Domnul dr. Ion a mentionat aici un link catre un articol interesant de pe siteul the lancet.
L-am tradus mai jos pentru o mai usoara raspandire atat printre pacienti cat mai ales printre medicii care nu au inteles inca serios cum sta treaba (pe alocuri articolul devine tehnic si-mi cer scuze pentru eventualele erori facute in traducerea unor termeni ce tin de genetica, am adaugat si o mica nota explicativa sub articol care face trimitere la wikipedia pentru a explica cateva notiuni mai putin cunoscute publicului larg).
Boala Lyme: Zgâriind suprafaţa
De Steven E Phillips a, Nick S Harris a, Richard Horowitz a, Lorraine Johnson a, Raphael B Stricker
Comentariul excelent al lui Ulrike Munderloh şi al lui Kurtti descrie ciclul de viata complex al Bb, agentul spirochetal al bolii Lyme, aşa cum circulă de la căpuşe la mamiferele gazdă. Acest comentariu evidenţiază o problemă tot mai mare cu boala Lyme: în timp ce abordarea clinica rămâne relativ simplista şi lipsita de informatii, cunoştiinţele de bază pe care le avem despre boala muşcăturii de capusă devin din ce in ce mai complexe. Această divergenţă intre aspectul practic, clinic si cercetările ştiinţifice, a produs o schismă între recunoaşterea Bb ca una dintre bacteriile cele mai invazive şi evazive cunoscute de om şi percepţia clinică despre Lyme. Percepţie conform căreia această boală este „greu de depistat şi uşor de vindecat„.
Complexitatea bolii Lyme merge dincolo de caracteristicile descrise de Munderloh şi Kurtti. Cu mai mult de 1500 de secvenţe de gene , B burgdorferi conţine cel puţin 132 de gene funcţionale, prin comparaţie, agentul spirochetal al sifilisului, Treponema pallidum, conţine doar 22 de astfel de gene. Mai mult, borrelia conţine 21 de plasmide1 (n.t) (nouă circulare şi 12 liniare) . Acest lucru este de departe cel mai mare număr de plasmide găsite în orice bacterie cunoscută, şi tocmai acest număr mare de gene plasmide se presupune că oferă o reacţie rapidă care permite spirochetei să circule eficient intre căpuşe şi mamifere. Schimbul de gene şi de plasmide între tulpinile de borrelia poate creşte, de asemenea, patogenitatea infecţiei.
În mediul mamiferelor, B burgdorferi foloseşte sistemul fibrinolitic al gazdei pentru a penetra bariera hemato-encefalică şi pentru a obţine acces la sistemul nervos central. Boala Lyme conţine un mecanism secretor pentru porin2 (n.t), adhesin3 (n.t) şi proteine haemolysin4 (n.t), aceste produse secretate pot contribui la proprietatile invazive ale organismului străin. Spirochetele pot intra in celule cum ar fi fibroblastele, celulele sinoviale, celule endoteliale, precum şi în macrofage. În aceste celule, aceasta devine rezistentă la tratament, parţial ca urmare a proteinelor „camuflante” produse de ea sau absorbite din celulă şi parţial din cauza modificării morfologiei spirochetei într-o formă defensivă in care spirochetele nu se inmulţesc: cyst. Strategia evazivă utilizată de B burgdorferi în faţa sistemului imunar este similară cu strategiile utilizate de către agenţii microbacterieni care provoacă infecţii cronice, cum ar fi tuberculoza sau lepra . Aceste organisme există de asemenea sub formă de chisturi, care pot fi „resuscitate” de actiunea autocrina (autostimularea celulei producãtoare) a citochinelor, după ce au stat latente luni de zile .
S-a aratat că B. burgdorferi utilizează luxS, o genă folosită de alte bacterii, pentru a regla inmulţirea. Este prima dată când această genă luxS a fost identificată la o spirochetă.
Astfel, combinaţia genetică atât de complexă, localizarea intracelulară, evitarea sistemului imunitar şi autoreglarea face din boala Lyme un formidabil agent infecţios.
