Valea Alba – Brana Mare a Costilei – Brana Aeriana

Cred ca am in rss feder peste treizeci de bloguri de munte si outdoor. In fiecare zi descopar unul nou. Primind tot timpul update-uri si citindu-le abia ma pot abtine sa nu ma sui in masina si sa plec de nebun pentru a cuprinde toata tara si toti muntii intr-o calatorie cat o lectie de viata care sa ma poata face sa spun ca am vazut intreaga Romanie.

Cred ca efectul asta de blog de munte si natura s-a propagat asemenea unui bulgare de zapada. Toti muntomanii, ademenindu-se unii pe altii in a se intrece in trasee scrise pe hartia…digitala pentru a li se intipari mai bine in biblioteca minunata a amintirilor, au ajuns sa dezvolte o adevarata industrie a turelor pe munte.

Unii ies cat le permite timpul, altii cat le permit banii, altii ies tot timpul, weekend de weekend astfel ca ajung sa ma intreb cine le face curat acasa? Mai sunt doua primejdii legate de bloguri. Prima ar fi uitarea modestiei, o caracteristica importanta a unui om al muntelui (am vazut cazuri de infatuari alpine) si doi: ideea de a face ture multe doar pentru a avea ce pune pe blog uitand astfel poate de unele activitati care le asteapta si ele atentia.  Cum si eu am uitat saptamani intregi sa mai sterg praful si sa adun insectele din camera fiind tot timpul plecat. Pe vremuri.

Simtindu-ma din ce in ce mai bine pe masura ce antibioticele imi ies din sange si devenind apt de urcare, am hotarat weekendul trecut sa fac o tura nici prea usoara, nici prea grea de o singura zi. In Bucegi.

Plecand de la 5:30 din Bucuresti si ajungand la 8:00 in Busteni, am reusit sa plecam pe traseu la 8:15 luand directia Vaii Albe.

Traseul incepe de la Caminul Alpin si urmeaza cateva minute triunghi rosu, urmand ca apoi sa paraseasca poteca „marcata” si sa tina stanga tot timpul pana „La Verdeata” (~1500m). Traseul spre V.A era pe vremuri marcat cu triunghi galben iar o parte din marcaje mai sunt inca vizibile.

Facand totusi acest traseu de nenumarate ori, n-am avut nicio surpriza neplacuta,  ignorand cativa copaci taiati si lasati in mijlocul potecii, romaneste.

In doar 1h15minute am reusit sa ajungem „La Verdeata” punctul de unde ni se dezvaluie Valea Alba in intreaga ei splendoare, inconjurata de celelalte minuni: in dreapta peretele vaii albe cu celebrele trasee si fisuri in conglomerat, in stanga peretele albisoarelor, creasta picaturii.

Tot timpul am adorat urcusul pe vai, mult mai placute decat urcusul prin padure care poate sa devina monoton la un moment dat. In Valea Alba, in aceasta duminica e o liniste de mormant, doar pietrele rostogolite de caprele negre te mai fac sa tresari din starea meditativa in care esti fortat sa intri. Saritoarele nu ne pun probleme, pe cea a Carnului ma decid pentru prima oara sa o ocolesc prin dreapta dupa ce de multe ori am preferat s-o iau in plin, prin valcelul care te scoate intr-o curba de nivel ce duce fix deasupra ei.

Eh, urcand in continuare, la 50 de m verticali mai sus dupa saritoarea din poza care se ocoleste prin stanga, desi soarele ne bate in cap, pe dreapta reusim sa gasim intrarea in Brana Mare a Costilei (altitudine ~ 2100 m).

Brana din punctul in care se intra in ea ar trebui sa arate cam ca in poza mai sus. Se distinge o poteca firava imediat dupa ce ai trecut pe iarba din dreapta Vaii Albe.

De aici incepe o adevarata poveste urmand drumul extrem de spectaculos, cu tenta usor crescatoare, al branei pe la baza unor pereti cu istorie alpina si in acelasi timp, prin partea de sus a altor trasee de mare angajament alpin, taind Blidul Uriasilor, relevand in fine, intreaga Vale a Prahovei si o imagine epica a fundului Vaii Albe cu locul „La Verdeata” vazut de la vreo 600 de m inaltime precum si intregul perete al Albisoarelor si impunatoarea Cruce a Eroilor.

