Capitalismul ne-a invatat ca traim intr-o lume nesigura. Cel putin in aparenta, cam asa e. Impotriva fenomenelor naturii sau a accidentelor de tot soiul s-au inventat asigurarile de locuinta, pentru recuperarea banilor platiti pe automobilul distrus sau avariat s-a inventat casco sau rca. Asigurarea la casa e obligatorie, rca-ul e si el obligatoriu, casco ni-l facem daca avem o masina proaspat cumparata, nou nouta pe care vrem s-o avem asa si dupa un accident din orice motiv. Prea putini insa ne asiguram sanatatea. Pe mine unul ma ingrozesc acele apeluri disperate pentru strangerea de fonduri necesare unor interventii in occident (akh in sus, akh in jos). De cele mai multe ori e vorba de sume colosale pe care uneori nici ghicirea celor 6 norocoase la loto nu le-ar acoperi pe de-a intregul. Mi-e foarte frica de a nu ajunge ca viata mea sa depinda de…bani. Sa am sansa de a trai la 100.000 de euro distanta si totusi sa n-o pot atinge.
Pentru asta cred ca fiecare ar trebui sa-si asigure in primul rand viata si sanatatea si apoi celelalte. Sigur, sunt unii asigurati de Iisus cum mai scrie pe unele masini insa eu unul nu m-as baza pe miracole divine care se pare ca nu vin in cazul atator oameni care sunt loviti de diverse boli sau poate nu inteleg eu cum functioneaza universul.
Nu scriu asta ca sa fac reclama platita pentru vreo institutie de asigurari, de altfel nu voi mentiona vreuna.
Pot spune in schimb ca am o astfel de asigurare (facuta cu ceva mai multa vreme inainte sa ma imbolnavesc). Pe langa suma de bani pe care o primesc cei dragi in cazul in care crapi (si sa mori e scump in ziua de azi), poti sa prevezi in contractul tau si diverse polite de asigurari pentru boli grave (cancer, parkinson, scleroza multipla, … ) dar si pentru diferite interventii chirurgicale, internari sau despagubiri in caz de accident care duce la un handicap de orice natura.
In functie de posibilitati si nevoi, poti alege valoarea politelor. De exemplu o polita de 10.000 de ron e cam derizorie in cazul unei boli grave. Astfel, ca sa ai „spatele acoperit”, 120.000 ron ar fi suma minima (desi 40.000 de euro sunt f. departe de ce sume aud ca trebuiesc stranse). La aceasta polita daca adaugam inca una de 1000 ron in caz de operatie (fiecare tip de operatie are un indice de gravitate, de exemplu la operatia pe cord se aplica un indice de marire de 6x, la o extragere a apendicelui factorul este de 1x) si inca una in caz de boala (recunoscuta), ajungem pe la o suma anuala de plata a politei de 1000 ron (adica in jur de 80-90 ron pe luna. ceva mai mult decat o factura medie la abonamentul de telefonie mobila).
Sigur, bolnav fiind e greu sa-ti faci o asigurare medicala insa e o idee pentru cand veti fi vindecati….sau….oricum sansele ca medicul asiguratorului sa caute borrelii pentru a va testa sanatatea sunt minime….
Iar daca ar include DFM-ul si WB pentru testarea celor care vor sa incheie polite de genul acesta, probabil si-ar pierde o buna parte din potentialii clienti 🙂
Numai un alt blog 
cu alte cuvinte sa ne mutam cu totii in Germania unde WB se numara printre analizele uzuale pe care un medic la prescrie pentru o banala durere de cap…
Ce este important pentru viata noastra? …
O carte care abordeaza subiectul intr-un mod inedit este : „Intermitentele mortii ” a lui Jose Saramago, laureat al premiului Nobel pentru literatura.
…intr-o tara al carui nume nu este mentionat , se intampla ceva ce nu s-a mai pomenit de la incepul lumii:moartea decide sa-si suspende activitatea!!!!
Pare frumos initial, apoi apar …schimbarile : asigurarile de viata devin inutile, etc. Cititi-o ! Merita!
suna interesant D-na Anca . O s-o caut si eu . Ma fascineaza subiectul 🙂
Singura care ne este asigurata cu certitudine este moartea . Ca ea survine mai devreme sau mai tarziu, mai lent sau brusc, poate fi chestie de negociere 🙂
iar eu una prefer o negociere directa cu tanti cu coasa decat cu agentii de asigurari . Aia imi pare mult mai omenoasa si are oarecare legatura cu divinitatea . Nici pretul acestei negocieri nu este mic si se plateste in rate . Ca sa fii primit in audienta ai de achitat cateva transe de evolutie spirituala . Cu alte cuvinte trebuie sa ajungi la faza in care poti sta cu dansa la o cafea , fara sa te sperie sau sa te intimideze perspectiva ei.
Nu-i pentru oricine intalnirea cu Joe Black .
In general sunt realista si nu cred decat ceea ce este realmente demonstrabil insa
cred cu tarie in conexiunea noastra cu divinitatea . Nu-i loc sa definesc divinitatea cum o vad eu dar in cateva cuvinte ea reprezinta totalitatea fortelor universului.
Abia astept sa comentam dupa ce cititi.
Este un scriitor care foloseste fraza lunga. Mie imi place foarte mult stilul sau
Of, cuisoara mea,
Am stiu eu de ce mi-esti asa draga! Cred ca ne asemanam, suntem doua blonde ametite, pline de spirochete si de umor ! 🙂
Of dna Anca,
Mai aveti timp sa cititi beletristica ??!?! Eu nu mai reusesc. Am citit vreo 3 carti de Allende in vreo 2 saptamani acum aprox 2 luni si de atunci nimic. Doar Lyme, forumuri, multa munca, articole, atata ca citesc Osho – Cartea intelegerii, dar asta nu e beletristica, e o carte de gandit, de dezvoltare. 🙂
Oricum am notat pe lista cu carti de citit. 🙂
Pe mine beletristica (de buna calitate ) ma relaxeaza si imi mentine moralul.( Este si multa ironie subtila in cartea despre care am scris. )
Cartea care mie mi-a „deschis ” cel mai mult mintea , a fost Biblia . ( versiunea tradusa de Bartolomeu Valeriu Anania) , editia jubiliara.Are multe explicatii in subsolul paginilor , de mare valoare din punctul meu de vedere.