Prin contrast cu informaţiile complexe despre Bb subliniate mai sus, o noţiune des întilnită în mediul clinic este că boala Lyme poate fi vindecată cu 2-4 săptămâni de antibiotice. Deşi acest lucru ar putea fi adevărat în infecţiile acute tratate prompt, în cazul infecţiilor cronice, care permit mecanismelor fiziopatologice complexe ale borreliei să se desfăşoare si care pot duce la invazia tenace a ţesuturilor, eradicarea este extrem de dificilă.
Înţelegerea complexitaţii fiziopatologice a acestui organism ar trebui să ajute la îmbunatatirea abordării clinice a bolii Lyme.
Declarăm că nu avem nici un conflict de interese.
Notele traducatorului
1. Plasmida (http://ro.wikipedia.org/wiki/Plasmid%C4%83)
2. Porin (http://en.wikipedia.org/wiki/Porin_%28protein%29)
3. Adhesin (http://en.wikipedia.org/wiki/Adhesin)
4. Haemolysin (http://en.wikipedia.org/wiki/Haemolysin)
Numai un alt blog 
Legat de acest articol eu am facut o serie de constatari interesante pe parcursul terapiei hiperbare la pacienti cu borrelioza, care par a fi in spiritul acestui text.
In primul rind dupa 2-3 saptamini de hiperbara WB-urile se pozitiveaza si la pacienti cu ani de terapie imunosuprimanta in spate, astfel ca este extrem de „facil” sa descoperi borrelia chiar la pacienti unde testele complexe ies negative, desigur daca o au, asa numitii seronegativi.
Am recoltat singe la pacienti aflati in barocamera pe palierul de 20 de metri (3 bari PPO2) si l-am examinat la microscopul in cimp intunecat al Centrului de Medicina Hiperbara din Constanta: rareori, aproape de loc, am putut vedea acele formatiuni descrise de Boszic ca fiind spirochete, ceea ce intr-un fel pare a confirma faptul ca aceste spirochete sint microaerofile, adica nu prea se simpt bine la concentratii mari ale oxigenului, ori PPO2 3 bari este limita maxima la care medicii de medicina hiperbara au voie sa lucreze, aceasta presiune insemnind o valuare a TcPO2 de 2400 mmHg, in conditiile in care presiunea partiala a O2 masurata transcutan in segmentele bine vascularizate nu depaseste 100 mmHg (de exemplu la un diabetic cu o ischemie periferica aceasta ajunge pe la 40-50 mmHg). In toata lumea sint doar citeva zeci de astfel de centre care au capacitatea logistica sa lucreze constant pe aceste scheme. Parea totul a fi minunat, in sensul eradicarii infectiei. Spun parea, deoarece vine urmatoarea constatare!
Si poate cea mai interesanta constatare: dupa hiperbara, la citeva zile, pe microscopiile facute la Dr. Moscu sau la Dr. Boszic, incep sa apara aceste formatiuni descrise ca fiind spirochete intr-o proportie de neimaginat, adica EXTREM de frecvente, ceea ce face ca microscopia sa devina extrem de usor de facut. Practic egal unde puneai obiectivul pe lamela se vedeau astfel de formatiuni. ACEST lucru pare sa confirme ceea ce scriu acestia mai sus ca stimularea secretiei unor peptite poate determina o „resuscitare” a formelor chistice si transformarea lor in forma vegetativa mai usor de atacat cu antibioticele.
INCA nu stim cum sa interpretam EXACT aceste observatii! Probabil ca aparitia unor metode de diagnostic mai exacte ne va ajuta mult.
bun, daca terapia hiperbara determina stimularea secretiei de peptide care ‘scot’ borrelia din forma cyst (si din tesuturile unde se ingroapa, citeam in alte zone) si le aduce in sange transformandu-le in ‘victime’ ale antibioticelor, atunci mi se pare un lucru extrem de important sa alternam hbot-ul cu antibioticele. ma gandesc ca acele costuri ‘scutite’ din ponderea mai mica a antibioticelor pot fi folosite pentru hbot.
si tot la capitolul asta, cu permisiunea dvs, mai am o intrebare: in ce masura ar echivala cu ‘scufundarile’ din hiperbara exercitiile fizice facute cu masca de oxigen medical in concentratie mare pe fata?