De la coltul lui Gelepeanu (aprox. 2250m), desi BMC continua spre versantul nordic al Costilei, ajungand pana in zona Vaii Priponului, noi am ales sa coboram pe creasta Vaii Albe pana la Brana Aeriana. Sunt unele portiuni in creasta vaii albe unde-s batute pitoane de rapel care pot fi extrem de utile pentru a nu mai descatara cu emotii unele portiuni.

Coltul lui Gelepeanu – acces facil spre platoul Bucegiului

Floare de Colt

si de la BA, admirand imensitatea celui mai mare perete din tara am continuat prin hatisurile si vegetatia intensa care decoreaza poteca ce ne scoate la cativa zeci de m de refugiul Costila.

Atentie mare la coborarea de pe Brana Aeriana, dupa ce treceti de jnepenis, la un moment dat poteca face dreapta in directia opusa refugiului, urmati-o caci dupa ce coborati un valcel destul de lung, poteca se orienteaza iarasi spre refugiu si spre Tancul Mic.

Cam asta a fost iesirea. Ajuns la masina am realizat ca-s rupt de oboseala. Nu mai mi-a ramas decat sa mananc o ciorba la Casa Ancutei si apoi sa injur pentru a n-a oara lucrarile interminabile de la podul de la iesirea din Sinaia.

Pe scurt:

Busteni (Caminul Alpin) – „La Verdeata” 1h15min

„La Verdeata” – Intrarea in BMC : 2h

Parcurgerea BMC pana la Coltul lui Gelepeanu: 3h (cu pauza de masa de pranz)

Coborarea pe creasta Vaii Albe – BA – ref. Costila – Caminul Alpin: 4h

Diferenta de nivel: 1400 m

Anunțuri

7 comentarii la “Valea Alba – Brana Mare a Costilei – Brana Aeriana

  1. Salut,

    Cu mare bucurie descopar acest RT al tau, fiindca incerc de nu stiu cand sa gasesc informatie cat de cat utilizabila despre intrarea in BMC dinspre Alba. Poate o incerc chiar duminica asta 🙂 Voiam insa sa te intreb ceva: cum mai este portiunea aia de brana? Am incercat odata sa o fac dinspre creasta Vaii Albe si ne-am oprit undeva prin Blidul Uriasului, unde era o traversare destul de sinistra. Mai are traversari de genul ala, sau portiuni surpate? Ce mai: a ramas 1A sau s-a facut mai „rea”? E necesara asigurare undeva pe parcurs? Vorbeam acum doua duminici cu cineva deasupra Hornului lui Gelepeanu si zicea „a, pai brana e ca aici!” (si arata catre platou; adica, vezi Doamne, e o frumoasa si lata mare de iarba). Dupa care m-am lamurit ca o facuse ultima data in urma cu 20 de ani!! 🙂

    Multumesc,

    Ionut

  2. Salut Ionut,

    BMC este in stare buna, „autostrada” in buna parte. Intr-adevar e o singura portiune ce-ti intinde nervii un pic mai mult, cea de care zici tu in zona Blidului (de fapt, inainte sa-l traversezi pe sensul dinspre valea alba. dupa cum cred ca ai vazut si tu e o potecuta decenta si nesurpata care are in dreapta un mare hau iar in stanca un bolovan. teoretic poti trece bucata asta cu pasi siguri si rapid (sunt doar vreo doi-trei m), practic ai putea sa iei cu tine niste cordelina si 2-3 carabiniere pentru ca-s batute doua pitoane la trecerea asta si va puteti asigura de acolo.
    Vreme buna!

  3. Excelent, cred ca incerc maine, daca colaboreaza si colegii de tura 🙂 Multumesc frumos de info.

    M-a surprins un pic ce mult ati facut din Alba pana in Gelepeanu, nu ma asteptam chiar la 3h. Cat de mare a fost pauza aia de masa? 😀 Intrebarea e serioasa, ca sa imi planific cat de cat tura de maine, sa nu ma prinda noaptea pe acolo.