N-am citit Allende insa am cumparat „Ines a sufletului meu ” .
Sunt un pic „misogina „, citesc mai mult carti scrise de barbati , cu doua exceptii: Iris Murdoch si Zeruya Shalev.
Spor.
Dna Anca,
La mine cartile care mi-au deschis cel mai mult mintea sunt cele ale lui OSHO. Nu vreau sa comentez nimic referitor la religie, dar eu ma raportez altfel la divinitate si dezvoltarea pe partea spirituala si energetica sunt cred cheia faptului ca ma simt bine desi am atatea bacterii. 🙂
Ines este superba, sper sa va placa ! Mie imi place Allende, dar si Nabokov, Kundera, Marquez. Toamna patriarhului, desi e o carte sumbra, mi-a placut enorm ca stil, frazele lungi. Sunt fraze mai lungi de 1 pag in Toamna patriarhului.
Sper sa reusesc sa mai strecor si cate o carte de beletristica printre cele „de nevoie”. La mine cititul a fost intotdeauna un bun mecanism de coping, de relaxare, uneori chiar cu efect terapeutic asupra psihicului. De Allende e musai sa cititi Casa Spiritelor, este cea mai buna. Fara indoiala !
e clar ca nu pot sa te iau de nevasta!:))
nu-mi place marquez de nicio culoare! eu am renuntat la cartile „de dezvoltare personala” in anul I de facultate pe motiv ca in teorie suntem toti buni dar practica ne omoara si ca cele mai bune carti sunt lectiile de viata pe care le inveti la fata locului. din pct meu de vedere nu OSHO ar trebui sa ne invete cum sa ne deschidem mintea ci intamplarile, situatiile, experienta din viata noastra, natura, cerul, oamenii pe care ii intalnim, calatoriile, lacrimile si zambetele noastre sau ale celor din jur. ultima carte de genul asta pe care o citisem era a lui Pavel Corut – „arta succesului la romani”. citind-o te vezi cel putin un bill gates, in realitate lucrurile stau cu totul altfel. arta succesului e diferita pentru fiecare si numai experimentand si incercand ajungi sa cunosti reteta succesului. daca exista asa ceva.
cred ca ai inteles, anka, ca iti arunc balonul la fileu sa-mi aduci contra-argumente!:))
in rest, sunt mare amator de beletristica asa ca dupa ce imi voi termina lectura actuala, voi cauta cartea lui Saramago care pare interesanta in ochii unui bolnav!:D
Ce-ar fi daca ai face pe blog „un spatiu virtual ” scriem despre cartile citite!…recomandari..comentarii…
sa vedem ce se poate face si care e cea mai buna solutie 🙂
deocamdata, plec in concediu o saptamanaa!!! o sa am timp de citit.
Unde pleci in concediu Ciobane ?!?!? Si iar ne parasesti!
Eu nu stiu de unde au altii atata concediu…. 🙂
pai anka, te las pe tine „in charge” sa ai grija de lucruri pe aici. mai stergi praful de pe sondaje, mai dai cu mopul prin comentarii, una alta 🙂
eh, cum de unde? am avut doua zile de concediu tot anul. asta e primul meu concediu mai lung de 3 zile din ultimele 10 luni 😀
ma duc pe urmele valsului si ale lui Mozart….dansezi?:))
Oricum sunt zilnic pe blog, asa ca enjoy concediul ! Noi vom incerca sa ne descurcam fara tine. Greu ne va fi, dar incercam.
Dansez ca doar nu ma dor articulatiile cu conditia sa nu ma invarti prea tare, ca ametesc! 🙂
Dragul meu Cioban,
In primul rand doi oameni care se afla intr-un cuplu nu trebuie sa fie identici sau sa aiba gusturi indentice, ci complementari ! Cei doi oameni ar trebui sa se poata descoperi unul pe celalalt, sa creasca impreuna, sa invete unul de la celalalt. Nu as vrea sa traiesc langa un barbat care sa fie replica mea masculina, as vrea sa sa fie un barbat care sa ma uimeasca (ceea ce rar se intampla, extrem de rar).
Imi place sa citesc, sa studiez, intotdeauna am avut un apetit pentru cunoastere, am fost invatata sa gandesc, sa caut solutii, sa testez, sa ma intreb, sa gasesc raspunsuri, solutii, variante. Am fost un mic cercetator si experimentator cu viata mea.
Am fost nevoita sa citesc, sa ma dezvolt.
Lectiile pe care le-am primit de la viata au fost dure, m-au invatat sa supravietuiesc, sa devin mai puternica, mai adaptata, mai competitiva, uneori mai rea, dar nu m-au ajutat sa ma simt mai bine, nici sa ma vindec. Lectia lui Osho este iubirea, renuntarea la conditionarile determinate social, crearea unui om nou liber, responsabil, plin de iubire si compasiune. Eu tind sa fiu „omul nou” pe care il descrie Osho si cred ca de fapt aici este cheia faptului ca ma simt bine desi am minim 3 infectii si sursa energiei mele.
Voi continua sa citesc, sa gandesc, sa ma dezvolt, sa caut solutii, sa imi testez propriul adevar atata timp cat voi respira.
La beletristica sunt foarte foarte pretentioasa ! Imi place Allende pentru ca are un substrat emotional pozitiv, dar ca si stil e destul de simplu. Casa spiritelor e superba. In schimb la Marquez imi place stilul de a scrie, insa substratul nu e tocmai pozitiv, iar unele carti imi par banale ca stil si/sau continut.
Imi place Lolita de Nabokov, pe care multi o considera respingatoare, dar iti transmite ideea iubirii absolute chiar in acest context patologic.
Eu nu simt nevoia sa ma explic sau sa contra-argumentez, cei care ma cunosc ma accepta asa cum sunt si stiu ca sunt in continua dezvoltare, nu se plictisesc langa mine. Ma accept asa cum sunt, nu trebuie sa dovedesc nimic. Sunt un om obisnuit, cu emotii, cu dorinte, sperante, dezamagiri, simptome, bacterii, probleme, visuri, pasiuni, hobby-uri, fixuri DAR in continua dezvoltare.
