Zilele Ştiinţifice ale Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof. Dr. Matei Balş”

Georgiana (G.) a fost printre cei prezenti la acest eveniment.  A considerat ca cele spuse acolo trebuie cunoscute si de cei care nu au fost prezenti asa ca mi-a trimis transcriptul principalelor idei expuse zilele trecute precum si inregistrarea prezentarilor pe care am urcat-o pe youtube.

Redau mai jos textul Georgianei careia ii multumesc in numele tuturor :)

Nu uitati sa cititi si comentariile

Am fost, am vazut, mi-a placut. Cele doua prezentari realizate de dr.  Armin Schwarzbach și dr. Carsten Nicolaus, Germania privind complexitatea bolii Lyme Chronic- indentificare, diagnostic, tratament-. Pentru cei ce nu inteleg limba engleza, listarea principalelor idei.

Enjoy the conference!

G.

Diagnostic novelties of chronic Lyme/Neuroborreliosis – Dr. Armin Schwarzbach, Germany

Au fost prezentate principalele metode de indentificare a bacteriilor ce provoaca Lyme Chronic si implicit neuroborrelioza si problemele ridicate de aceste teste. Necunoașterea și neacceptarea acestor probleme pot conduce la un diagnostic gresit.

Testele ELISA si Westernblot

Problemele diagnosticării isi au orginiea in US. Există două metode clasice- ELISA si Westernblot. Testul ELISA, este un test de screening si este singurul platit de sistemele de sănătate, testul de confirmare-Immunoblot (Westernblot) nefiind acoperit de asigurări. Noi am descoperit prin cazurile noastre, ca și altii ca Immunoblot este un test mult mai specific fața de ELISA, ceea ce implica o pozitivare mult mai mare a Immunoblotului comparativ cu ELISA. Comparand diferite kituri de identificare, s-a consatat ca exista riscul ca peste 60% din pacienti sa fie diagnosticati gresit, ei prezentand ELISA negativ, indiferent de producator.

In stagiul cronic, am descoperit ca aproximativ 40% din pacienti nu au anticorpi luand in considerare incluziv testele Immunoblot, 28% aveau doar IgG pozitiv,  22% IgM si IgG poztiv   și  doar 10% doar IgM . Nu suntem singurii care realizam aceste cercetari stiintifice, mai exista diferite nuclee, printre care si cel din Polonia ce a demonstrat ca doar 53% din pacientii lor au prezentat ELISA pozitiv, grupul stiintific din Cehia a diagnosticat mai multe cazuri de borrelioza folosind Immunoblot, pacientii avand testul ELISA negativ.  Pacientii Lyme cronic dezvolta de cele mai multe ori o stare puternica de imunosupresie, sistemul imunitar neputand produce anticorpi. De aceea, in cazurile cronice, este vitala folosirea Westernblotului.  Literatura de specialitate  este plina de cazuri de Lyme cronic ce nu au dezvoltat anticorpi

Studiu de caz (2005) : Pacient, 43 ani,  parestezii în piciorul stang, pierderea vederii la ochiul stang, fibromialgie, toate testele au fost negative- nu s-au gasit anticorpi in lichidul cefalo-rahidian, testele ELISA SI WB negative, iar pacientul a primit diagnosticul de scleroza multipla, fiind tratat cu croticoizii, iar starea acestuia s-a inrautatit zilnic. Pacientului i s-a realizat testul LTT – testul de transformare limfocitara- indicandu-se prezenta activa a proteinelor specifice, scorul CD57 la rândul lui fiind extrem de mic, indicand o infectie cronica cu Borrelia. Pacientul a fost tratat 8 saptamani iar la sfarsitul tratamentului acesta a fost vindecat, scleroza multipla a disparut, iar testele LTT, CD57 si PCR s- normalizat. In cazul acestui pacient diagnosticul a fost de neuroborrelioza cu simptome (asemanatoare) de screloza multipla si nu altceva.