„Regular oxygen (O2) has been found to be beneficial to Lyme Disease sufferers, especially if they live at higher elevations. Lyme Disease always creates oxygen deficiency in the body. Supplementing oxygen by breathing pure medical grade oxygen through a face mask can be tremendously beneficial in boosting immune system function and catalyzing healing within the body. Breathing pure oxygen while exercising increases the effect.
Breathing pure oxygen is not cumbersome or inconvenient – it can be done while checking email or watching the nightly news. Even breathing pure oxygen for as little as 30 minutes per day can cause dramatic acceleration of healing and reduction of symptoms.
„
SI iarasi un aspect deosebit de important in borrelioza:
– „a proteinelor “camuflante” produse de ea sau absorbite din celulă”
Aceasta este o supozitie! Adica se afirma acest lucru dar inca nu este demonstrat stiintific! DAR daca aceasta supozitie ar fi INSA adevarata, ATUNCI aceasta ar putea fi explicatia cauzei multor sindroame autoimune, cel putin a celor ce par sa asocieze borrelioza extrem de frecvent. Aparitia unor anticorpi ANTI-SELF nu pot fi negati, dar intrebarea cheie este de ce un organism asa din senin n-are altceva de facut decit sa produca anticorpi anti-colagen sau anti-mielina? Oare nu cunva incearca sa produca anticorpi anti-agresor, care se camufleaza cu proteine proprii gazdei?
Asta si ca un raspuns la o intrebare a Dvs referitor la ponderea borreliozei manifeste in rindul populatie! Daca am considera, PRIN ABSURD, ca majoritatea celor cu inflamatii articulare respectiv neuronale (acele „leziuni de demielinizare”) ar putea provenii de la borrelii, atunci n-am mai avea in Romania citeva zeci de mii de pacienti diagnosticati cu borrelia (si asta doar in ultimii citiva ani) ci citeva milioane de pacienti simptomatici.
Numai ca INCA, februarie 2012, nici unui medic nu-i trece prin cap sa faca teste consecvente si complexe la borrelia in aceste cazuri mai putin grave, nici chiar in cazurile de SM sau de poliartrita, unde sint chiar obligati sa faca diagnostic diferentiat de spirochetoza.
Sint extrem de curios ce ar iesi daca NEUROLOGILOR le-ar trece prin cap traznaia sa incerce sa ma contrazica cu argumente si ar face DE PROBA un test complex la borrelia garinii al personalului unei sectii de neurologie! Tot la fel de curios sint cam ce ar iesi daca se vor trezi citiva si ar testa sa zicem primii 100 de donatori de singe la borrelioza, asa din curiozitate stiintifica sau numai sa demonstreze ca nu am dreptate!
Si ar mai fi un aspect!
Ei zic despre perceptia generala ca ar fi “hard to catch and easy to cure”.
Eu am inteles CU TOTUL ALTCEVA altceva! Adica am inteles ca ei ese refera la faptul ca perceptia medicilor in general despre borrelioza ar fi ca este o boala „greu de LUAT si usor de tratat”. Pentru ca inca exista medici care cred ca este usor de depistat, ceea ce nu este adevarat, iar Synevo alaturi de Cantacuzino dau cel mai bun exemplu in acest sens, extrem de greu de luat (DOAR prin capuse) si cred ca stiti care este parerea mea despre capuse, si trece rapid dupa ceva antibiotic.
Mai mult sens ar avea afirmatia ca borrelia este „greu de luat”, adica MITUL ca nu este de loc contagioasa, ceea ce cred la ora actuala (februarie 2012) majoritatea medicilor, nu numai din Romania, datorita MITULUI cu capusa! Ori daca borrelia este usor de luat, atunci probabil cei din jurul pacientului cu borrelioza o pot lua usor, adica o gasim in singele acestora!
Acum cine sta mult in jurul pacientului cu borrelioza, in afara de familie si prieteni? Pai in functie de afectiunile pe care borrelioza le imbraca o serie de specialitati medicale sint extrem de expuse, altele mai putin.
De aceea daca cautam borrelia in rindul medicilor veterinari si a familiilor acestora, o gasim aproape intotdeauna!
Eu as vrea sa ne oprim putin asupra acestui aspect, cu greu/usor de contactat (boala).