    Ai cum sa imi dai un hint cum recunosc intrarea in brana? Saritoarea aia particulara o stiu (cea care se ocoleste prin stanga), si stiu ca intrarea in BMC trebuie sa fie undeva mai jos de Brana Vaii Albe (care e marcata cu rosu pe stanga), asadar am un interval bine delimitat in care sa caut, insa as prefera sa stiu mai exact ca sa nu pierd timpul balaurind-o pe acolo. Asta in cazul in care iti amintesti vreo particularitate a locului, sau daca mai stii cat ati facut de la saritoare pana la intrarea in BMC…

    Thanks,

    Ionut

    • pauza a durat cam 30 de minute. masa sanatoasa nu gluma. e o surplomba la 10 minute de intrarea in brana unde gasesti umbra, numai buna de mancat. apoi am mers destul de lejer cu poze, chestii…daca vreti sa faceti cross puteti s-o scoateti lejer in 2 h. eu zic ca daca reusiti sa intrati la 8:30 in traseu va intoarceti pe lumina lejer.
      intrarea pe brana e deasupra saritorii din poza, dupa ce ai ocolit-o prin stanga si ai ajuns deasupra ei mai ai cam 50-100 de m pana la intrare, practic trebuie sa cateri o portiune de roca pe dreapta. nu ai cum sa n-o gasesti.
      in schimb ai grija la coborarea prin brana aeriana daca vrei sa faci acelsi traseu. la un moment dat poteca o ia in sens opus refugiului, e ok sa fie asa!:)

  4. Multumesc frumos de sfaturi. Stai linistit, nu cobor pe Aeriana – plus ca oricum n-ar fi fost problema, am suit-o de vreo 6-7 ori pana acum si stiu de cotitura la dreapta de care zici (din Valcelul Policandrului catre valcelul cu lant si apoi La Panda). Cred ca vom iesi la releu si apoi Jepi, ca n-as vrea sa fiu privat de ecourile pantofare 😀

    Carari cu soare si saritori zglobii,

    Ionut

  5. Credeai ca numai Batman revine? 😉 Iata-ma din nou! Cu multumiri, caci I did it! Doua lucruri nu mi-au iesit: 1) intrarea, de care am trecut si apoi ne-a fost lene sa mai coboram, drept care am catarat un fel de horn/fisura/saritoare pe dreapta etc etc si am coborat apoi in brana. 2) timpul tau, care e curios de mare. Stai linistit, nu fac talente, stiu ca nu sunt capabil de performanta, si tocmai de asta ma mira: cele 3h sunt socotite de la intrarea in BMC din Valea Alba pana in Creasta Vaii Albe sub Hornul lui Gelepeanu? Noi am scos pe bucata asta cam 1h30min. Iar daca dai fuga (ceea ce sincer nu as recomanda nimanui pe acolo…) cred ca scoti 1h15min sau chiar 1h. Plamani sa ai…

    Oricum, o experienta frumoasa – pacat ca a fost cam nor, dar am reusit sa ne descurcam si asa si ne-am intors intr-o bucata. La cat mai multe trasee frumoase si poate ne intalnim pe munte!

    Ionut

  6. @Ionut, ce sa zic? am mers mai boem, ce rost avea sa nu savuram obiectivul principal al turei si sa ne intoarcem mai devreme de orele 18 la masina si la ciorba de burta? am admirat fisura albastra de sus si intregul perete al vaii albe, ne-am uitat dupa traseele din Blidul Uriasilor, langa hornul lui Gelepeanu am stat iar vreo 20 de minute de am admirat intreaga Vale a Prahovei (am impresia ca aici e punctul ideal pentru a vedea de la Predeal pana hat! spre Posada), se strang minutele.
    E un traseu frumos, da. Poate chiar cel mai interesant traseu din Bucegi ca si deschidere si expunere. Din creasta vaii albe si pana la verdeata ai vreo 6-700 de m. Ma intreb de ce nu i-a trecut niciunui parasutist sa incerce un base jump de aici.
    bafta!

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s