Legat de prezenta/absenta anticorpiilor- IgM si IgG din lichidul cefalo-rahidian: am auzit si  in prezentarea de mai devreme ca prezenta anticorpiilor in lichidul cefalorahidian este obligatorie pentru diagnosticul de neuroborelioza. Nu este adevarat, absenta acestor anticorpi nu dovedeste absolut nimic, si testul in sine nu dovedeste nimic. Exista suficienta literatura stiintifica bazata de cazuri clinice ce au demonstrat reactii fals negative  IgM si IgG in lichidul cefalo-rahidian in cazurile cronice.

Despre Immunoblot (pe care sper ca l-ati vazut cu totii): acesta prezinta benzi specifice si mai putin specifice. Noi folosim in clinica noastra kiturile de testare de la EUROIMMUN. Aceste kituri sunt cele mai specifice, pana la 95%  procent de specificitate insa problemele puse de testele Imunoblot nu sunt cele de specificitate ci cele de senzitivitate. De aceea, eu intodeauna verific si prin LTT- o tehnica moderna ce reflecta activitatea celulelor T in cronic lyme, si sub influenta altor virusuri ce provoaca diferite boli, iar testul a fost aprobat in Mai 2011

CD57- analizează celulele de tip ”natural killers” si reprezinta un marker pentru inflamatie de tip cronic, nu este 100% specific pentru Lyme, insa noi gasim la pacientii cu Lyme un scor destul de mic, exista cateva studii insa cercetarile nu au fost dezvoltate foarte mult in aceasta arie

PCR- cercetarile au dovedit ca aceasta tehnica prezinta un procent de senzitivitate mult mai mic decat WB, daca nu ai un PCR pozitiv, acest fapt nu exclude infectia de tip Lyme

Legat de tratament, nu trimiteti pacientii acasa dupa două săptămâni de terapie, acesta trebuie verificat.

Co-infectii: Nu se poate spune un număr exact de co-infectii posibile insa putem aminti de Babesia, Bartonella, Ehrlichia/ Anaplasma, Chlamydia, Rickettsii, Mycoplasme si viruri.  O bacterie la care ma opresc acum si care este intalnita foarte des este Chlamydia pneumoniae, parazit intracelular ce se raspandeste inclusiv prin aerul pe care il respiram, se poate transmite de la om la om, insa se poate gasi si in capuse, alaturi de Mycoplasme, dovedit prin studii.  Simptome: tuse, simptomele specifice gripei, stare de anxietate,pneumonie, etc. Există numeroase studii ce au dovedit prezenta Chlamydiei in Alzheimer, SM, Fibromyalgie, Sindromul Oboselii Cronice, Artroscreloza, Autism. Intrebarea care se pune este daca singura Chlamydia este implicata in toate aceste procese infectioase sau si Borrelia. De aceea noi facem toate aceste teste pacientilor pentru co-infectii, LTT, ELIspot,  Chlamydia IgA, IgG. Studiile au indicat ca infectia cu Chlamydia este implicata in accidentele ischemice, infectia fiind prezenta la 60.8%  dintre pacientii investigatii, IgA fiind pozitiv, ceea ce eu consider ca este foarte interesant.

Simptome: Fiecare pacient ce pe prezinta la noi i se face un check-list al simptomelor, deoarece si fiecare infectie prezinta  si simptomatologie specifica, pe langa cea comuna mai multor bacterii. Apoi se realizeaza analizele.

Studiu de caz:  Pacient ce prezenta dificultati de concentrare, probleme legate de memorie, dureri in corp, dureri in articulatii, probleme la inima, tuse, dureri puternice de cap, oboseala, dureri musculare. Am făcut un check-list si multe din simptome se potriveau Chlamydiei si Ehrlichiei. Testele au indicat infectie cronica cu Chlamydia si Ehrlichia. De asemenea, pacientul a dezvoltat si simtomatologie auto-imuna, dovedita prin ANA ( anticorpi antinucleari). Pacientul sufera de infecție multiplă, am trimis la mai multe laboratoare si pe langa Chlamydia si Ehrlichia, era prezenta si Borrelia Burgdoferi. Legat de cele doua coinfectii, la 60% din pacientii infectati cu Borrelia am găsit co-infectare activa  cu Chlamydia (IgA pozitiv).