Totusi daca ar fi atit de usor de luat, nu ar trebui sa se fi raspindit extrem de repede in rindul populatiei? Adica na, 70% dintre barbati sunt infideli macar o data, procentul femeilor infidele este si el semnificativ; mincam la restaurante cu vesela spalata mai bine sau mai prost; gustam la serviciu din „fabuloasa mincare de legume facuta ieri, ia numai o gura sa vezi cum e!”, procentul celor care se spala pe miini dupa ce utilizeaza toaleta este cvasi-nesemnificativ.
Cum se explica diagnosticarea atit de frecventa in cazul veterinarilor, cind majoritatea respecta la serviciu reguli de igiena multa mai stricte decit alte categorii profesionale? Microleziuni la nivelul miinilor, care intra in contact cu…ce? cu saliva animalelor infectate? Sau prin probabilitatea mai mare de a „agata” cite o capusa, eventual in stadiul de nimfa?
Ma rog, eu nu contest ipoteza dvs legata de modurile de transmitere, nu am suficiente cunostinte, experienta, etc. DAR ma gindesc logic ca daca s-ar transmite asa usor borrelia asta, practic intreaga populatie ar trebui sa fie infectata. si, conform acelorasi teorii, ar trebui ca in relativ scurt timp, procentul celor ce necesita proteze si al bolnavilor de „scleroza multipla” sa devina covirsitor.
Unde gresesc in rationamentul meu?
Veterinarii de cele mai multe ori sunt muscati si zgariati de „pacienti ” . Nu mai vorbesc de faptul ca nu exista medic care sa nu se fi intepat macar odata cu acele de seringa utilizate, atunci cand animalul se zbate .
Unui coleg de-al meu ( care trebuia sa se opereze de apendicita) , medicul anestezist i-a observat mainile si dupa diversele intrebari pentru completarea fisei , s-a apropiat de el si confidential l-a intrebat in soapta : ” hai ,…spune-mi ce iei …!” Colegului meu i-a luat cateva minute pana sa inteleaga ca anestezistul credea ca el se drogheaza . Semnele de pe maini puteau fi confundate cu semnele de automutilare pe care si le fac cei care se drogheaza.
Si nu este vorba de saliva neaparat , desi exista spirochete si in saliva (le-am vazut pe microscop ) ci de faptul ca ,mai ales cainii care au obiceiul sa roada , prezinta tot felul de microleziuni la nivelul mucoasei bucale. Deci se poate ajunge in contact cu sangele lui , in situatia in care te-a muscat.
Sotul meu ,a operat o pisica si s-a intepat cu acul cand sutura plaga. La cateva zile i s-a umflat un ganglion pe antebrat si a inceput sa frisoneze noaptea. Dupa aproximativ o luna de la incident , a inceput sa faca 40 de grade fara alte simptome.
Multora dintre cei diagnosticati cu SM care descopera mai devreme sau mai tarziu necrozele osoase, li se spune sau isi gasesc ca explicatie , administrarea de hidrocortizon. Adica : ai luat hidrocortizon , ti s-au „macerat „oasele . Dar fara hidrocortizon , nu poti trai. Nu este frumos dar trebuie sa amintesc si de faptul ca multi dintre cei diagnosticati cu boli autoimune , nu au o speranta prea mare de viata si atunci ei nu se gandesc sa se protezeze ( sa cheltuie banii familiei ) in conditiile in care exista posibilitatea ca proteza sa dureze mai mult decat ar putea ei sa traiasca.
Imi cer scuze pentru ultima fraza .
Sunt multe de comentat pe aceasta tema
Intrebare:
Pot sa listez aceste informatii sa le dau unui medic infectionist de aici de unde locuiesc eu? Am stat de vorba cu dansul cam 3-4 ore e drept vis a vis de situatia mea insa am dezvoltat destul de mult informational discutand aspecte legate de Lyme (desigur doar din ceea ce am citit eu) si mi-a parut destul de tacut si de interesat. In consecinta l-am intrebat daca ar dori sa-i furnizez si alte informatii poate mult mai edificatoare ca si terminologie decat am eu capacitatea de a relata si a raspuns afirmativ.
Deci pot sa listez aceste informatii si sa i le furnizez spre a le citi?
Daca nu se poate e Ok am sa incerc sa-i povestesc eu.
