentru o asemenea boala . Dar desigur, nu avem noi pregatirea sa discutam despre asemenea implicatii , nu ca nu ar fi locul si momentul . hac , parerea mea .
    Ancutza, ce faci cu meditatia aia ca tot te aprinzi usor ?!

  9. de la vacanta departe de boala am ajuns la erectia la barbati. creativitatea care domneste pe aici ma copleseste de-a binelea 🙂

    irina, anca nu se aprinde sau enerveaza dupa cum zice ea, doar ca asta e stilul ei, inflacarat, coleric. acum te face porc misogin si maine te lauda, ce sa-i faci? that’s life cum s-ar spune!:)

    • Nu mai zicem nimic de bacterii, fiindca de fapt vorbesc ele in locul nostru.
      Am luat zeolit, dar o perioada scurta asa ca nu ma pot pronunta asupra eficientei lui.
      Si din cate stiu interfereaza cu absorbtia antibioticului, dar s-ar putea sa ma insel.

    • am luat eu zeolit si pudra si comprimate tot pentru metale grele in pauza de 2 saptamani intre antibiotice. i-am adaugat spirulina si chlorella in sucurile de legume si fructe si extract de papadie.
      n-am simtit nimic deosebit, fara crize de eliminare, etc…
      cred ca tot argila e baza:)
      argila buna, romaneasca nu aia adusa de pe coclaurii asiei si din zone exotice 🙂

    • Eu am încercat de 2 ori să iau zeolit, fără succes, mi-a fost foarte rău de la el (slăbiciune puternică, stare generală proastă, dureri de cap, revenirea paresteziilor etc.) şi a trebuit să mă opresc.

  10. Ciobanul Aviator :

    irina, anca nu se aprinde sau enerveaza dupa cum zice ea, doar ca asta e stilul ei, inflacarat, coleric. acum te face porc misogin si maine te lauda, ce sa-i faci? that’s life cum s-ar spune!:)

    Eu am facut un comentariu vizavi de o replica a ta, de o atitudine, nu despre tine ca om. Eu am comentat un comportament, tu ai extrapolat spunand ca te-am facut „porc misogin”. 🙂
    Oricum da bine pe langa titulatura deja castigata de „cioban dictator” ! 😛

    • Neatza fata !
      Pai asta ne incurca cu ceva ?!
      Daca nu se ofera nimeni.
      (La mine sunt mai incurcate actele cu casa, chiar nu am cum.)
      Daca Corina este atat de draguta, nu putem sa profitam de aceasta ocazie ?!?!

  11. corina :
    Deci ce implica chestia cu sediul? Eu sunt din Suceava, credeti ca pot ajuta, ca si locatie?

    Corina,
    Ne bucura mult dorinta ta de a sprijini initiativa infiintarii asociatiei, insa din pacate ar complica mult lucrurile. Sunt necesare mai multe acte, alt avocat, drumuri pe la institutii. In Bucuresti are cine sa se ocupe de asta, dar nu avem inca o adresa de sediu social.

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s