Asta poate fi obositor pentru oamenii statici, dar asa sunt si nu cred ca ma mai schimb acum in alta directie. 🙂
PS:
Azi m-au intrebat doua cunostinte daca nu m-am maritat? (exact asa „maritat”) Stii ce le-am raspuns?!?! Ca nu am timp sa ma marit, abia am timp sa dorm?!?! 🙂
Dar e si asta o chestie pe care trebuie sa o fac. O trec pe lista mea de lucruri de facut, nu de alta dar s-ar putea sa uit. 🙂
Referitor la asigurari si asiguratori, exista mai multe aspecte:
1. Companiile de asigurari sunt orientate spre profit, nu spre sanatatea clientului.
2. Asigurarile sunt de multe feluri si acopera mai multe sau mai putine probleme si afectiuni in functie de costuri.
3. In general cauta sa asigure oameni sanatosi.
4. Un prieten cu bacterii si-a facut o asigurare dupa ce era diagnosticat de multi ani si cand a fost la un control de interne sau cardio (nu mai stiu exact, mea culpa sau culpa bacteriilor), i-a spus medicului ca are bacterii, a doua zi dimineata l-au sunat cei de la asigurari si i-au cerut informatii, explicatii, etc. Pana la urma a renuntat la asigurare.
5. Cand am fost in USA aveam o asigurare incheiata la o mare companie germana, acolo am aflat ca era una de tipul „pay upfront”, adica eu platesc si ei imi dau banii inapoi (daca au chef). Am avut o alergie dezvoltata acolo, acasa nu aveam nimic. Toata distractia a fost vreo 700-800 USD, doua consultatii, un control, medicatia pe vreo 4-5 sapt. Din care eu am platit cu banii jos vreo 320 USD, pe celelalte aveam facturi. Ei, asiguratorul german a platit facturile la clinica din USA, dar mie cu foarte mari greutati si interventii mi-a dat banii inapoi. Mi-au trimis un CEC completat in lei, pe care nu puteam sa il incasez decat daca banca emitenta germana ar fi avut sucursala in Romania si nu avea, logic. Pana la urma au intervenit cei de la firma cu programele work&travel la cei in USA si acestia i-au determinat sa imi returneze banii.
Asa ca sunt lamurita destul cu asigurarile.
Asa sunt eu mai pragmatica. :p
da de ce sa te mariti tu , fata draga ? … ca sa manance ei bulete de cascaval ? ete nah!
Fata draga, lasa sa manance ei si frunze sau brocoli ca sunt mai sanatoase. :p
Dar ce ei nu pot face bulete de cascaval?!?! Numai noi?!? :p
Mie nu imi place sa se amestece cineva in treburile mele de bucatarie, ca ii dau peste maini. 😀 Poate eventual sa spele vasele. Pentru asta as da si spaga.
Gata, am fugit ca trebuie sa merg la piata inainte de birou si deja e 7.30.
O zi senina tuturor si pe cat posibil fiti asimptomatici ! 🙂
Am scris gresit
Anka, pai nu exista cununie, botez , cumetrie , parastas fara bulette de cascaval. 🙂
Bulletele reprezinta cumva simbolul cutumelor, ele marcheaza momentele cheie ale vietii 🙂 Adicatelea daca n-ai bullete, nu existi ! 🙂
Eu incercam sa spun ca ar trebui sa ai motive mai serioase pentru care sa te mariti decat ca asa zice lumea, sau ca asa se face … 🙂
Eu m-am saturat sa citesc despre cancere si tot felul de calamitati. Best sellerurile moderniste ma deprima . Poate pentru ca ma astept la mult si primesc prea putin , prea dulceag, prea baltat pentru gustul meu. Momentan am dat-o pe clasici rusi . Sunt dependenta de profunzimi si pietre filozofale . Mai fac cate-o scufundare asa… in mine insami. E fascinant cum vede Tolstoi viata, si moartea, relatia cu divinitatea 🙂
Rezonez total si reuseste sa ma ridice in balon pe acoperisul lumii , de unde pot privi condescendent spre bietele borrelii. 🙂
Dna Anca, Irina_t, Ciobane,
Sunt pentru o sectiune separata in care sa discutam despre carti, beletristica si ce mai citim noi interesant fara legatura directa cu borrelia&friends.
Chiar ma intrebam acum o luna dupa ce am citit 3 carti de Allende in 2 saptamani si incepuse sa ma plictiseasca stilul, oare ce sa mai citesc. Si uite ca dna Anca pe langa recomandarile de articole despre spielmanii si alti crocobauri, imi da si recomandari beletristice. E mai mult decat perfect! 🙂
Ar fi interesant sa citim aceleasi carti in paralel si sa discutam despre ele.
Insa e necesar sa luati in considerare in cazul meu timpul necesar aprovizionarii de carti. La noi exista o singura librarie in care gasesc : dictionare, culegeri de probleme, carti de pregatire de BAC (l-am luat demult), carti de povesti, carti de colorat, uneori si clasici romani si cam atat. 🙂
Asa ca orice ar fi, trebuie sa comand pe internet ! 🙂
Irina_t,
Referitor la faptul ca am trecut si casatoria pe lista mea de chestii de facut, e o gluma. Of doamne! Daca vroiam „sa ma marit”, puteam sa o fac demult. Dar nu e un scop pentru mine, ceea ce multi nu inteleg. Daca voi intalni un barbat capabil sa ma struneasca, poate ca ma voi casatori. 🙂
Desi casatoria nu e un MUST DO. 🙂
Dna Anca,
Oare puteti sa imi recomandati ceva din literatura japoneza si/sau chineza contemporana?! As vrea ceva sa merg la sigur. Nu am citit decat una sau doua carti din aceasta zona a beletristicii si nu prea stiu ce sa citesc. 😦
Daca nu imi place o carte sau nu o consider interesanta, nu am rabdare sa o citesc.
As citi un stil nou, care sa ma surprinda, ceva bun de tot.