Daca se poate – multumesc.
mavros, din punctul meu de vedere poti sa folosesti tot ce apare pe acest blog. sigur, unele chestii se supun unui copyright exprimat (cum e cazul domnului dr. Ion).
e imbucurator ca din ce in ce mai multi medici incearca sa descopere mai multe. si eu am reusit sa ‘corup’ doi medici pana acum 🙂
Acest copyright explicit se refera la specificarea sursei si a datei de referinta a mesajului. Aceste forumuri fiind publice desigur ca informatia este accesibila tuturor, dar daca cineva doreste sa o exprime, rugamintea mea este sa o faca sub forma de „citat”/ „quote” respectiv cu indicarea link-ului!
Listarea desigur ca este oricui permisa si accesibila, deoarece acestea pastreaza formatul original.
Copierea unor pasaje, integrarea lor in alte mesaje, texte, documente, oficiale sau inoficiale, fara referire la sursa insa constituie o lezare a proprietatii intelectuale.
Acum ca acesti barbati sa fie infideli au nevoie si de femei, adica probabil ca si femeile intr-o pondere mai mult sau mai putin asemanatoare sint la fel de fidele sau infidele.
Lasind gluma, PROBABIL ca un contact ocazional nu este suficient pentru a transmite aceasta spirocheta, dar FOARTE PROBABIL un contact mai mult sau mai putin intim, dar de durata poate constitui un potential mare de transmitere.
Inca nu este chiar asa de clar cum exact se transmit aceste spirochete, inafara de clasica transmitere prin capuse, dar cert este ca la o anumita pondere semnificativa, adica nu la 1% dar probabil ca incepind undeva de la 20-30% (fara a avea pretentia de a fi exact) pondere in populatie, mecanismele de transmitere incep sa se schimbe, avind de-a face cu o RASPINDIRE EXPONENTIALA!!!!
Ce stim cu siguranta: transmiterea prin capuse, mama la fat si prin transfuzii. Daca ponderea in populatie este mare, atunci din ce in ce mai multe mame netestate incep sa faca copii cu borrelia, fiecare donator netestat poate infecta pe altii si astfel pe linga cei infectati de capuse, incep sa apara din ce in ce mai multi infectati, dar nemuscati de capuse!
Greseala de rationament consta in faptul ca borrelioza este boala cu 1000 de fete si nu cu doua fete! Adica SM-ul este o forma pe care anumite specii de borrelia le poate imbraca, iar necroza avasculara osoasa este o alta forma pe care alte specii le poate imbraca. Am sa va dau un exemplu: spondilita anchilozanta (Boala Bechterew), din cele citeva cazuri investigate de mine am gasit borrelia afzelii. Numai ca se stie ca Bechterew-ul il poti face daca ai fenotipul HLS B27 pozitiv. La afzelii gasim des sacroileite, probabil insa ca cei care au acest HLA B27 pozitiv daca dau peste afzeli fac Bechterew, daca dau de garini insa nu fac acest Bechterew, ci altceva.
Multi pacienti au borrelia garini, dar nu toti o manifesta. Din cei care o manifesta multi ajung sa aiba leziuni de demielinizare, dar nu toti paralizeaza sau ajung sa faca un sindrom asemanator SM-ului, SLA-ului, mielitei transverse sau poliradiculonevritei. PROBABIL CA ACESTIA sint doar virful unui eisberg!
CITI sint infectati? Nu se stie, deoarece nu se cauta sistematic ci haotic. Acum din familiile celor investigati de mine, majoritatea au imunologia pozitiva, DAR NU TOTI. De asemenea de cind Dr. Gogoase are aceste teste complexe peste 80% (cifra exacta nu o am, dar cam acesta era estimarea de la ultimile discutii) dintre cei testati ies pozitivi pe WB-uri, IN CONDITIILE in care citeva zeci se testeaza pe ZI! Desigur ca Gogoase nu este reprezentativ deoarece la el nu ajung oameni decit cu un anumit motiv.
PROBABIL daca am incepe sa testam donatorii de singe vom vedea oarecum ponderea de pacienti asimptomatici in populatie, deoarece acestia se considera ca „sint sanatosi”.