Trebuie realizate mai multe teste pentru a vedea exact cu ce este infectat pacientul, deoarece Lyme&Co este un camelon si este foarte greu de prins. Tratamentul trebuie gandit pentru fiecare tip de infectie

Concluziile din studiile mele

1.       Senzitivitate ELISA in Lyme Cronic: 32-42% in functie de producator

2.       Senzitivitate Immunoblot (WB):  60%

Ceea ce arata ca de fapt ELISA ofera foarte multe raspunsuri false, fiind un test inutil. Absenta anticorpilor si proteinelor nu exclud o infectie cronica de tipul Lyme &Co. Persistenta IgM reprezinta un semn de infectie cronica

3. Absenta anticorpilor din lichidul cefalo-rahidian nu exclude absenta infectiei. Testele din LCR indica destul de des rezultate fals negative.

4. Mai mult de 80% din pacientii clinicii sunt co- infectati cu mai bacterii si virusuri, iar sub o simptomatologie complexa se pot ascunde mai multe bacterii ca de exemplu Babesia, Bartonella, Chlamydia, Ehrlichia/ Anaplasma, Rickettsia, Mycoplasma

5. Pacientii trebuie testati pentru fiecare co-infectie prin mai multe teste inainte de a decide schema de tratament. Atentie la pacientii ce dezvolta simptomatologie auto-imuna.


“Therapeutical standards of chronic Lyme disease – Dr. Carsten Nicolaus, Germany

Un pacient este suferind de Lyme cronic daca prezinta istoric legat de muscatura de capusa- daca isi aminteste ca a fost muscat, daca a dezvoltat EM, daca prezinta teste pozitive ELISA / Westernblot, daca prezinta teste seronegative ELISA/ Westernblot dar teste pozitive LTT, ELIspot, CD57, si simptomatologie mai mare de 6 luni. Coinfectiile joaca un rol major in infectia de tip Lyme.  Din punctul meu de vedere procesul infectios Lyme nu reprezintă o infecție doar cu o singură bacterie, -Borrelia- ci cu mai multe.  Lyme reprezintă un sindrom multi-infectios si muti-stadial. Toate aceste bacterii au rolul de a suprima sistemul imunitar,perturband/limitand activitatea sistemului nervos central. Bacteria Borrelia  poate persista in organism in ciuda tratamentului antibiotic si se poate transmite transplacentar mai departe.

Pentru stabilirea unui diagnostic este nevoie de inentificarea tututor agentilor patogeni. In clinica noi folosim un protocol complex pe care l-am numit ”Check-list”. Mai mult de 75% din pacienti prezinta simptomatologie comuna- cum ar fi starea de oboseala cronica. Noi cautam nu doar bacteriile ce se transmit doar prin muscatura de capusa ci si bacteriile ce au alta cale de transmitere. Legat de zoonoze, ne uitam atent la Babesia si Bartonella, in ultimii ani in multe tari europene numarul pacientilor infectati cu aceste bacterii a crescut simtitor, cred ca pot spune ca aproximativ 30% din pacientii europeni prezinta aceste co-infectii. De asmenea, se imune verificarea virusurilor ce sunt active/pot deveni active deoarece acestea pot pune o serie de probleme pe parcursul tratamentului, si de aceea este recomandat  ca pacientul sa fie scanat de viruri pentru a hotari daca in tratament intra anti-virale sau nu. De asemenea, este necesar inainte de a inceperea oricarui tratament, existenta diagnosticului diferentiat- alte posibile  inflamatii si raport toxicologic-

Pentru stadiul 3 exista o simptomatologie specifica- Bell’s palsy, ce se poate vedea si in stadiul 2, Lymphocitoma, Acrodermatitis Chronica Atroficans, Lyme neuroretinitis.

Borrelia &Co sunt prezente in foarte multe boli, cum ar fi SM, asa ca ar fi de recomandat inainte de a diagnostic cu SM un pacient sa fie efectuate toate testele necesare depistarii Borrelia& Co. Acest lucru nu inseamna ca Borrelia este raspunzatoare pentru toate cazurile insa trebuie  luat in calcul diagnosticul diferentiat.  Un exemplu in acest sens: 75% din pacientii diagnosticati cu sindromul oboselii cronice prezentau anticorpi anti-Borrelia. La fel in cazul multor afectiuni neuro-psihiatrice s-a demonstrat existent unei infectii cronice.