Am notat pe un carnet cartile mentionate de dvs. Sa stiu ce citesc pe viitor. 🙂
Sper sa ne faca dl Cioban si o sectiune unde sa discutam despre carti, asta dupa concediu bineinteles. 🙂
HARUKI MURAKAMI ” Cronica pasarii arc ” dar trebuie s-o citesti de doua ori ca s-o intelegi. Mie mi s-a parut geniala dar nu sunt sigura ca avem aceleasi gusturi .
Na ca ma bagai neintrebata ca musca`n…. 🙂
” Padurea norvegiana ” … acelasi autor.
Multumesc Irina mea ! 🙂
Si daca o inteleg din prima?!?!? :p
Tocmai mi-am comandat doua carti de Saramago si doua de Zeruya Shalev. Abia astept sa le primesc. 🙂
Intre timp sper sa termin OSHO – Cartea Intelegerii pe care o consider un MUST READ.
Irina, sunt sigura ca ti-ar placea, e o carte de gandit, nu una de relaxare. Si la fel iti recomand tot de la OSHO „Cartea despre sex”, care trateaza foarte multe teme, nu iti da pozitii noi cum ar putea crede unii. 🙂
Am adaugat si Cronica la comanda. 🙂
Sper sa o inteleg din prima, ca altfel trebuie sa reduc din timpul alocat studierii lyme&friends. 😉
Irina_t,
Daca citesti Cartea Intelegerii de Osho si nu ti se pare cel putin interesanta, atunci iti fac cate bulete de cascaval vrei tu! 🙂
Eu mai am cateva pagini si regret ca se va incheia. 😦
Dar mai am alta de OSHO pe lista de citit. 😉
e poate mult spus ca n-o intelegi din prima dar eu am simtit nevoia s-o mai reiau de la inceput deoarece sunt intelesuri care la un moment dat mi-au scapat si le-am descifrat pe la sfarsit. 🙂
O sa citesc cartea intelegerii. Ar trebuie sa facem schimb de carti 🙂
Tu dai ghinda, eu iti dau zecarul 😉 o manarim de-o chinta royala.
da`le dreq de bulete . e o gluma vis a vis de nebunia asta cu maritatul prin care cred ca am trecut toti astia care evitam capastru 🙂
De fapt m-am insiprat si eu de la Mircea Badea . E amuzant. Vezi ca zice si de bulete ! 🙂
ia de `aici :
😀
In sfarsit l-am ascultat pe Badea cu buletele (ieri). M-am amuzat, dar are si dreptate baiatul asta. Nu sunt fan, nu prea am timp, nici rabdare sa ma uit la TV, dar asta cu buletele e buna. Inteleg acum deplin, cuisoara mea! 🙂
…ce citesti Costine ?…
Eu citesc ” Cain ” de Jose Saramago ( ultima aparitie a acestui scriitor in librarie )
Na! ca am inceput sa recomand doar un singur scriitor ! Sa vezi ca vor aparea comentarii care sa-l includa pe scriitorul portughez in celebra ” retea de sarlatani „…(emoticon zambaret )
Ce carti v-ati comandat ?
Dna Anca!
Mi-au ajuns cartile, in sfarsit! Dupa 4 zile. 😀 Am plasat comanda duminica online, s-a expediat luni si a ajuns azi, joi. 😦
Se pare ca in Ardeal chiar si curierii sunt mai inceti ! :p
Diseara ma hotarasc ce citesc. 🙂
Spor!
Multumesc! Voi avea nevoie, cu spirochetele astea agitate de antibiotice. 😀
Le-ati suparat pe alea mici ? Las’ ca le trece …
Dna Anca,
Inca nu-s foarte suparate. Ma astept ca in zilele 3-6 sa fie cel mai rau. Vedem. De-asta am si inceput asa, ca sa prind in weekend ce banuiesc a fi mai intens ca reactii, din experienta anterioara.
Va raportez, nu mai e mult.
Buna dna Anca!
Cartile sunt :
Thera – Zeruya Shalev
Viata amoroasa – Zeruya Shalev
Eseu despre luciditate – Jose Saramago
Eseu despre orbire – Jose Saramago
Am adaugat ulterior si „Cronica pasarii arc”, dar au uitat sa o puna in comanda si o iau la urmatoarea comanda. Am citit putinele detalii despre subiectul din Eseu despre orbire si e posibil sa ma regasesc acolo. Va zic dupa ce citesc.
Abia astept sa primesc cartile! 🙂
Eu zic sa aveti grija cu recomandarile dna Anca! Ca o sa devenim o mare gasca de sarlatani. Ca doar si eu il recomand pe dr Ion si Pet Home si Lyme Diagnostic.
Si recomand si OSHO. Va reproduc un citat din Cartea Intelegerii :
Buddha a spus „Cineva poate arunca o torta arzand in rau. Va ramane aprinsa pana ajunge in rau. Din momentul in care cade in rau, tot focul s-a dus – raul il stinge. Am devenit un rau. Voi imi aruncati injuraturi. Ele sunt foc cand le aruncati, dar din momentul in care ajung la mine, in raceala mea, focul lor s-a pierdut. Ele nu mai dor. Imi aruncati spini – cazand in tacerea mea, ei devin flori. Actionez din propria mea natura intrinseca.”
Cred ca noi devenim „sarlatani” prin asociere! 🙂
Microscopia e tot clean ?!?!? 😀
Sper!!!!!!!! Sunteti speranta mea, asigurarea mea ca se poate ! 🙂
Da , sunt tot clean, deci , se poate!
Cartile Zeruyei Shalev , sunt exceptionale . Thera mi-a placut mai mult decat Viata amoroasa.
Sa va dau si eu un citat din Thera :
„…,voiam sa vorbesc cu tine despre devotamentul fata de copil si despre consecintele sale , insa chiar ca n-ai vrut sa auzi nimic. Cred ca ti s-a intamplat ceea ce li se intampla multor mame , va cufundati intr-o uniune perfecta cu bebelusul ,iar aceasta armonie totala pune in umbra relatia cu sotii vostri, intr-o mare masura ii face inutili , si cu cat se simt mai inutili , cu atat devin mai gelosi si mai nemultumiti . ….avem de-a face cu o tripla tragedie , tragedia sotului care este minimalizat , a copilului al carui tata se indeparteaza de el si mai ales a mamelor , ce aleg sa daruiasca totul tocmai persoanei ce le va parasi negresit , sa se bazeze tocmai pe cel al carui abandon este absolut sigur.”