ESTE insa izbitor ca atunci cind avem un pacient cu manifestari grave de borrelia aproape TOTI cei testati din jurul acestui pacient au borrelia. INTERESANT insa ca nu numai familia ci si personalul. ORI DE CITE ORI am posibilitatea in rindul pacientilor mei, pentru a studia acest fenomen, caut sa testez si persoane din anturaj, apropiate, dar fara o relatie intima (de ex. „bona” sau alti angajati care stau mult prin preajma acestor cazuri grave). Desigur ca NU DISPUN de sute de astfel de exemple (cum este cazul familiilor unde pot spune CLAR de o infestare in masa), dar in acele citeva cazuri unde am putut face aceste investigatii mi-au iesit POZITIVE, pe WB-uri!
De aceea acum am curajul sa afirm ca foarte probabil tintarul sau alti hematofagi pot juca un rol important, si de aceea sint convins ca daca s-ar testa in numar semnificativ personalul din sectiile care vin in contact des cu pacienti cu borrelioza, s-ar schimba RAPID perceptia despre aceasta boala in special in rindul MEDICILOR.
Legat de veterinari. Acestia invata mult mai mult despre zoonoze decit noi, medicii umani, astfel ca au o sensibilitate crescuta fata de acest subiect si o alta perceptie. CEEA CE A DUS la o rectie interesanta: AU INCEPUT SA SE CAUTE! Astfel ca pot spune la ora actuala ca o parte importanta dintre cei care s-au cautat sint si pozitivi, ADICA MAREA MAJORITATE, unii chiar cu manifestari destul de alarmante, mai toti pe tratament!
NU STIU dar este posibil sa ne trezim ca ponderea in populatie este mult mai mare decit in cele mai pesimiste scenarii, dar numai daca vom incepe organizat efectuarea de studii pe esantioane reprezentative vom putea spune care este aceasta pondere.
PROBABIL insa ca adevarul este undeva la mijloc si nu neaparat acest patogen se ia foarte usor, ca o gripa, dar cu siguranta ca nici faptul ca s-ar transmite numai prin capuse nu este adevarat.
Cu stima,
Dr. Ion
P.S. acestea fiind consideratii personale, le puteti folosi doar cu specificarea sursei!
In nici o masura! Atit oxigenul, cit si ozonul sint gaze care nu se dizolva, decit cu ajutorul unei presiuni crescute, in lichide. Este ca si diferenta dintre sifon si a sufla cu paiul intr-un pahar.
Asta nu imseamna ca oxigenul normobar n-ar avea o serie de efecte benefice. La fel si ozonoterapia, dar efectele acestor terapii nu au nici cea mai mica legatura cu efectele oxigenari hiperbare.
Efectele terapeutice obtinute in hiperbara se datoreaza unui PPO2 ridicat, acesta obtinindu-se doar in mediul hiperbar sau in timpul scufundarilor. Legat de aceste efecte sint o multime de studii stiintifice validate, care atesta in general stimularea secretiei unor peptide angiogene, precum VEGF, PDGF, FGF, dar si ai unor factori imunitari, precum interleuchine sau TNF. De ex. TNF-ul la simpla expunere in hiperbara creste de cc. 10 ori valuarea normala, la numai 2-3 sedinte. CD-urile de asemenea incep sa se inmulteasca, studii exista despre CD 34+, care dupa o singura sedinta de hiperbara isi dubleaza numarul, iar la cca 15 sedinte ajung sa fie de 8 ori (Studiul Penn, 2006).
Administrarea HBOT, depinde foarte mult de ceea ce vrem sa facem!
1. dorim „doar” sa combatem o serie de leziuni ischemice tisulare, cum sint necrozele, atunci se merge pe scheme anabolice, de angioneogeneza sau antiedematoase, care sint standardizate, tratamentul antibiotic urmindu-si cursul obisnuit.
2. dorim sa intervenim intr-o mai buna distributie a medicamentului (antibiotic) si pe o marire a dozelor, atunci se folosesc scheme moderate de terapie. De exemplu DESEORI in anamneza pacientului cu borrelioza intilnim referirea la o „alergie” la diferite antibiotice, in special la cele care ne-am dori sa folosim. Asta este ca „alergia” la penicilina a sifilisului! Ori in cazul pacientilor cu asa numite alergii la azitromicina sau biseptol sau chiar tetracicline, intram cu acesti pacienti pe anumite scheme de hiperbara in paralel cu antibioticul la care pacientul are „alergie”, pina cind poate folosi pacientul acel antibiotic fara probleme, desigur dupa un protocol strict.