 

Exista foarte multe controverse legate de existenta Lyme Cronic. Exista doua tendinte:

1.       Ca exista lyme cronic

2.       Ca nu exista lyme cronic si doar unele manifestari ce apar dupa ce infectia a fost tratata, asa numitul „post-lyme syndrome” si nu se impune un tratament de durata

Pentru noi este important sa ne concentram pe semnele clinice ale pacientului. Din pacate Lyme cronic exista si sunt numeroase evidente ce dovedesc persistenta bacteriei in ciuda terapiei cu antibiotic. Un studiu arata ca 39% din pacienti au fost vindecati dupa un an de tratament, si doar 20% din cei cu neuroborrelioza, un  alt studiu arata ca 69 de pacienti din 182 pacienti investigati au redezvoltat simptomatologie in decursul anilor.

Efectul antibioticelor in tratamentul de lunga durata al infectiei Lyme&C0:

-cei care au facut doar 3 luni de tratament, s-a putut constata redezvoltarea simptomelor

- studiile lui donta au aratat o imbunatire considerabila dupa un tratament de lunga durata cu tetracicline,

Noi promovam un tratament de lunga durata in cazul borreliozei/lyme&co ce implica toate formele bacteriei Borrelia si dar si toate co-infectiile. Atentie ca bacteria Borrelia dovedit prin studii isi poate pastra forma chistica si in forma intracelulara. Tratamentul trebuie continuat cel putin pana pacientul nu mai dezvolta simptome. Trebuie combinate cel putin doua antibiotice, am vazut rezultatele experientelor dezastruoase folosind doar  monoantibioterapie, deci cel putin doua antibiotice combinate cum ar fi tetraciclinele impreuna cu cele anti-parazitare

In mod uzual la noi in clinica se trateaza pacientii pentru o perioada ce variaza  de obicei intre 4-6 luni, exista unele recomandari ca un tratament sa dureze mai multi ani, noi nu respectam aceste reguli, noi de ghidam dupa starea pacientului corelat cu evidentele oferite de teste si atunci hotaram durata tratamentului. Daca pacientul si-a revenit din starea cronica si testele confirma absenta activitatii bacteriei, tratamentul este oprit. In functie de starea pacientului, tratamentul variaza intre 2 si 6 luni, existand insa si pacienti in stare grava ce au necesitat un tratament mai lung de 6 luni, insa majoritatea se recupereaza dupa 6 luni de tratament. Chronic Lyme necesita tratament individualizat.

Mai jos si inregistrarea prezentarilor:

***********************************************************

LATER EDIT (o relatare interesanta de la Claudiu Miu)

***********************************************************

“”Am fost si eu vineri la prezentarea doctorilor din Germania. Am invitat-o si pe Dr. P – reumatologul meu si pe Dr. C.
La sfarsit, dupa prezentare am mers impreuna cu doctorii sa discute si sa ii explice reumatologului cum e cu analizele facute de el si care e rationamentul tratamentului antibiotic pe langa cel reumatologic.
De punctat aici ca Dr. Nicolaus nu intrerupe tratamentele imunosupresoare date de neurologi sau reumatologi si chiar el mi-a recomandat sa incep cat mai repede tratament biologic pentru oprirea degradari articulatilor si in paralel antibiotice.  Greseala pe care am facut-o eu este ca am intrerupt tratamentul imunosupresor la recomandarea Dr. Bozsik si de atunci a inceput degradarea articulatilor. Asta este o greseala pe care o fac multi doctori care trateaza Lyme, chiar si doctorul de la Inus nu recomanda si nu foloseste imunosupresoare chiar daca se impune lucrul asta. Diferenta dintre doctori este ca Dr. Nicolaus este deschis sa vorbeasca cu toti doctorii si sa se informeze, in cazul meu a luat legatura cu doctorii reumatologi din USA care au experienta mai mare.”