Am citit „Eseu despre luciditate” care este urmarea „Eseului despre orbire ” , dar pe cel despre orbire nu l-am citit. Eseul despre luciditate este o carte ce comenteaza politica .
Am retinut recomandarea .Multumesc.
D-na Irina-t ma bucur ca ati intrat in dialog. Poate ne mai recomandati si altele. Eu nu prea am citit literatura japoneza deci nu aveam un raspuns. De Haruki Murakami am cumparat „In cautarea oii fantastice ” , dar n-am citit-o inca .
O seara buna , spor la citit.
Of dna Anca!
Multumesc pentru citat. 🙂 Nu ati facut decat sa imi cresteti nerabdarea de a citi. Nici nu stiu cu care sa incep. Vreau si Cronica pasarii arc, dar ramane pentru viitorul apropiat fiindca mi-am depasit bugetul de carti pt luna asta. Mi-am mai luat si ceva de dezvoltare recent. Mai lasam resurse si pentru antibiotice si toate celelalte suplimente. 😀
Ma gandesc sa incep cu Eseul despre orbire, dar o sa stiu cand le am si deschid prima pagina. Atunci ma hotarasc, intuiesc de fapt pe care vreau sa o citesc.
D-na Anca, am zambit citind pasajul pe care l-ati redat . Taman ma afundai si eu in niste nuvele de Tolstoi si ma gasitra-ti chiar la ‘ Sonata Kreutzer ” care dezbate fix aceeiasi problema , atat ve veche ( sec XVIII ) si totusi , atat de actuala incat ai putea crede ca personajele descrise in carte ti- ar putea fi vecini de bloc .:) Sigur ca stilul lui Tolstoi e infinit mai genial si expunerea de mare staif . Sunt foarte pretentioasa la literatura. Daca-mi dai ceva mura-n gura sau prea predictibil stramb din nas. Ca sa ma satisfaca o literatura , trebuie sa ma duca cu mintea pe cotloane tenebroase, pe unde nici cu gandul n-am gandit , nu sa-mi raspunda ci sa-mi nasca noi in intrebari …
Sonata Kreutzer a fost la vremea ei interzisa si in Rusia si in SUA iar Roosevelt l-a numit pe Tolstoi „un pervers sexual moralist” . he he . El indraznea sa abordeze la vremea aceea subiecte la care noi astazi nici nu indraznim sa gandim . 🙂 tare moshu !!
Ma feresc sa recomnad literatura pentru ca ma stiu cu gusturi ciudate .
Irina, se pare ca nuvela se bazeaza pe un fapt autentic, o relatie amoroasa intre sotia lui Tolstoi,Sofia Andreeva si un renimit muzician, Serghei Ivanovici Taneev, asta undeva, cam prin 1895, cand Tolstoi avea 67 ani si era tare gelos. Se pare ca relatia n-a fost decat in mintea scriitorului, sotia era atasata doar de copiii scriitorului. Oricum, dupa ce-a publicat a inceput si decaderea lui Tolstoi in ochii bisericii, fiind intr-un final excomunicat.
Sonata Kreutzer e remarcabila, Tolstoi vorbeste despre sexualitate intr-un mod fara precedent, intr-o epoca in care statuile erau acoperite si nu era permisa folosirea unor cuvinte cum ar fi picioare sau glezne. Nimeni nu ar fi publicat cartea in Rusia, iar in Statele Unite ale Americii a fost interzisa de Roosevelt….
Da, tare moshu’
Am citit si eu Sonata Kreutzer …dar cred ca eram prea tanara…
Buna Irina_t !
Recunosc ca nu am citit Tolstoi decat foarte putin. (emoticon rusinat) Mi s-a intamplat si mie cu recomandarile. 😀 Imediat dupa ce citisem Lolita de Nabokov am recomandat-o unei colege, pasionata de citit, eu fiind foarte incantata de carte. Nu i-a placut deloc, dar deloc. 😀
Asa ca m-am invatat minte, recomand doar carti usor digerabile in general.
Imi plac insa cartile de atmosfera, cartile de stare, cartile provocatoare, cartile complexe. Imi place sa intuiesc autorul, inteligenta, sistemul mental al autorului, senzatia esentialului, feeling-ul transmis, substratul energetic.
Tocmai pentru ca suntem „destepte si citite ” , putem sa intelegem ca nu este obligatoriu ca ce-i place uneia sa placa si celorlalte …so …uneori ne satisfacem doar curiozitatea intreband pe altcineva „ce citesti?” …
Exact dna Anca!
Sa nu mai spun ca la un moment dat am inceput sa citesc Coelho pentru ca toata lumea citea si eu care eram pasionata de literatura si citit nu. Asta nu inseamna ca sunt fan Coelho, dar eram in afara subiectului. Degeaba citisem Kundera, Marquez, jumatate din opera lui Shakespere, Nabokov, Kafka, etc., degeaba fusesem abonata la olimpiadele de romana. (Am citit critica pe opera lui Emniescu cat citesc altii intr-un an). Totul era in zadar, se vorbea despre cartile lui Coelho si eu eram pe dinafara. 🙂
Asa ca am citit Coelho. Chiar si Manualul Razboinicului Luminii l-am citit. Acum ma amuz pe tema asta. Am vazut ca s-au mai publicat niste carti de ale lui de atunci. Din fericire nu am nici un cititor de Coelho in preajma mea, ca sa ma simt iar pe dinafara. 😀
Oricum la ce stari voi avea pe parcursul tratamentului nu e exclus sa citesc si Coelho.