3. apar probleme hepatice de la dozele mari de antibiotic, pentru a nu intrerupe antibioterapia, putem merge o perioada in paralel, monitorizind functia hepatica, pina cind se poate continua cu antibioticul si fara hiperbara.
4. Daca nu exista problema costului, putem intra prograsiv pe scheme de mare adincime, la PPO2 mari si folosi aceasta terapie ca un antibiotic, alaturi de un tratament antibiotic inalt dozat, unde reusim uneori timpi de vindecare de citeva luni.
Astfel ca aplicabilitatea HBOT este destul de larga si oricum obiectul acestei specializari il constituie ischemia cronica. Borrelioza cind incepe sa se manifeste se manifesta datorita aparitiei vasculitei, care genereaza ischemie, astfel ca se pot concepe diferite scheme de abordare, in functie de manifestari, specie si mai ales gravitatea cazului.
Cu stima,
Dr. Ion
Apropo de” cat de usor” se trateaza borrelioza, aveti aici povestita o situatie reprezentativa : diagnosticat cu borrelioza , tratat 20 de zile , disparut simptome. Dupa 3 ani reapar simptome. Se considera SM+borrelioza.
http://www.medicinahiperbara.ro/phpbb/viewtopic.php?f=29&t=3894&p=4933#p4933
Eu cred ca demielinizarile se datoreaza infectiei .
Ehhh… macar e drum. Dar cati nu sunt?
http://www.medicultau.com/boli-infectioase/boli-spirochetale/index.php
Pe aceasta pagina am gasit o sistematizare destul de completa despre spirochete! Sa nu va faceti iluzii ca fiind pe romaneste exprima si nivelul de cunostinte din Romania, este probabil o traducere, ca dovada greselile de exprimare frecvente din text.
De ce este totusi interesant sa cititi aceste descrieri?
Desigur ca nu ce se scrie despre Lyme, acolo sint povestile cunoscute si invechite despre Lyme, dar se explica foarte bine despre sifilis, cum evolueaza, ce da, cum se transmite si cum se trateaza, mai ales despre formele cronice si congenitale.
De asemenea sint descrise si bolile date de alte treponeme, dar si de leptospire. CEL MAI IMPORTANT articol insa este cel despre speciile de borrelii din grupul celor care dau febra recurenta!
Acolo este descris:
– cum se iau: si tintari, si contact cu materiale infectate
– ca sint contagioase in cadrul intim
– ca se gasesc in umori si secretii
ORI astea tot borrelii sint, chiar daca nu sint implicate in LD sau LLD (Lyme-lyke), probabil ca ciclul lor de viata este asemanator, ORICUM izbitor de asemanator cu al treponemelor si leptospirelor.
Intrebarea este oare de ce unele borrelii se asemana intre ele si cu celelalte spirochete, iar altele se considera ca nu?
INVERS, daca am considera borreliile din grupul LD si LLD, ca se comporta asemanator cu suratele lor din grupul FR si cu treponemele atunci:
– toti cei din jurul bolnavului au un risc mare de infestare, ADICA LD si LLD sint boli contagioase
– tratamentul se intinde pe un timp indelungat, asemanator spirochetozelor cronice, in speta sifilisul, despre care se considera ca se trateaza, chiar si in forma de neurosifilis
POATE cel mai important aspect in diagnosticul TUTUROR acestor spirochetoze sint referirile la MICROSCOPIA IN CIMP INTUNECAT!
Sa nu va mire insa un lucru! Atit la treponeme, cit si la borreliile din grupul FR sau leptospire este aceasta metoda descrisa, la borreliile din grupul FR, CHIAR CA METODA DE ELECTIE, dar la borrelioza Lyme (asa o denumesc astia), nu se face nici o referire!
Am senzatia ca peste tot atitudinea medicilor este aceeasi :
http://lymedisease.org/news/touchedbylyme/thalia.html