😀
Anka, in perioada tratamentului poti incerca si ,, Raiul Gainilor” sau ,,Sunt o baba comunista” ale lui Dan Lungu.Sunt usoare, pline de formule savuroase, de replici comice…cred ca se vor relaxa si spirochetele..
si mie imi place cum scrie Dan Lungu
Ei uite ca mai am un motiv de bucurie. Mi-e si frica, m-oi trezi ca o sa imi ceara bani borrelia, la cate servicii imi face 😀 Sa mai gasesc si spirochete ce tresar de bucurie la auzul unor fraze de Marquez, ce sa zic … peste asteptari. Sufar de mult de lipsa cititului, pentru ca sunt tot timpul obosita si muncesc mereu. Ma rog, acum nu prea muncesc ca nu ma lasa zecile de pilule. In orice caz, la fiecare final de an imi propuneam sa gasesc cateva prietene cu care sa fac club de carte. Cu ceaiuri, flori si discutii faine despre carti. N-am gasit nici prietenele, nici de carti nu mi-am facut timp. Si uite cum totusi destinul ma duce spre un club de carte. Imi place si Osho, citeam cand eram la liceu, nu cred ca am inteles chiar foarte multe pe atunci. Insa, mereu e o distanta intre ceea ce citesti si gradul de interiorizare a mesajului. Apoi, e complicat sa traiesti dupa regulile altora. Pe vremea cand sufeream de depresie (mor de placere sa folosesc depresia la timpul trecut), am mers la terapie. Si am avut norocul sa intalnesc o doamna de mare exceptie, care pe langa faptul ca nu era inchistata intr-un singur tip de terapie, facea si reiki. Eu am avut experiente senzationale in timpul acestor sedinte si am ajuns in niste cotloane ale sufletului meu care chiar mi-au oferit niste raspunsuri. In fine, cert e ca ma bucur enorm ca v-am gasit. Pe doamna Moscu cu atat mai mult cu cat am cunoscut-o putin la cabinet si acum descopar ca e o persoana cu adevarat speciala. Asa ca, daca minociclina nu ma doboara in urmatoarele zile, promit sa revin cu o carte superba … cel putin pentru mine 😛
Buna din nou Fluturas!
Ne bucuram sa impartasim impresiile despre carti, spirochete, tratamente, suplimente si alte de-astea. 🙂 Osho a fost greu de digerat pentru mine, insa acum am reusit sa interiorizez mult, sa ma schimb, sa ma eliberez de constrangeri. Atat de mult m-a influentat in felul de a privi lumea, incat nu pot descrie aici. Dar nu ma opresc la Osho, citesc, caut, ma intreb, experimentez. Nu traiesc dupa regulile altora, ci imi creez tot timpul propria perspectiva, din ce in ce mai profunda, mai inteleapta, mai luminoasa.
Boala asta m-a adus in situatii in care am cunoscut oameni minunati si mi-a aratat adevarata fata a unora din jurul meu. Nu pot sa ma supar pe spirochete, chiar le iubesc pentru asta. Tot boala m-a determinat sa ma schimb, sa evoluez, sa fac mai mult si tot boala ma determina acum sa vreau sa fac mai mult pentru ceilalti in aceasta situatie.
Da, imi iubesc spirochetele! 🙂
Si beau o minociclina in cinstea lor! 😀
PS : Daca bei multe lichide, asa cum recomanda cu drag dr Ion, adica minim 4 l de ceai pe zi, o sa tolerezi mult mai bine tratamentul. Antibioticele deshidrateaza de altfel.
Doina,
Am notat recomandarile. Multumesc!
Nu uitati fetelor ca mai trebuie sa si muncesc si sa dorm. :p
Pfff, raspund cu un suc de redoxon, niste vessel due si un curcumin 🙂 Mai incolo vine si randul celor 3 antib. Multumesc de sfaturi, am invatat asta cu lichidele din prima luna. Eu folosesc o sticla de jumatate de litru pe care o tot umplu cu apa si beau din ea continuu. Si numar cati litri ies la finalul zilei. Mi-e mai usor asa, parca intra mai bine apa. Eu as adauga si odihna. Este fff importanta. Nici statul la calculator nu e de mare ajutor, dar na… Revenind … ma bucur mult ca vezi lucrurile in modul asta. Cu siguranta e o experienta care te transforma si important e pana la urma sa nu treci ca leguma prin viata, ci sa intelegi, sa inveti si sa dezvolti.
Fluturas, exact asa ii dau si eu sorei mele lichidele, in sticla de 0.5l. In sticla cu biberon chiar, bea mai usor continutul.Uite asa am ajuns la un nr de lichide/zi, peste 4. Ca inainte pana si apa era greu de baut, un pahar, doua acolo, de sete…Iti recomand si cate un suc de legume, in care sa pui mai ales sfecla rosie. Ajuta la detoxifierea ficatului in general, iti va prinde bine in perioada antibioterapiei.
Mult timp , n-am putut sa citesc .Nu ma puteam concentra.Stateam in fata bibliotecii din casa , ticsita de carti , noi si vechi si imi venea sa plang. ( ma refer la perioada de timp de acum 2-3 ani ) Tot timpul ma intrebam si ii intrebam si pe altii : de ce nu pot sa citesc ? Prietenii imi spuneau ca de vina este stresul . Nu ma impacam cu acest raspuns .
Uneori ,parca mi se ridica ceata de pe creier si reuseam sa „inghit literatura ” ca-n vremuri bune .Aceasta stare dura cate o saptamana ,10 zile.Apoi deveneam iarasi …blocata.Timp lung, uneori cate 2-3 luni nu mai reuseam sa parcurg o pagina si sa o inteleg. Din august 2011 mi-am revenit si acum caut sa recuperez.
Va recomand : Shalman Rushdie ; António Lobo Antunes; Tarun J Tejpal ;Javier Marias dar si Dostoievski
Cu ,,verstele satanice” Shalman Rushdie a ajuns un simbol al libertatii de exprimare.Cartea, pe cat de controversata, pe atat de fascinanta.Te surprinde inca de la inceput si te trimite intr-un univers inedit, in care valaorea legile naturale e total rasturnata. Si eu o recomand.
Intr-adevar, „Versetele satanice ” este o carte exceptionala. Este scrisa foarte „condensat ” comparativ cu celelalte carti ale lui . Subiectul este bogat si fascinant intr-adevar . Merita citita. Dar la fel de mult mi-au placut si ” Copiii din miezul noptii ” si ” Shalimar clovnul „.
Le-am trecut pe lista de citit si pe acestea. 🙂
Dna Anca,
Stiu cum e. Am avut vreo 2 ani simptome cognitive. Memoria de scurta durata era la pamant, citeam fraza, recunosteam toate cuvintele, stiam ce inseamna fiecare, dar nu se forma sensul. Cine nu a trecut prin asta, nu isi da seama cum e, nu poate crede. Citeam o pagina de 10 ori si nu mai stiam despre ce a fost vorba.
Vorbeai cu mine si la sfarsitul frazei nu mai stiam cu ce ai inceput…
Eu care procesez atata informatie tot timpul, care am invatat atat de mult si de usor, care citeam o carte pe zi (cand eram in vacanta sau in weekend). Eu care citeam articole de medicina in engleza aproape la viteza la care citesc in romana. Ma uitam ca tampita la foaie si imi dadeam seama ca nu se leaga nimic de mine.
Intre timp am inceput sa caut raspunsuri la intrebari fiindca nu intelegeam tot sirul de intamplari nefericite din viata mea si toate traumele si pierderile si tot. Steinhardt, SN Lazarev, Osho, Eckart Tolle, Karol K. Truman, Diane Copper, etc. Am lasat beletristica la o parte. Aveam nevoie de ceva care sa ma ajute sa inteleg, sa integrez si sa accept toate lucrurile pe care le-am trait., sa invat lectiile si sa merg mai departe.
Abia recent mi-a revenit apetitul pentru beletristica. Sper sa am cat mai mici simptome cognitive si sa pot citi. Am o singura carte de Antunes, Cuvant catre crocodili daca nu ma insel, insa nu am fost tentata sa o citesc. Imi lipseste si timpul ce-i drept.
De Rushdie nu am citit nimic desi mi-a fost recomandat in repetate randuri.
Eu voi incepe plina de curaj cu A trai pt a-ti povesti viata – Marquez. E cam groasa cartea, cred ca in starea mea o termin de revelion. Mi-am luat-o recent si voi incerca. Ce iese … mai vedem 🙂 Macar sunt plina de speranta. Ma gandeam de multe ori daca toata viata voi fi fara entuziasm, fara interes pentru nimic, tot timpul in ceata si cu frica in san de la orice. Acum stiu ca nu va fi asa.
wow, ce bine, ca am gasit aici cu cine sa vorbesc. si mie mi-a fost destul de greu cu cititul, pe mine ma ardea ochiul, si migrene, abia puteam sa ma concentrez sa citesc o pagina. atunci era eveniment. insa acum recuperez. :)))
Ce cititi acum ?
Dna Anca,
Citesc postarile de pe forumuri si raspund deocamdata. Dar nu ma pun la somn pana nu incep o carte. 🙂 Probabil Eseu despre Orbire.
Ancuta, citesti Jose Saramago? Eseu despre orbire mi-a placut tare mult, mai mult decat Pestera; singurele carti de Jose Saramago pe care le-am citit. Interesant sa vezi pana unde poate merge o fiinta umana, cuprinsa de spaima mortii…
Anka, exact aceleasi lucruri le-am simtit eu in ultimii ani. Mai acut in ultimul an. Dar mi-am spus ca stresul, ca trauma sarcinilor pierdute, ca oboseala plus vesnica mea anxietate sunt de vina. Mereu am gandit foarte repede totul, conexiunile se faceau instantaneu in capul meu, reuseam sa scriu mailuri, sa vb la telefon si sa ma gandesc si la ce mai am de facut in acelasi timp. De circa un an sunt o leguma careia ii vegeteaza creierul: nu ma pot concentra, uit ce vorbesc cu clientii, cu colegii, imi uit sarcinile pe care tb sa le fac la munca, niciodata nu sunt odihnita, tipam mereu la toata lumea si aveam mereu senzatia ca e ceva in neregula cu mine. De fapt astea sunt simptomele care m-au facut pe mine sa merg sa ma testez pt lyme. Si chiar cand m-am dus cu probele de sange eram sigura ca sunt ipohondra si nebuna, pana mi-am vazut rezultatele.
Fluturas,
Eu acum recent am gasit adevarata bucurie de a trai, sentimentul autentic care vine din radacina fiintei mele. Asa ca sa fie a naibii bacteriile daca ma mai las acum la ele! 🙂
Si eu mi-am luat cartea recent, insa nu am chef de Marquez acum. Vreau altceva, ceva nou si provocator, ceva sa imi gadile neuronii, ceva incitant.
Cred ca incep Eseu despre Orbire. M-am asezat de vreo ora la citit si de atunci postez pe forumuri, vorbesc la tel, scriu mail-uri, dau informatii, incurajari, etc.
Bine ca pot ! 🙂
Si rezist cu succes! 🙂
PS: Fluturas, eu am fost la birou asa cum descrii tu mai sus multa vreme si recent am avut ceva probleme de genul. Eu care imi organizam atat de facil multiplele sarcini si rar uitam sa fac ceva.
Insa previn pe toata lumea sa imi reaminteasca, sa ma streseze daca nu le dau raspuns, sa insiste, imi iau notite tot timpul, fac liste de lucruri de facut, pun remindere, etc. Apelez la mai multe strategii ca sa fac fata cu brio sarcinilor la birou.
Sunt mai putin eficienta decat de obicei, dar tot imi fac treaba.
eu m-am reintors putin la clasici ca imi era dor sa ii recitesc. clasicii francezi si cei rusi, doua stiluri diferite dar care se pot intrepatrude. balzac si a lui comedie umana si dostoievski.
imi voi lua jose saramago. sunt curioasa.
As recomanda : ” Intermitentele mortii ” si ” Memorialul manastirii ” .
multumesc.
dupa 89 , rareori mi-a fost dat sa intalnesc o intitiva salutara precum a lui Marius Tuca de a reedita clasicii . A fost poate singurul moment in care am simtit ca rezonez cu ceva ce se intampla in tara asta. Am luat-o si eu cu Guy de Maupassant inainte de Tolstoi .In trecut am citit vagoane de carti , practic citeam cu nesat tot ce-mi cadea in mana intr-o perioada in care cartile se obtineau greu . Ajunsesem sa citesc culegerei de acte normative ale diferitelor epoci pentru ca epuizasem efectiv trei nivele de blioteca municipala. si nu mai aveam ce citi 🙂 dar dupa 89 cand tarabele si librariile au inceput sa fie ticsite de junkuri gen sandra brown si apoi coelho, qutierrez, marquez si altii de aceeasi actura , acesti sandra brown fara fusta , pe care numai apetenta multimii fata de ei m-a oripilat irermediabil.
Doinitza, chiar nu stiam ca povestea sonatei isi are origini in realitate . E trist sa fi fost asa.
Eu ziceam de gelozia patologica a barbatului fata de chiar proprii copii , carora sotia le impartea toata dragoste si preocuparea ei. El descrie cu lux de amanunte sentimente de altfel meschine si oribile care l-au incercat si pe care multi barbati le au dar putini au curajul sa recunoasca .
A treia zi de azitrox + zinat + tini. Ma simt nasol de tot .
Stiu ca la azitrox in a patra si a cincea zi apar herxurile asa ca daca vedeti maine poimaine ca lipsesc din zona, contactati de urgenta 112 🙂
Irina_t,
Nu vrei sa stii in ce stare sunt. Ma dor si urechile, fara nici o exagerare si imi vine sa ma tarasc, nu sa merg. Abia astept sa ajung acasa sa ma pun in pat.
Nu vrei sa ma vezi maine si poimaine. Nici eu nu vreau sa fiu cu mine maine si poimaine. 😦
Iti tin pumnii. Daca mai am energie sa ii strang. 😀
prima mea luna a inceput cu azitrox, cipri si tini. din prima zi m-au luat, nu as vrea sa imi reamintesc cum a fost acea luna…..
Nu mai pot sa citesc clasici acum. Vreau carti provocatoare. Sunt atat de pretentioasa la stil si perspectiva incat daca o carte nu ma atrage, pur si simplu nu pot sa o citesc. Nu mai am nici timpul, nici rabdarea necesare sa citesc ceva ce nu imi place sau nu ma atrage. Am riscat oarecum prin comandarea a cate 2 carti pentru doi autori din care nu am citit nimic pana acum.
Dar sper sa imi placa! Poate mai incolo ma intorc la clasici, dar acum nu pot citi asa ceva. Ar fi crima si pedeapsa pentru mine. :p
si pe mine m-au durut urechile ieri … si maxilarele. Azi vad ca m-au lasat dar s-a inflamat sub limba si cerul gurii. O sa trecem noi peste toate . Fii tare !
Eu de mult am impresia ca traiesc viata altcuiva si ma intreb ce puii mei caut in toata povestea asta ?!
Cuisoara mea iubita,
Exact asa mi se pare si mie. Uneori ma intreb daca toate astea sunt reale? Sau e doar un vis?! Mi se pare atat de nefiresc totul in jur si starile astea date de tratament.
Oare chiar mie mi se intampla toate astea ?!
Bine ca reusesc sa imi pastrez luciditatea. Daca vezi cumva ca deraiez, sa imi trimiti niste anti-depresive sau ceva SSRI. Nici nu stiu ce ar ajuta, de fapt sunt niste stari determinate biologic…
Nici eu nu stiu ce caut in povestea asta, dar cel putin asta e cu potential de final fericit. Cealalta cu imunosupresoarele nu prea.
buna tuturor
Nu stiu daca a-ti aflat sau nu dar parese ca a mai aparut un nou caz rezolvat si este o persoana cunoscuta in media,este vorba de Elena Lasconi,deci fratilor se poate dar trebuie sa avem si rabdare .Chiar daca unii ne chinuim cu aceste probleme de ani de zile.
Dna Anca,
Am inceput Eseu despre orbire aseara si am adormit cu cartea in mana dupa vreo 20-30 de pagini. De cateva zile resimt o stare de oboseala in totala contradictie cu energia maxima pe care am avut-o mai mult de o luna. Dar lasam organismul sa ne spuna ce doreste si acum doreste mai mult somn. Am scris putin pe forumuri si ma pun la citit, apoi la somn. Mai devreme decat de obicei.
I
Dna Anca,
Am terminat de citit „Eseu despre orbire”. Mi se pare o carte care nu mai lasa nici o speranta. Nici macar finalul fericit al reintoarcerii la vedere si la o viata normala si organizata nu mai poate spala abjectiile perioadei de orbire. E o carte usor deprimanta, profunda, care te patrunde, dar te si face sa patrunzi in faptele de acolo, am trait aceeasi oroare si lipsa de speranta, aceeasi „terminare a orizontului”, aceeasi repulsie si determinare de a continua prezentul oricat este de sumbru, de orb.
E o carte de sfarsit de lume intr-un mod odios, respingator, care scoate la iveala latura animalica si egoista a omului.
Voi citi ceva mai pozitiv acum, oricum am niste stari extrem de ciudate de la tratament. 🙂
Asta este una din cartile pe care nu le-am citit ,pentru ca , frunzarind-o mi s-a parut …crunta !
Eu am terminat „Cain” si nu o recomand !
Am inceput : Fiicele lui Allah de Nedim Gursel .
Citat :
„Orice copil il cauta mai intai pe Dumnezeu in el insusi , iar apoi pe chipul celor ce-i sunt aproape .In orice pui de om staruie un Dumnezeu, in vreme ce pe chipul bunicii sale staruie lumina .”
Am terminat :” Fiicele lui Alah” .Mi-a placut foarte mult. Spor la citit !
Buna dna Anca!
Eu ma delectez cu Insights Into Lyme Disease Treatment de Connie Strasheim. De la „Eseu despre orbire” nu am reusit sa mai citesc deloc beletristica. Saptamana asta trebuie sa primesc comanda cu Haruki Murakami si vreau sa incerc una din cele comandate.
Sa ne spuneti ce ati mai citit si v-a impresionat. 🙂
O dupa-masa frumoasa!
Da , dar cred ca am sa deschid o discutie pe forum.
Spor la citit , indiferent de tipul de carte .
Daca tot ati mentionat de citit mai devreme, „am calcat stramb” si am inceput „Viata Amoroasa” de Zeruya Shalev. 😀 Imi place mult stilul in care e scrisa. Insa mai tarziu ma intorc la studiu. Ar fi mai bine probabil sa discutam pe forum despre carti.
Am scris deja pe forum.
Acum am inceput : „Divisadero ” de M. Ondaatje. Se anunta interesanta! Dar de-acum scriu pe forum.
Spor !